635 matches
-
e, în realitate, „hemoragia continuă a poetului captiv ca un bufon din secolul cincisprezece”. După Amintiri dintr-o popicărie, Ucide-mă, fericire și Haltă în paradis, toate demne de interes în ciuda inegalităților, nimic din viața fizică și sufletească sub comunismul opresiv nu lipsește din poezia scrisă de V., Vară de noiembrie fiind doar o recapitulare: sordidul cotidian, rigole murdare, magazine pustii, mulțimi larvare în stațiile autobuzelor, frigul, foamea, „porția/ gramajul dresajului”, întunericul, frica, pânda „gardienilor”, „servitutea continuă a uralelor și aplauzelor
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
la care au fost supuși și de orientarea politică anterioară, se pare că majoritatea deținuților politici s-au identificat ulterior cu un ideal opus celui comunist, ca urmare a contactului dur pe care l-au avut cu ideologia și metodele opresive ale regimului comunist. În momentele dificile, umorul, trasătură, de altfel, specifică spiritului național, a constituit o modalitate de protest, dar, în același timp, și de detașare față de nedreptăți. Mai mult ca oricând, în anii de dictatură comunistă, bancurile politice au
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mențiuni a scriitorului, din Am fost și cioplitor de himere (1994), personajele nu ar fi două persoane istorice deosebite, ci unul singur, dictatorul contracarat de propria lui virtualitate, de „umbra” lui posibilă. Cele două atitudini exprimă ideologia comunismului autoritar, brutal, opresiv, stalinist și ideologia comunismului „cu față umană”. În optica auctorială, adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
timp un almanah de valori doctrinare oficializate în societatea comunistă. Caracteristic pentru această ipostază, Nopțile colonelului Bârsan (1973) este o prezentare romanțată a luptei de exterminare duse de Securitate împotriva „bandiților” care opun rezistență armată în munți. „Bandiții” ilustrează trăsătura opresivă a societății de dinainte de comunism, făcând contrast cu ofițerii de securitate, exemplar pozitivi. Un interes relativ prezintă, în peisajul prozei polițiste românești, romanul Îngerul negru, prin aceea că asasinul nu acționează direct, ci prin interpuși manipulați sub hipnoză. În romanul
OCHINCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288506_a_289835]
-
unui subsistem se exercită cerințe funcționale contradictorii, provenite din variatele structuri alternative aflate în concurență. Să luăm ca exemplu științele sociale, un subsistem tot mai important al societății actuale. Într-o societate capitalistă, ele sunt supuse unormultiple cerințe, contradictorii: structurile opresive vor presa în sensul transformării științelor sociale în instrumente ale manipulării (a se vedea în acest context critica radicală a sociologiei occidentale declanșată din 1968 încoace); pe de altă parte, structurile democratice aflate în concurență cu cele opresive vor presa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
contradictorii: structurile opresive vor presa în sensul transformării științelor sociale în instrumente ale manipulării (a se vedea în acest context critica radicală a sociologiei occidentale declanșată din 1968 încoace); pe de altă parte, structurile democratice aflate în concurență cu cele opresive vor presa în sens opus - științele sociale să devină o importantă sursă de cunoștințe obiective, critice. Există însă și o presiune structurală inversă, de la subsistem la sistem. Subsistemele nu acționează asupra sistemului din care fac parte doar prin contribuția lor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se caracterizeze prin structuri democratice de organizare. Prin funcționarea sa, ea va tinde să transfere aceste structuri asupra întregii societăți, să exercite o presiune mai generală spre democrație. De aici și incompatibilitatea structurală dintre subsistemul științei și structurile dictatoriale, opresive de organizare socială, așa cum argumentează Edward Shils în analiza sa asupra sistemelor politice din țările lumii a treia (Shils, 1968). Armata, dimpotrivă, difuzează structuri mai degrabă autoritare (a se vedea regimurile militare). Mai mult, fiecare subsistem presează în sensul accentuării
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sunt concordante cu structurile și finalitățile dominante ale sistemului. Sistemul juridic militează pentru autonomia sa, care îi asigură corectitudinea funcționării, lucru de care alte subsisteme ale societății ar putea să nu fie conștiente, manifestând chiar o atitudine ostilă. O structură opresivă a societății este orientată în sensul restrângerii autonomiei sistemului juridic, prin limitarea drastică a corectitudinii funcționării sale. Subsistemul artistic va milita pentru conservarea libertății de creație, apărându-se de amestecul potențial din afară care ar încerca să utilizeze arta în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sistem particular care îi solicită serviciile? În practică, el trebuie să-și pună mereu întrebări de genul: îi este permis să sprijine cu instrumentele sale specializate un partid politic care urmărește să obțină și să mențină puterea în scopul promovării opresive a unor interese minoritare? să sprijine un sistem aflat în concurență cu alte sisteme, oferindu-i acestuia un avantaj decisiv? să sprijine un subsistem în detrimentul intereselor colectivității în ansamblu? Modelul client/consultant se fundează în această privință pe o presupoziție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să fie în același timp și democratică, trebuie să se sprijine pe o sociologie atât angajată, cât și echidistantă. Numai o asemenea sociologie poate sprijini colectivitatea să acționeze, în condiții de diversitate a intereselor, prin mecanisme democratice, și nu violent opresive sau manipulative. Poziția obiectivă nu înseamnă, pentru sociologie, neangajare, ci, dimpotrivă,o bază solidă pentru aceasta. Este ceea ce Dimitrie Gusti (1965, p. 157) exprima în termeni deosebit de clari cu referire la monografia sociologică: „Monografia, deși străbătută de o ideologie sever
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
voi Încerca să explic și de ce autorii au recurs la anumite scheme explicative. Pe lângă datele excelente oferite de lucrare, voi utiliza și „texte” de aici pentru a ilustra nu „credința” autorilor, ci comportamentul lor Într-un mediu puternic ideologizat și opresiv politic, un mod al sociologului de a Încerca să salveze sociologia și să promoveze punctul său de vedere ca sociolog. Cred că În momentul de față este posibil, dar e și o datorie a noastră, a sociologilor, să oferim o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și exigențele expresiei artistice participă Andrei A. Lillin, Sorin Titel, Ovidiu Cotruș, Crișu Dascălu, Șerban Foarță, Nicolae Ciobanu. Accentul cade pe criteriul estetic și pe talentul autentic, fiind vizibilă o tendință de surmontare a prejudecăților ideologice, de emancipare de sub chinga opresivă a poncifelor epocii. Ancheta Ce se întâmplă cu cronica literară? adună opinii variate, formulate de Nicolae Manolescu, Gheorghe Grigurcu, Al. Piru, Emil Manu, Mihai Ungheanu, Mircea Iorgulescu, Mirela Roznoveanu, Laurențiu Ulici. În pofida diversității opiniilor, numitorul comun este concluzia vizând importanța
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
continuă cu o lungă serie de romane axate pe dezbateri morale, ambianță cotidiană și „neliniști” ale existenței contemporane. În Ore de dimineață (1972) tot ceea ce retrăiesc personajele venite în audiență la un prim-secretar pune în lumină, cu prudență, caracterul opresiv al regimului comunist. Faptele sunt înfățișate, bineînțeles, ca întâmplătoare. Apărut concomitent cu Ciudata mișcare a inimii în aprilie (1974), o construcție romanescă având ca protagonist un individ zbuciumat, de profesie activist de partid, Mergând prin zăpadă e un text analitic
PARDAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288693_a_290022]
-
până prin 1971, destrămându-se treptat, dar foștii lui componenți aveau să rămână, în ochii oficialităților comuniste, cu o reputație de personaje recalcitrante, de frondeuri sau rebeli. În cazul lui M., reputația nu va fi infirmată: deloc dispus să menajeze dezideratele opresive ale autorităților, mișcându-se și comunicând liber, cultivând prieteniile literare, înconjurat, admirat și urmat de scriitori din toate generațiile, el are o prezență pregnantă în cadrul reuniunilor și contactelor neoficiale, devenind „cap de serie al boemei și noncoformismului scriitoricesc din acei
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
început adeseori modest: nu doar ceea ce am numit în altă parte „principiul promisiunii” organizează utopismul, ci și ipocrizia prin care utopia, lacomă de ființă din capul locului, își ascunde ambiția de a dezlocui realitatea și a o înlocui cu pseudorealitatea opresivă a unei ordini fantasmatice pe care imaginarul social n-o mai poate conține 7. Pentru partizanii săi, liberalismul este unica excepție de la regulă, fiindcă, așa cum spuneam mai sus despre sistemul lui Nozick, ar fi antiutopic. Marii doctrinari liberali de toate
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ocupe de protecția nevoilor fundamentale ale omului. Discuția, prea vastă pentru a fi sintetizată aici, se leagă de curentul recent din teoria și practica drepturilor omului, care - fiindcă nu mai poate propune vreun universalism fără a relansa atacurile contra Occidentului opresiv sau afirmarea vehementă a unor localisme idiosincratice (ca așa-numitele „valori asiatice”) - vorbește despre nevoi, sărăcie, „bunuri publice (globale)” - (global) public goods -, pe care eu le-aș numi „drepturi ontologice”: apă, mediu înconjurător, cunoaștere, stabilitate financiară, proprietate intelectuală etc. Deplasând
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Cunoaștem asemenea situații și ne putem imagina numeroase altele. Iată cazul cavalerului Mario Cavaradosi, din opera Tosca de Puccini. Acesta ascunde în casa lui un luptător pentru libertate, care a evadat și este urmărit de zbirii unei autorități arbitrare și opresive. Cavalerul neagă, chiar și sub tortură, că l-ar fi ascuns pe evadat și este decis să persiste în tăgăduirea adevărului fie și cu prețul vieții. Iar noi îi admirăm curajul și spiritul de sacrificiu. Intenția cu totul lăudabilă pe
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
respectului față de propria sa demnitate, respingând încercarea răufăcătorului de a face din el o unealtă a răului. Tocmai pe această linie își desfășoară Vuillemin argumentația împotriva condamnării morale necondiționate a minciunii. El afirmă că dreptul la insurecție împotriva unei guvernări opresive, dreptul la autoapărare în fața agresiunii și dreptul de a minți în situații excepționale au aceeași structură logică. În toate aceste cazuri, survine un conflict între două obligații morale, un conflict care va putea fi arbitrat de imperativul categoric. În cele
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că în viață întâlnim adesea criminali și oameni care înșeală 33. Kant nu ar fi acordat destulă greutate nici constatării, care a fost impusă conștiinței morale ca o realitate tragică îndeosebi de experiențe istorice mai recente, că în sisteme dictatoriale opresive oamenii cei mai buni trebuie să accepte compromisuri pentru a promova cauze față de care se simt moral angajați 34. Atunci când a formulat legi morale, înțelese drept reguli de comportare ce trebuie urmate necondiționat, el nu ar fi ținut seama îndeajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
2007 (În afara experților Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste, care au avut acces În 2006), iar dosarele profesionale ale foștilor membri ai nomenclaturii reprezintă În continuare o sursă arhivistică la care cercetătorii nu au acces. În același timp, natura opresivă a comunismului românesc și caracterul violent al prăbușirii lui au generat o problemă identitară a fostelor elite comuniste, care evită să vorbească despre raportul lor cu trecutul. Sursele indirecte de informație sunt precare, În timp ce accesul la sursele directe rămâne dificil
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Giuda tentato”, din volumul I testimoni della Passione (Martorii Patimilor), apărut În 1938. Papini surprinde momentul ispitirii, fixat a doua zi după cina din casa lui Simon Leprosul. Iuda stă Întins la umbra unui ficus, În câmpia Betaniei, „la ceasul opresiv al siestei”, notează Papini, trimițând simultan spre atmosfera magic-seducătoare din Phaidon, dar și la sensul teologic al „ceasului amiezii”, ceasul acediei, al demonului „meridian”. Aici, la umbra copacului care, trebuie să reamintim, este de aceeași specie cu cel sub care
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
comunist în genere. Ea aduce totodată în prim-plan un element inedit, ce o singularizează între mărturiile despre gulag de pretutindeni: anume ruinarea sufletului deținutului (nu neapărat nimicirea lui fizică), spre a putea fi folosit ca torționar împotriva adversarilor sistemului opresiv. Sunt de subliniat și fluența memoriilor lui, firescul rostirii, care le conferă nu doar emoția unui tulburător document de suflet, ci și calitatea de pagini de autentică literatură. B. a scris și poezie, în limba română, ca și în grai
BACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
de văduvie decentă - mai mult discuții decât perspective, În mod sigur: discuții, examinări cinstite ad infinitum), dacă nu era Feffer cu aventurile lui de budoar nediscrimiatorii, venea Angela să-i facă confidențe. Dacă acesta este cuvântul potrivit. Comunicând haos. Devenind opresivă. Mai ales de când tatăl său nu era tocmai bine. În acest moment În spital, de fapt. Sammler avea ceva idei despre acest haos - avea vederile lui despre toate, unele intens aparte, dar după ce altceva să te iei? Era european, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
roind în jurul tumbelor sale, elevi studenți ingineri medici, rotind discuri reviste magnetofoane paradoxuri sticle pipe, în mijlocul cărora trăsnitul Tolea îndeplinea rolul de măscărici blazat și șic, în stridențele sale poliglote. Până și rusa, pe care o preda la liceu, limba opresivă și antipatizată, devenise, în rictusul măștii sale cabotine, o provocare, o bizarerie nostimă. Nu fusese timp decât pentru câteva întâlniri tăcute, presimțiri și eschive, în jumătatea de an până când străina părăsise brusc orășelul. Păstraseră însă legătura, își scriau, plecase cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
se parodiază pe sine, nu pe alții. După ce a fost pedepsit și se află sub ochiul mărit al urmăritorilor, n-ar mai fi drept de vorbit despre frivolitate. Deși până și acest termen își câștigă, într-o lume a seriozității opresive și tâmpe, o nouă valență. O formă, fie și deviată de libertate. Mică mică, dar rebelă, totuși. Măcar, iritantă. Iritantă, cel puțin! Dar dacă acest Țăndărică spilcuit a fost, pur șisimplu, manipulat de Instituția Exemplară? Dacă a căzut în capcana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]