441 matches
-
Dacă primele trei sfere de interes erau proprii, În general, statelor apusene, În cazul cărora nu se punea atât de acut problema națională, cu totul altă rezonanță avea chestiunea irlandeză pe o a patra filieră, cea a popoarelor „mici și oprimate” din centrul, estul și sud-estul Europei. Desigur, ele preiau mesajul irlandez din paginile presei internaționale, dar, filtrându-l prin grila propriilor interese, Îi acordă o semnificație specială, dincolo de conotația inițială de compasiune și simpatie. Pentru aceste popoare, cauza Irlandei reprezenta
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Împlinit. Deși autoactualizarea este o trebuința Înnăscuta, după cum sugerează Maslow, numai 10% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare este cea mai slaba si mai ușor de inhibat, oprimata de solicitările mediului Înconjurător; 2) propriile Îndoieli privind capacitățile si abilitățile noastre; 3) trebuința de autoactualizare cere efort, disciplina, autocontrol si munca din greu; 4) experiențele cruciale din copilărie pot inhiba saustimula orientarea persoanei spre autoactualizare. Consideram autoactualizarea ca motivație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dispută cu mai vîrsticii fruntași politici din Partidul Național din Transilvania, care nu vedeau cu ochi buni amestecul scriitorilor În viața politică. Acești oameni, spunea Goga, firește, nu vor Înțelege niciodată că În lupta de redeșteptare națională a unui popor oprimat, propaganda culturală care se desface din slova scriitorilor e un hotărît act politic. La acest crez nu va renunța niciodată. În 1934 Își exprima părerea că: Fiecare intelectual, În măsura În care e intelectual, trebuie să ia parte la această operă de modelare
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
stat, de unde erau întreținute întreprinderile nerentabile din industrie, care evitau astfel legea firească a concurenței. Astfel, munca țărănimii nu era recompensată, iar pensiile cooperatorilor erau insignifiante (710 % din venitul unui salariat), determinând ca această categorie socială să fie cea mai oprimată economic. I.5. Mișcarea migratorie Mișcarea migratorie se caracterizează printr un număr mare al plecărilor definitive, astfel încât soldul anual înregistrează valori negative (dacă utilizăm formula migrației nete: M= IE, în care I= sosiți, E= plecați). Dacă analizăm structura migrațiilor actuale
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
unei identificări paterne. Pentru copil lipsa de autoritate determină starea de insecuritate și de neliniște traumatizantă. De asemenea, autoritatea exagerată și nerezonabilă determină reacții de opoziție. A.S.Makarenko, referindu-se la câteva devieri de la adevărata autoritate, observă că ,,din copii oprimați și lipsiți de voință ies mai târziu ori nemernici, D.Levy apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, oameni de nimic, ori încăpățânați care în cursul vieții lor vor căuta să se răzbune pentru copilăria lor oprimată
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
oprimați și lipsiți de voință ies mai târziu ori nemernici, D.Levy apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, oameni de nimic, ori încăpățânați care în cursul vieții lor vor căuta să se răzbune pentru copilăria lor oprimată” <footnote A.S.Makarenko apud D.Banciu, S.M.Rădulescu, M.Voicu, Adolescenții și familia, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987 footnote> . În genere, greșeli de educație în familie sunt săvârșite de ambii părinți. Unii părinți au tendința de a reedita mijloa cele
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
verticală, de sus în jos, privirea înregistrând întâi figurația din partea dreaptă a pânzei: contoarul, masa, funcționarii, țăranii și produselor destinate dijmei. Din amalgamul de obiecte și personaje, naratorul focalizează asupra a două personaje, fiecare reprezentând un element al perechii opresor/oprimat: de o parte, funcționarul statutului, reprezentantul oficial, de cealaltă parte, plătitorul taxei. Descrierea nu este o simplă transpunere a compoziției plastice. Figura funcționarului stă sub semnul rigidității infatuate: fizinomia funcționarului nu e doar osoasă, ci și disprețuitoare, îmbrăcămintea îl face
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
susține din nou ipoteza unei lecturi de identificare a personajului contemplator, descriptorul, cu un rol din scenariul redat pe pânză. Reta citește scena picturală, reținând cele două personaje în mișcare și decriptând acțiunea lor în logica rolurilor de opresor și oprimat. A treia parte a fragmentului ekphrastic redă reacția lui Chiril, al cărui rol este de comentator al tabloului. Și această ultimă secvență se construiește pe un joc al vocilor narative: vocea lui Chiril și cea a naratorului. Lui Chiril îi
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de părinți și școală să-și caute singur calea și prietenii. Dacă în familie și școală există un bun climat de dragoste, sinceritate, intimitate și încredere, copilul va veni singur să ceară sfatul atunci când se simte respins, dezamăgit, trădat, frustrat, oprimat, izolat. Copilul nu trebuie să fie lipsit de farmecul prieteniei, al conviețuirii și cooperării cu cei de-o seamă, el trebuie să aibă un cerc de prieteni. Desigur, interesul părintelui pentru reușita școlară a copilului este firesc. Supravegherea efectuării primelor
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
doresc să deschidă, prin greva generală, calea către o societate a libertății - libertară, anarhistă deci - în care producția ar fi autogestionată de către muncitori. Ceilalți vor să provoace, prin „acțiune directă” sau prin „propaganda prin fapte”, o revoltă generalizată a celor oprimați, distrugând simbolurile societății prin campanii de terorism*, Ravachol fiind una din figurile cele mai cunoscute pentru ultima categorie. Această orientare corespunde cu cea reprezentată de Serghei Neceaev, un apropiat al lui Bakunin care, în lucrarea sa Catehismul revoluționarului, definește natura
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Occident. în 1924, Stalin declară: „Țările dependente și coloniale trebuie să se transforme din rezervă a burgheziei imperialiste în rezervă a proletariatului revoluționar, să-și facă un aliat din acesta [...]. Leninismul recunoaște existența în mișcarea de eliberare națională din țările oprimate, a unor aptitudini revoluționare și consideră că este cu putință ca ele să fie utilizate în vederea răsturnării dușmanului comun, imperialismul”. în materie de susținere, criteriul rămâne poziția sovietică în raport cu marile puteri. Pe cât de sigur este sprijinul atunci când URSS este în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care-l înscrie chiar în constituția URSS din 1977 - dar îi acordă mai puțină importanță. și, mai ales, URSS își continuă ofensiva în țările lumii a treia, considerând că principiul coexistenței pașnice nu se aplică și relațiilor dintre „agresori și oprimați”. în anii 1970, aceleași cauze produc aceleași efecte, destinderea - termen care-l înlocuiește progresiv pe cel de coexistență pașnică - nu rezistă, între altele, amestecului sovietic în unele țări din Africa* și invadării Afganistanului*. Odată cu instalarea lui Gorbaciov* la putere, destinderea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cetățenii Liberiei, cărora le distrusese orice mijloc de trai, respectivul scepticism pare pe de-a-ntregul justificat. Unele ipocrizii au dispărut în perioada ce a urmat Războiului Rece (de exemplu, cele ale Uniunii Sovietice legate de autoproclamatul rol de protector al oprimaților lumii), dar altele au devenit și mai exagerate, din cauza circumstanțelor particulare ale politicii internaționale contemporane (imaginea despre sine a Statelor Unite, ca națiune absolut dezinteresată sau indispensabilă sau tratarea Națiunilor Unite ca și cum ar fi ceva mai mult decât forumul de interacțiune
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un stat-națiune propriu vor fi satisfăcute, o societate de națiuni mulțumite va găsi în principiile morale și legale ale autodeterminării mijloacele pentru propria sa conservare. A denumi în același fel mișcarea care a inspirat în secolul al XIX-lea națiunile oprimate și aflate în luptă și cea care determină la sfârșitul secolului XX superputerile să se angajeze într-o competiție mortală înseamnă a ignora schimbarea fundamentală care separă epoca noastră de cea precedentă. Naționalismul zilelor noastre, care în fapt este universalism
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu și-a recunoscut încă greșeala. Deși pacea și democrația s-ar putea instaura în Irak, există unele semne că atingerea acestor scopuri nu este deloc garantată. Populația ne-a întâmpinat cu căldură la început, ceva normal într-o țară oprimată, dar popularitatea noastră s-a erodat repede și trupele noastre au fost tratate din ce în ce mai mult ca niște ocupanți coloniali mai degrabă decât ca eliberatori. Intenția Pentagonului era de a retrage grosul trupelor după colapsul armatei irakiene, lucru care s-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
infracțiunile de drept comun, iar extrădarea din motive politice nu mai este o regulă. Totuși, nu se poate spune nici că azilul politic se acordă Întotdeauna. Franța, teritoriu de azil Înainte de 1914, Franța, moderat solicitată, a răspuns Întotdeauna solicitărilor celor oprimați. Însă reputația sa de „teritoriu de azil” s-a format În perioada dintre cele două războaie mondiale. În anii ’30, se găseau aici circa 120000 de ruși și 70000 de armeni exilați. Pe măsură ce se apropia cel de-al doilea război
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de națiuni Întregi, ele nu au Întotdeauna aceleași motivații. Trebuie să facem distincție, după Sélim Abou, Între patru configurații, „după cum revendicările exprimă dorința de afirmare a unei identități nesigure, de apărare a unei identități amenințate, de eliberare a unei identități oprimate sau de regăsire a unei identități pierdute” (Abou, 1992, p. 15). În toate cazurile Însă, adaugă el, „Întoarcerea la etnicitate are sensul general al unei replieri strategice menite să permită culturii etnice să Înlocuiască o cultură națională devenită inaptă să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus, au susținut ideea că fiecare ansamblu cultural este o totalitate care poate fi analizată doar prin raportare la ea Însăși. Sub pretextul denunțării păcatelor etnocentrismului occidental, s-a ajuns, paradoxal, la valorizarea etnocentrismului „oprimaților”. Favorizând o abordare sincronică, mulți specialiști În științele despre om, instruiți la școala lui Lévi-Strauss din Rasă și istorie, au extins la sistemele de valori concluziile relative la culturi. Prin urmare, nu putea exista un etalon absolut care să permită
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu este un destin, „o persoană nu există ca atare decât dacă ea Însăși se poate concepe ca distinctă de toate mărcile de identitate pasivă sau primită, chiar dacă, În cazul În care aceste mărci ar fi cele ale unor oameni oprimați sau persecutați, persoana ar putea să le declare ale sale din spirit de solidaritate” (ibidem). Este inacceptabil să reduci identitatea indivizilor la o filiație necesară, să-i sacrifici, conform expresiei lui Edouard Glissant, citată de Michel Giraud Într-un remarcabil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțină vreme Înainte de 1848, ideea de fraternitate este găsită potrivită de socialismul În curs de apariție. Iisus Hristos este figura emblematică, deoarece Întrupează, pentru teoreticieni cum sunt Cabet, Louis Blanc sau Saint-Simon, o nouă fraternitate, cea a săracilor și a oprimaților. Acesta este spiritul În care, Într-o scrisoare din 1862, Victor Hugo Îi prezintă Mizerabilii lui Lamartine: „O carte care are drept bază fraternitatea, iar drept culme progresul”. În perioada celei de-a Doua Republici, discordiile implică și locul acordat
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
civică. Fiecare tip are patologia sa. Patologia etnică: diferite forme de rasism și de persecuții. Patologia culturală: Închidere mentală, etnocentrism, folclorism. Patologia politică: politică de putere, tiranii de masă, adică asupra maselor, uneori prin intermediul lor, dar nu În beneficiul maselor oprimate, decât sub forma de satisfacții simbolice sau de exaltări fanatice. Recapitularea celor trei dimensiuni se face Într-un destin comun și Într-o conștiință națională Împărtășită. Națiunile și lumea Apariția și recunoașterea a o sută de națiuni politice suplimentare și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de a rupe complet cu trecutul și, În același timp, mijloc de izbăvire. Speranța utopică intra În rezonanță cu imaginarul unei epoci marcate de tiermondismul revoluționar și mesianic, În care figura Proletariatului tindea să fie Înlocuită de cea a „minorităților” oprimate, Întruchipate În special de grupuri numite rasiale sau etnice, care au fost Între timp Înlocuite, În țările bogate (sau, cum se spune, „gazdă”), de figura Imigrantului, figură a dezmoștenitului, a victimei totale (cei numiți În Franța „sans papiers” etc.). „Victimizarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
epistemologia pot fi tratate ca simple iluzii” (ibidem, p. 38). Putem, În plus, din această perspectivă, să ne Îndoim de necesitatea relațiilor interculturale, care pot să prejudicieze integritatea unei culturi, dreptul său de a fi diferită, chiar perpetuarea sa. Etnocentrismul oprimaților ar fi deci „prețul ce trebuie plătit pentru ca sistemele de valori ale fiecărei familii spirituale sau ale fiecărei comunități să se păstreze” (Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Întoarcerea la etnicitate la care ne invită relativiștii radicali neglijează faptul că noi posedăm
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sugerează acestea identificarea implicită a eroilor Rocky/Rambo cu însăși America în filmele din anii '80). Atît timp cît oamenii îmbrățișează mitul suprapotenței americane - sau al unui sînge rece britanic, mereu învingător, sau al unui plan divin care face ca oprimații și virtuoșii să triumfe negreșit - rolul de supra-ajutor va dăinui de-a pururi în bună parte din narațiunile noastre de zi cu zi. Una din multele exemplificări ale schemei greimasiene cu șase roluri o întîlnim la Vestergaard&Schroder (1985); ei
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ceață din Casa umbrelor la Închisoarea datornicilor din Micuța Dorrit. Tot astfel și la Faulkner, cadrul are un rol important: în Barn Burning, coliba sărăcăcioasă în care se mută temporar familia Snope este în concordanță cu soarta ei mizeră și oprimată, tot așa cum conacul alb și strălucitor al noului lor proprietar, maiorul De Spain, corespunde măreției și rafinamentului acestuia, și mai ales soției sale, care călătorise prin Est. Dar, contrar speranței și presupunerii lui Sartoris, există inevitabil unele conexiuni obscure între
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]