2,006 matches
-
cele 12 cicluri lirice astfel: I. Gerar. Taina lăuntrului; II. Făurar. Cămașa lui Nessus; III. Mărțișor. Scrisori din Amalthea; IV. Prier. Pascalia; V. Florar. Sonete In aqua forte; VI. Cireșar. Lacrimi de basileu; VII: Cuptor. Ars amandi; VIII. Gustar. Fructul oprit; IX. Răpciune. Lampa lui Aladin; X. Brumărel. Orb în lumină; XI. Brumar. Evlavii; XII. Undrea. Acatistul iubirii. Precizăm că, în 1986, volumul său Privind în ochii patriei, publicat la exigenta Editură Cartea Românească, l-a avut ca redactor pe neîntrecutul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
între baionete cu jandarmii la Iași. Profesorul Cuza a fost amenințat cu moartea. Cătărău cu hainele sfîșiate a fost luat de jandarmi; trece astă seară cu trenul personal de Ploești. Țăranii ce aduseseră la vot au fost îmbătați, iar ceilalți opriți să intre în oraș. Interveniți urgent spre a se garanta persoanele d-lor. A. C. Cuza, Zelea-Codreanu și dr. Șumuleanu sînt la Folticeni fără nici o apărare. Cusin.” În orice caz, din aprilie 1912, drumurile lui Cătărău și Cotenescu se despart, măcar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
cronicar de artă și literatură, și trebuie să reținem odată pentru totdeauna că libertatea noastră, a presei, începe și se termină acolo unde începe libertatea altor semeni, iar exprimările publice care țin de estetica urîtului, a imoralei și pornografiei trebuie oprite. Sîntem înecați cu forța în prostia, misoginismul, decăderea morală, dezmățul și vulgaritatea altora! Nu merităm asemenea decadențe oferite privirii sub denumirea de ironie sau artă instituționalizată! Nu sîntem în așa hal de degradare pentru a accepta degradarea umorului ca gen
Pornografie, teroare, laicitate fără limite, dispreţ faţă de alte culte şi planuri secrete [Corola-blog/BlogPost/93046_a_94338]
-
mandolină Au sacrele vise Pe strunele-ncinse Pe frunte cuprinse Iubiri reaprinse. Cluj Napoca, 19 noiembrie 2015 Vântul toamnei Brațe de aer, Mângâie văzduhul... Cu palma toamnei Plină de vânturi. Frunzele cad Și-n a lor joc Ascuns-au clipe Ce oprite-s în loc. O rază mai stă Pe fața câmpiei, Să mângâie tainic O floare târzie. Fără cuvinte... Se clatină-n vânt, Doar iubirea rămâne Ca un legământ. Cluj Napoca, 19 noiembrie 2015 Cât de minunat Ești, Doamne! Cât de minunat Ești
IUBIREA-I VOINŢA DIVINĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383151_a_384480]
-
genial; uneori, un poem; numai lui i-a trecut prin minte. Dintr-o povestire, spiritual, poți să te hrănești o viață. Un roman poate schimba o țară. Tot așa după cum o femeie poate să distrugă un bărbat; Femeia solară. Fructul oprit. Îți interzice, blând, să te apropii prea mult. Își este suficientă sieși. Nimeni nu știe cine este; o femeie care, inexistentă, există. Ai primit o scrisoare de la o necunoscută, te avertizează că vei sfârși prost. ...Arăți din ce în ce mai rău, tu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
În cadența impecabilă de totdeauna. Înviase. Dar adevăratul șoc a venit abia după aceasta. Toshiro Fujimori și-a așezat geamantanul pe peron și s-a mai uitat o dată la orologiul gării, ca să poată potrivi orarul și minutarul ceasului său, amândouă oprite aleatoriu În timpul ultimului exercițiu de resuscitare dinaintea plecării din Osaka. Nu era nevoie: obiectul care dăduse În primire În urmă cu două luni și care Îl făcuse de râs În tren indica ora 18.50 fix. Exact ora pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pe jumătate plină și rămase tăcut, uitându-se cum unul din zgomotoasele și impresionantele Antonov ateriza și se îndrepta foarte încet spre locul unde aștepta un șir lung de mașini. Când, în sfârșit, uriașul monstru rămase pe loc cu motoarele oprite, întrebă coborând vocea în mod instinctiv, deși nu era nimeni în apropiere care să-i poată auzi. — Cred că ar trebui să pleci de aici cât mai repede. Unde-ți sunt lucrurile? — În cortul meu. Cât timp îți ia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
cea a extincției. În rest numai literatură, numai memorialistică și omul Înaintînd mereu cu capul Întors Înapoi. De m-ar Întreba cineva acum dacă am avut o viața frumoasă, automat mi-ar apărea În fața ochilor clișeul vacanțelor. Trei siluete albe oprite undeva În fața unei Întinderi albe - o aglomerare de materie neidentificabilă În prima clipă - marea? munții? Noi - o femeie, un bărbat și un copil - pe un drum de nisip. În spațiul acela nu există timp. Totul a Încremenit În fericirea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
l-au alimentat cu combustibil și monumentul eroilor a luat-o din loc. Ce detronare măreață! O altă statuie ar fi trebuit mai întâi topită. Iar pe deasupra, monumentul eroilor funcționa aproape perfect. Numai că nu putea fi nici cârmit, nici oprit, așa că, odată coborât de pe soclu, nu a ocolit nici viii, nici morții, nici măcelăria rivală de peste drum. Între timp, Benjamin cosea. Apoi a sosit preotul, împreună cu paracliserul, pe care eu nu-l cunoscusem până atunci, și un bărbat cu sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cel bătrân fără să coboare din căruță. Ce faceți? Nu se vede? răspunse starostele tot cu o întrebare. Plecăm. Ați terminat de scos aurul din pârâu? Vă mutați în altă parte? Nu. Plecăm de tot de aici. De după coviltirele căruțelor oprite se ițeau capetele țigăn cilor care îi priveau curioase, să vadă de ce s-au oprit și mai ales cu cine stă de vorbă șeful. Unde plecați? întrebă și mai mirat Cristian. Nu vă mai interesează să aflați ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
moment. Mergea încet tocmai pentru că văzuse de ce era în stare monstrul acela și nu avea chef să i se oprească motorul din nou. Erau bune mașinile acestea moderne dar, din păcate, toate sistemele erau legate de funcționarea motorului. Odată acesta oprit, nu mai aveau nici direcție, nici frâne. Era de acum destul de aproape de sediul companiei când auzi primele focuri de armă. Mai întâi răzlețe, apoi în rafale lungi. Își dădu imediat seama ce însemna asta, bestia ajunsese deja acolo. I se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Orienstein îl aveam concurent serios. S-a început licitația (strigările) de la suma de 165.000 lei. Cine dă mai mult? Zaharescu s-a oprit pe la 500.000 lei, iar noi cu Orienstein am mers până 710.000 lei. Aici sa oprit Orienstein. Iar dl. D. Iacobeanu, președintele Obștii a strigat: 712.000 lei. Orienstein n-a mers mai departe. Tribunalul s-a pronunțat: se adjudecă asupra Obștii „Sf. Treime” și se amân pentru 30 de zile. 10 februarie a fost zi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
întreținerea armatei și administrației rusești, s-a luat inițiativa înregistrării populației birnice. Jocul politicii europene a făcut ca ocupația rusească să nu se instaleze la noi, dar recensământul a rămas, fiind în timpul regimului comunist din fosta Uniune Sovietică un document oprit, deoarece ar fi demonstrat caracterul românescă al Basarabiei. Recensământul se numește impropriu rusesc, deoarece, cu toate că a fost efectuat în timpul ocupației rusești, cei care au lucrat la înregistrarea populației erau boieri români. Imperfecțiunile lucrărilor efectuate în 1772-1773 au determinat reluarea lucrărilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-o În sertarul de la comoda din antreu. Dacă cumva franțuzoica s-o Întoarce Într-o zi. O fi tot acolo... Ne-am apropiat de comodă și am deschis sertarul de sus. Un plic portocaliu zăcea În mijlocul unei colecții de ceasuri oprite, nasturi și monede ieșite din uz În urmă cu douzeci de ani. Am luat plicul și l-am examinat. — Dumneavoastră ați citit-o? — Auziți, drept cine mă luați? — Nu vă supărați. Ar fi fost normal, date fiind Împrejurările, cînd vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
la nimic în aceste cazuri. Poate că raționamentul e greșit, Dar de când guvernează raționamentul hotărârile umane, deși nu este ușor de răspuns la întrebare, tot e mai bine să ai o vâslă decât nici una, în afară de asta, e scris că barca oprită nu călătorește, prin urmare comisarul trasă o cruce unde i se păru că trebuia să fie postul șase și demară. Cum tranzitul era redus și nu se zărea nici umbra vreunui polițist pe străzi, tentația de a trece peste oricâte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
blasfemator. Un campion al imposibilului. Dacă lumina ar avea o mișcare a ei, aceasta ar continua și În prezent, Într-o cursă către un neant cumplit și infinit. Oricare certitudine, oricare stabilitate a Facerii s-ar destrăma. Toate acestea trebuiau oprite. Era scris În stele că eu trebuia să fiu cel care o va face. - Dumneata ești nebunul. Măsura universului creat ar fi fost cea mai măreață operă a minții omenești, un cânt de laudă Închinat lui Dumnezeu. Astrologul se ridicase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ca pe orice și se visa actriță. E mare studentă la ușa Profesorului ei de actorie. Subțire, înaltă, cu plete ca grâul. Blugi, teniși, tricou. Intră în Secretariatul Catedrei, nimeni, doar computere, telefoane, fișete, ceasul atârnat pe un perete. Toate oprite, și computere, și ceas, și telefoane. Liniște. E bine că nu-i nimeni. Ea, mai liniștită ca liniștea de acolo - nu-i plăceau oamenii, mai bine zis, nu-i plăcea curiozitatea lor. Să te întrebe fiecare ce mai faci, ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pe scenă, în aplauzele tuturor. Baby, take off your clothes... Și Mariana începu, pentru a treia oară în seara asta, să-și tragă în sus bluzița Dolce&Gabanna și în jos fustița de blugi. Caseta, de atâtea ori pornită și oprită, se agăță și se rupse. Mariana murea încet sub ochii tuturor spectatorilor și telespectatorilor și agenților F.B.I. Mariana murea dansând în liniște, dezbrăcând încet vălurile de plastic. Odată cu ultimul văl va cădea capul ei - și numai al ei. Mariana murea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
puțin nu pe acelea inferioare, adică de jos, și care totuși funcționează, și încă excelent, numai că nu se vede cum și prin ce - iese pentru a nu știu câta oară și se duce undeva unde scrie că intrarea‑i oprită. Aproape de fiecare dată când o vom întâlni, Sophie va trebui să ajungă urgent undeva, unde va întârzia însă mereu. Ceea ce în cazul ei se trece cu vederea. Rainer este acela care rămâne în urmă și se oftică. # Se țin deoparte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
care ucide, îngroapă sub cenușă, foc și gaze asfixiante orașele Pompei și Herculanum. Nimic nu supraviețuiește: bogați și sclavi, bărbați și femei, animale domestice, tot atâtea ființe petrificate pentru eternitate, se alătură lucrurilor, obiectelor. De aceea, subterfugiu al rațiunii, timpul oprit în loc depune mărturie pe veci, făcând contemporan cu noi ceea ce ar fi trebuit să treacă, să curgă, să dispară. în acea zi a anului ’79 din era noastră, moartea își dă întâlnire cu oamenii, desigur, dar plătește tribut printr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Jocului secund pătrunde printr-o spărtură a spiritului în lumea precreatelor, descoperind locul său de parte a întregului: "O, Mercur,/ Frate pur/ Conceput din viu mister/ Și fecioara Lucifer,// Înclinat pe ape caste/ În sfruntări iconosclaste,/ Cap clădit/ Din val oprit/ Sus, pe Veacul împietrit,// O, select, / Intelect/ Nunta ne-am sărbătorit"... (Idem). Metafora îi revelă identitățile elementelor și îi botează descoperirile Necunoscutelor: "Mercur, astră aurită,/ Cu peri doi împodobită/ Lungi/ Cu pungi/ Pe boamba mare,/ Oarbă de cercetătoare" (Idem). În
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acea alunecare în moarte sau în neant, care va domoli, de obicei, cu fiorul său glacial, crescendoul excitației. Orgasmul este plăcerea supremă, starea de fericire cathartică - sincopă a conștiinței, experiență a vidului și invazie, ulterioară, de împlinire și gratitudine. Fructul oprit este, în cele din urmă, cel mai savuros fruct, așa că îi putem înțelege pe zei când apar cuprinși de frenezie erotică. În tablourile inspirate din narațiuni mitologice, pictorii Renașterii au găsit calea convenabilă de a putea înfățișa sentimente și pasiuni
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
muritor. Este ca o Fata Morgana, niciodată nu știi dacă vei ajunge cu adevărat la ea. Și toate aceste calități contradictorii le descopereai într-o codană care încă nu devenise majoră și nu gustase încă din savoarea și deliciul fructului oprit. Doar visa. Visele sale din nopțile de frământări erau ocupate cu prezența lui Arthur în clasa ei, la ora de istorie. Dacă la concertul susținut de pianist în sala de festivități a liceului putea să-l studieze fără să fie
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
din oraș. Mai ales de tineri. Apoi se visa felicitat și nevoit să dea autografe. Sute de autografe. Își zicea că cel târziu a adoua zi când va ieși la plimbare pe trotuarele centrale ale orașului, va fi cu siuranță oprit și felicitat. Apoi ronțăi ceva așa, ca înainte de culcare, își muie gâtul cu ”o peliculă” de vin îndulcit și se întinse așa, îmbrăcat, pe pat, însă nu putu nici în ruptul capului, să adoarmă. Răsfoi repede, un exemplar din romanul
NICOLAE SUCIU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362776_a_364105]
-
îi zâmbi. Nu-i mai este somn. Privește pe geamul plin cu stropi de noroi rămași de la ultima ploaie. Câmpul e de un verde intens. Pe miriștea gălbuie cilindrii de paie stau aliniați, iar în mlaștinile ad-hoc de la ploaia abia oprită, niște gâște din satul apropiat, plutesc imaculate. Pe marginea șoselei scaieți înfloriți, cucute , câțiva maci întârziați, o mulțime de flori galbene și albastre înveselesc iarba crescută alandala. Ar mai citi din roamnul acela de dragoste și aventură dar își spune
DOAR EL I-A SPUS TEADORA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362389_a_363718]