310 matches
-
Domnia-ta ai scris o bucată, care atacă orânduiala publică și întocmirea țării. Va să zică domnia-voastră, domnilor, nu voiți să vă astâmpărați și să trăiți fără de a tulbura orânduiala! - Mă iartă, domnule ministru; noi toți dorim să fie dreptate și bună orânduială. Dar nu pre cunosc pricina pentru care m-ați chemat aici; oare este spre a da ceva lămuriri despre bucata mea, sau spre a mă învinovăți? - Domnia-ta ești pârât de a fi poruncit, sub a domniei-tale răspundere, actorilor, ca să
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tînguiască, vîlfa Inorogului cu arsuri dorească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frîngă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orînduiala bună în veci nu mai vadză, toate îndrăpt și-n stingă să să-nvîrtejască, de jeale să să uluiască, de ciudă să să amurțască și dreptatea Inorogului în veci povestească“ (Partea a VlII-a). Cu toate exagerările conștiente ale stilului baroc
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
nu în a păstra ideile pur și simplu, ci ordinea și poziția lor. De cealaltă parte se află formele accidentate, aferente zonei oniricului, incomode și imprevizibile, tributare libertății pe care și-o asumă imaginația de a modifica structurile sonore și orânduiala lor. Născocirile în planul narațiunii sonore ce populează unele lucrări ale lui Aurel Stroe ori Costin Miereanu, în care schema formei este cu totul bulversată, demonstrează, fără îndoială, această libertate. Și mai probează ceva: prioritatea pe care acești compozitori o
Cauz?, efect by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84379_a_85704]
-
în vremea de tranziție, întărit și de o altă pildă, despre cum poți să-ți dai cu părerea fără a greși prea mult: Nu judeca cele trecute după vremea de acum, ci după vremea de atunci, ca să cunoști a lor orînduială dacă era bună sau nu". Asemănările sînt niște comparații destul de la îndemînă, însă puternice prin însăși directețea și simplitatea lor. Unele rimate, sînt gîndite să coboare situații abstracte în tinda cu familiarități, unde orice își poate da seama ce va
Cuvinte din bătrâni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9172_a_10497]
-
să întrețină, o vreme, legăturile și unitatea ocrotitoare a lumii. Medgidia... poate fi comparată cu Cartea șoaptelor (cum a și fost). La Varujan Vosganian, lumea de negustori țese laolaltă așezările omenești și le împiedică să dispară cu totul când vechi orânduieli se destramă sub lovituri ale Istoriei: „Un năvod cu fire subțiri lega orașul să nu se risipească. Negustorimea.” Romanul însuși, ca specie, este un bun negustor - adună mărunțișurile vieților omenești, le înșiră pe taraba Istoriei și le pune prețuri potrivite
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
în oglindă, sigur n-ar fi niceodată că nu umblă în ziua aceea cu gînd rău, împotriva lui însuși deseori, ia seama! Cinșpe mii! Dacă vrei să arăți lumii un număr, să fie doar al răuvoitorilor de neam și de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
în oglindă, sigur n-ar fi niceodată că nu umblă în ziua aceea cu gînd rău, împotriva lui însuși deseori, ia seama! Cinșpe mii! Dacă vrei să arăți lumii un număr, să fie doar al răuvoitorilor de neam și de orînduielile creștinești, cinșpe mii de nelegiuiți, da, aceștia sînt, cum le ziceți astăzi, cinșpe mii de corupți principali, capi ai răutăților, că de ceilalți, de prostime, ce să zic, că întoarce și Cel de sus de la ei capul, făcîndu-se, amărîții de
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
manuscris de la noi, cu acest conținut, datează de la jumătatea secolului 17, din epoca brâncovenească, și se numește Carte întru care să scriu mâncările de pește și raci, stridii, melci, legumi, ierburi și alte mâncăruri de sec și de dulce, dupre orânduiala lor. Cuvinte moștenite din latină Despre prânzurile prelungite ale aristocraților romani s-a scris mult. Despre ce mâncau oamenii de rând aflăm din cuvintele latinești transmise limbilor romanice; unele dintre acestea sunt panromanice, altele au fost păstrate doar în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
Ministeriul, strâmtorat cum se vede și supus vreunei porunci de "mai sus" în loc de-a privi întreagă această " cauză" ca un bagatel, trimițîndu-l pe copil cu tată-său cu tot la 71 {EminescuOpXIII 72} direcția liceului, cum cereau interesele bunei orânduieli, a dat ordin ca din profesorii de la liceul Sf. Sava să se constituie un juriu care să-l judece pe d. Filibiliu. Juriul informîndu-se despre cele petrecute și aflând că băiatul pălmuit nu numai că e repetent, ci totodată unul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne atribuie idei pe cari nu le-am emis niciodată, ba nici nu le-am putut emite. Copilul mojicului n-are nevoie de bătaie. O știm din experiență că nici un elev nu e mai ascultător, mai harnic, mai în bună orânduială în toate ale lui decât copilul țăranului. Acesta își îndrăgește învățătorul și-i intră în voie. Daca vrounul dintre ei e îndărătnic, departe de-a corumpe el clasa, clasa 'l îndreptează pe el. Profesorul n-ar avea decât să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sfânta încăpere era încă de mult plină de lume: rândurile curioșilor sau mai bine credincioșilor era astfel de strânse și înghesuite încît pe tot minutul întreitul șir al ostașilor era împins, spart, și abia era în stare să restatornicească buna orânduială. Încăperea fiind foarte strâmtă a bazilicei și, neputând să încapă pe toți credincioșii, o nemărginită gloată a norodului se întindea peste lespezile peristilului, în piață și peste toate ulițele pe unde era să treacă procesia; câțiva bogați străini își petrecea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cum își aprinde cerul stelele una câte una. Ah, dor mi-a fost de tihna asta... Mi-e sufletul încă greu de atâta veghe, păzind să ghicesc dincotro pândește primejdia și vânzarea. Mitropolitul ridică dreapta a binecuvântare, în timp ce stânga punea orânduială în pletele colilii ce ieșeau subțiri ca un fuior de borangic de sub mitra împodobită discret doar cu o cruciuliță de argint. Ștefan nu-și putea veni în fire, i se părea că ceva anume, cuprins în vorbele măriei sale, îi scapă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Zburătoarele, oaspeții de vară, s-au călătorit rămânând lumea gălăgioasă a vrăbiilor și ciorilor. Ți se pare că plantele se pregătesc de moarte... unele uscate, altele despuiate de podoaba frunzelor, așteaptă somnul de iarnă... toate, toate se desfășoară după înțeleapta orânduială a Marei Creații. Tristețea lor răspândește melancolie... vrajă, asupra întregului pământ, pătrunzând și în sufletul omului. - Presimțirea sfârșitului este mai tragic resimțită, decât sfârșitul însuși!... murmură Iorgu uitându-se în jur. După ce se mai uită o data înspre mormânt și se
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
valiză pierdută în tren. Spera s-o găsească la ”obiecte pierdute”. Era o vreme întunecată si mohorâtă, gara abia se vedea din ceață... Pe peron învălmășeală mare; o mulțime de lume, bezmetică, parcă derutată, alerga tăcută de colocolo, fără nici o orânduială. Iorgu, rătăcit în îmbulzeala aceea fără nume, nu găsea biroul de ”obiecte pierdute”. întreba de unul, ba de altul... dar, nu primea nici un răspuns. Toți ridicau, doar, din umeri, parcă erau o lume de surdomuți. Si astfel, căutarea se prelungea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
anului 1956, când a fost arestat. Întemnițarea lui s-a produs imediat după Înăbușirea Revoluției Anticomuniste din Ungaria, eveniment istoric crucial, care-l inspirase să scrie pe peretele unui grup sanitar versurile mobilizatoare din poemul eminescian „Împărat și proletar”: „Zdrobiți orânduiala cea crudă și nedreaptă, Ce lumea o Împarte În mizeri și bogați!” În zilele acelea fierbinți, de maximă tensiune, guvernanții noștri comuniști se temeau până și de imnul lor „Internaționala”. Am cunoscut la Gherla un comunist ilegalist care era condamnat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
arată marea deosebire de metodă. Nu mai întîlnim pe învățătoriul sever și țeapăn cu vergile-n mână, ci un suflet uman, care se coboară la treapta sufletelor copilărești și le disciplinează, nu le siluiește. Prin jocuri copiii învață a iubi orânduiala. Apoi li se face deosebirea între ființe și lucruri; copiii sunt puși a numi ființe și a spune ce fac ele, cum sunt; tot astfel la lucruri, încît zilele cele dentîi se zugrăvesc în mod neșters în frageda lor minte
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
Nu are a face deloc cu Rusciucul. Casele au oarecare eleganță în clădirea lor, căci piatra e ieftină aci și clădirile sunt din piatră patrată, iar primăria, de când stăpânesc românii și există un consiliu comunal, a făcut foarte mult pentru orânduiala și înfrumusețarea orașului. O terasă pe țărmul înalt dă o frumoasă priveliște pe toată întinderea mării și, când luna e deasupra apei, ea aruncă un plein de lucire slabă, care plutește pe-o parte a apei. Restul rămâne în întunerec
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
există pentru studiarea lui, iar el însuși consistă dintr-un dicționar de mii de nume proprii și de cifre statistice. Cât despre onorata bibliotecă, e atât de încurcată și îngrămădită, încît ar trebui un an sau doi pentru a introduce orânduială în acest haos ereditar. Te rog, spune salutări din parte-mi tuturor amicilor și primește călduroase strângeri de mână de la al tău M. Eminescu [cu plic] D-sale Domnului Alexandru Chibici Revneanu București Strada Modei N-o 8 192 [NICOLAE
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
înaripată a victoriilor, iată conținutul simfoniilor sale, în care geniul muzicianului se înalță până la culmile generalizărilor artistice puternice, expresive, convingătoare. Opera lui e pătrunsă de un viguros suflu eroic. Beethoven avea convingerea că trebuie să reflecte revolta spiritului independent împotriva orânduielilor feudale, că trebuie să opună intereselor meschine, idealurile înalte ale umanității. De aici decurge acea trăsătură esențială a simfonismului beethovenian și anume întruchiparea unui conflict dramatic adânc, conflict ce caracterizează gândirea muzicală a marelui artist și care are o bază
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
pre alții cu hrană pentru ca să nu să lasă învățătura dintru acea pricină”. Asta îi faptă domnească demnă de toată lauda. Și uite ce mai spune vodă: „cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați... să poată ceti orânduiala bisericii după cum se cuvine”. Citind în cele cărți, am dat și peste un suflet de om - armean fiind - care nu vrea moarte pentru moart, deși la mijloc se afla fratele său, ucis de un țigan. Asemenea suflete găsești rar de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să-i faci? Asta era hotărârea lui. Vodă l-a scutit numai de dări... Căutând alte surse de venit pentru „spitalie”, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând neorânduiala din vama domnească, hotărăște la 15 noiembrie 1766: „Nefiindu pus nici la o orânduială sau supt purtare de grijă a cuiva, să făce multe asupreli și strâmbătăți de către cantaragii Vămii”. El stabilește cât și cum se plătește la cântărirea mărfurilor în vama Iașilor și venitul acesta să fie al „Spitalului mănăstirii Sfântului Spiridon”. Din
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
lună. Cel de al doilea chirurg trebuia să fie „supus la tot ce i-ar da învățătură” cel „întâiu gerah”. Mai trebuia să fie „purtător de grijă la doftorii și la mâncarea bolnavilor... ca să se păzească... la orânduitele ceasuri, după orânduiala doftorilor”. Vodă este și mai drastic când hotărăște: „Dohtorul cel mare al Curții gospod... să nu aibă cât de puțin amestec la spitalul acesta, nici la spițeria spitalului”. Numirea doctorilor se va face numai de către epitropi „pe care îl vor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
româno-bulgar irupse din Em, trecu râul Hebrus și, sprijinit de simpatiile locuitorilor din ținuturile în cari năvălise, făcu repezi progrese în scurt timp. Cetățile, orașele, târgurile, având garnizoane minime, nepregătite pentru împresurări lungi, rău înarmate și pierzîndu-și tot rostul și orânduiala prin surprinderea invaziei, i se supuseră parte de bunăvoie, parte fură părăsite de apărătorii lor și luate numaidecât în stăpânire de cătră romîno-bulgari, parte cătară a se supune după o scurtă împrotivire și să cedeze forței majore. Aceasta a fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atât de împătimită și o mișcare atât de vie ca și când ar fi fost vorba de-a se răsturna lumea și fața pământului. Plugarii își părăseau plugul, ciobanii turmele și, înarmați cu bețe și măciuci numai, luptători neînarmați și cete fără orânduială se puneau sub ordinele lui Lachanas, având cea mai tare încredere că sub așa conducere vor birui pretutindenea. În puțin timp alergase împrejurui o mulțime nenumărată de venituri pestrițe și de vânturători de țară cari nici cunoșteau războiul, nici aveau
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
într-adevăr luptătorii aceștia procedau într-un mod ca și când n-ar fi fost nici vorba de luptă serioasă cu inamicul, ci de făcut pradă sau de jucării. A sta apărând un val, a menține cu tărie o poziție, a ținea orânduială în mase nu era nici în mintea nici în obiceiul acestor oameni, cari zburau încoaci și-ncolo după plac și-n amestec ca scânteile la nicovală ori ca pâraiele de primăvară, sau se zvârleau toți cu pornire asupra unui singur
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]