291 matches
-
starea de beatitudine e acompaniată În surdină de un substrat de neliniște. CÎte un poem poate duce cu gîndul chiar la coșmarul suprarealist, ca aceste strofe de tulburătoare viziune din Pregătiri de plecare: ... și totuși fluviile Vor muri ca niște orătănii Din pădurile mari miresmele Vor porni o dată cu arborii spre fierăstraie, Noaptea va Încerca ferestrele Va pune lacăte de ploaie Vor fi vînturi mai mari decît țările, Păsări Își vor ciuguli hohotele. ......................................... Dar numai glasul va rămîne Ca o sare a
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
a le atrage imediat, pentru a devora prada cu înverșunată furie, fără să le mai poată fi luată. Erau insensibile la frig și la căldură și refuzau orice haine, chiar și pe gerurile aspre ale iernii, dezgropau mortăciuni și vânau orătăniile. Fetițelor le era frică de lumina zilei (aveau fotofobie) și preferau noaptea (nictalopie), ascunzându-se toată ziua la umbră și acționând noaptea, gemând și urlând... Micuța Amala a murit de nefrită în 1921, iar Kamala nu a trăit decât până la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
1990, nu am mai putut să mă uit la telejurnale. Brutalitatea imaginii care te întîlnește venind din față, fără posibilitatea eschivei, mă răstignea, ca pe un boxeur căzut în ring, pe urâțenia acestei țări: case din chirpici roase de inundații, orătănii evoluând printre șoproane acoperite cu carton gudronat, obrajii scofâlciți ai oamenilor, guri fellinian știrbe, priviri moarte, haine jerpelite, balada mizeriei recitată în fața unui microfon într-o limbă stâlcită, fără nici o propoziție întreagă, fără nici un cuvânt adunat cum trebuie lângă altul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
traversez, pustii, sălile acestea. Copil fiind, după prima vizită la Muzeul Antipa, mi-am imaginat înainte de a adormi că m-aș afla în clipa aceea, singur, în sălile cu scheletele de mamuți, cu cimpanzei, cu anaconde, cu hiene, cu toate orătăniile lumii puse în formol, împăiate în vitrine sau înălțate pe socluri. Nu știam atunci că spaima care m-a cuprins era prima spaimă metafizică a vieții mele: pentru că în nici o situație reală un om nu se poate afla singur față
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de sex opus, nu-și vor mai găsi pereche tot restul anului. Astfel, femeile obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat în ziua de Dragobete, ca să fie drăgăstoase tot anul, și mai aveau grijă să dea mâncare bună orătăniilor din curte și păsărilor cerului. În ziua de Dragobete nu era sacrificată nici o vietate. De multe ori, flăcăii petreceau din plin de Dragobete și prin satele vecine, ca să le meargă bine peste an. Pentru toți, sărbătoarea dragostei era
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
a imprimat un nou termen de valabilitate, 20 ianuarie 2011. Nu mai reiterez noile aventuri ale văcarilor americani pe harta lumii, cu avioanele și tancurile lor Abrams, ci doar pot să informez pe cei mult doritori, să cunoască soarta fostelor orătănii ale lui Bill Crash, marele fermier zootehnist din Keralee, Oklahoma, că și până în 2011 au rămas intacte în starea cea mai refrigerată de care este capabilă tehnica americană. Partea mai tristă pentru suszisele orătănii, era că nu se mai permitea
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
mult doritori, să cunoască soarta fostelor orătănii ale lui Bill Crash, marele fermier zootehnist din Keralee, Oklahoma, că și până în 2011 au rămas intacte în starea cea mai refrigerată de care este capabilă tehnica americană. Partea mai tristă pentru suszisele orătănii, era că nu se mai permitea prin lege, ca să se dea un nou termen de garanție deoarece, după atâția ani, produsul nu era decât ceva care numai aparent mai avea forma de pasăre, fiindcă de fapt celulele erau distruse demult
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
țări estice care din țară dezvoltată ajunsese printre codașele lumii a treia. Acel Băsescu se prezentase pentru a efectua operația pe care spusese el că preferă s-o facă oricând „marelui licurici" și totodată să-i ceară ca să-i dea orătăniile acelea gata putrezite, pentru a le împărți populației României, ca din partea PD-L fiindcă azi, mâine, se face 2012 și trebuie să ai ce să arunci dintr-un camion în mișcare, unei populații ahtiate după pomeni de orice fel. Obligația
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
iepure, stropită cu nohan îmbuteliat în propria gospodărie din care serveau rar, numai la ocazii speciale, alături de un castron încărcat ca o baniță cu brânzoaice scoase direct din cuptor ce răspândeau un miros atât de plăcut, încât salivau până și orătăniile din curte. Iepurii, erau vânați direct de pe combină în timpul recoltatului, tot de ei. Prea tineri, șoldanii bezmetici alergau speriați și, de spaimă, se încurcau ca proștii în fața matahalei ce le distrugea patrimoniu. Era suficient un retevei mai gros, o cheie
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
făceau excepție. Aceste periferice așezări umane, presărate la tot pasul cu sumedenie de magazii, șuri de diferite dimensiuni confecționate din deșeuri de materiale aruncate de pe șantiere, cu cotețe puturoase, în care-și duceau traiul de-a valma diferite dobitoace și orătănii domestice, cu șandramale învelite cu bucăți de carton gudronat, tablă ruginită sau șindrilă putredă, înnegrită de vreme în jurul cărora roiau din zori și până noaptea târziu droaie de copii murdari, desculți, cu hainele zdrențuite, probabil și flămânzi, impresionau neplăcut pe
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gospodari locuiau în aceste sate ceva mai înainte de venirea dumneavoastră, pe vremea când tata încă mai trăia. Până și cei mai nevoiași tot aveau în bătătură o unealtă cu care să muncească pământul, o casă și o curte plină de orătănii, o pereche de boi fără de care nu se considera gospodar, o căruță cu cai, unelte de tot felul și alte obiecte trebuincioase într-o gospodărie. Așa mulți săraci ca acum nu au fost niciodată prin satele noastre. De la părinții mei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o să răciți!, le îndemnă primarul zâmbind. Vreau să văd cum vă pregătiți pentru Crăciun! Deși casa avea două odăi și mai multe acareturi, ele locuiau într-o singură bucătărie, într-o mizerie greu de imaginat, împreună cu mai multe dobitoace și orătănii, printre care și o iepuroaică ce trebuia să fete. Fetelor, li se adresă primarul în ungurește, sunteți tinere, sănătoase, cum puteți trăi într-o asemenea mizerie? Am să mai trec pe la voi; dacă nu găsesc curățenie, le amenință cu oarecare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gospodar. Avea și un băiat Ștefan care, după câteva tentative nereușite de a intra la o școală de subofițeri, și-a satisfăcut stagiul militar ca orice flăcău din sat. La început, Căpiță-tatăl o ajuta în gospodărie: la preparat hrană pentru orătăniile din ogradă, la săpat grădina, la tăiat lemne pentru foc, la reparat un gard, la văruit casa și pomii din livadă. Nu după mult timp s-a mutat la ea în una din camerele în care ați locuit. Gospodăria fiind
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bine, nu numai ca să incite privirea, ci să și instruiască. Am reușit? Se poate mai bine? “ (Fiecare exponat - și sînt cîteva mii în această casă țărănească, în jurul căreia este un iaz cu papură și pește, apoi sînt păsări, iepuri, alte orătănii - fiecare exponat deci, este însoțit de cîteva lămuriri. Am notat una: ,,Albie de scăldat copii. Cînd nu mai este bună de scăldat, este bună de legănat. Cînd nici de legănat nu mai este bună, tot nu se azvîrle. Se pune
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
și ieși în cerdac. Pentru o clipă se uită spre soare și avu impresia că se privesc ochi în ochi. Simți că i se înmoaie orice răutate din sufletul cercat de greutăți. Se așeză pe prispă de unde aruncă grăunțe pentru orătăniile care se s-au pus pe ciugulit. Apoi, se îndreptă spre grajdul cam dărăpănat unde doi boi bălțați adăstau. Rumegau leneși pentru a-și sătura foamea din mâna de fân pe care stăpânul le-o aruncase de ieri. Cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
culcă devreme e a bine; cînd se culcă tîrziu e a lipsă. La muncă să nu arunci fărmăturile, ci să le dai la pui acasă, ca să crească mari. în seara Lăsatului de Post (toamna), să dai de mîncare multă la orătănii, ca să nu-ți mănînce bobotinele* din grădină, vara. Paserile care nu au rîșniță* nu-s bune de mîncat. în ziua de Ajunul Crăciunului, să postești pînă la ziua jumătate, că prinzi vara paseri, și să iai cu ochii închiși două
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Genova, Veneția... Atunci, odată cu această prăbușire uluitoare de la extrema putere europeană de la începutul secolului la extrema neputință de acum, ne-am putut da seama concret că vechiul cuib de unde își luase zborul stolul de ereți conchistadori era ocupat acum de orătănii despuiate de pene căscînd ciocurile ca niște puișori. Europa nu mai era decît o mare Elveție dezbinată a erei planetare. Condorul se transformase în cuc. Frailty, your name is Europe Momentul de spaimă trece, începe elaborarea de programe. Se reia
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cerea dezlegare de la afurisenie și Își primea nora. Nu avea Încotro. Ce să fac, dragă, cu ăsta nu mă pot pune, că-i nebun după aia. Era acesta semn că feciorul a biruit. Iugărele de pământ, casa, ograda plină de orătănii și grajdul cu animale, acestea erau valuta forte cu care se mândrea flăcăul. Mai era și câte un Ion al lui Rebreanu care-i sucea capul la vreo Anuță din familii de mari gazde. Nu aveau până la urmă toți comportamentul
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
liniște e rareori tulburată de pușca vânătorului. Capitolul 4 De la Galați la Iași prin valea Bârladului Primele vâlcele moldovene • Tecuci • Orașul, un titlu abuziv • Un lup, semn rău • Furtună înspăimântătoare • Un fiu al lui Iacob • Bârlad și Vaslui • Porci și orătănii • Turnul Pompierilor • O locomotivă • Bieții țărani! • Panorama Iașului • Monumente, poziție admirabilă • Promenade • Moravuri • Israeliți, camătă, agiotaj, o fizionomie curioasă Părăsind Galațiul, suntem siliți să reluăm jalnicul drum pe care l-am descris când am ajuns de la Brăila. Aproape de Siret, punct
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Pe unele popoare numai viscolul istoriei le-a ținut în picioare. Fiecare dictator construiește un iad special pentru poporul său. Istoria are cote de speranțe, iluzii și, mai ales, de sânge. Istoria ne intră în curte fără să știm. Precum orătăniile vecinilor. Marile tragedii ale istoriei s-au urzit la umbra indiferenței colective. Unele popoare nu mai reușesc să iasă din scorburile istoriei. Tiranii nu au putut îngenunchea moartea. Și nici timpul. Dintr-o letargie istorică imbecilă, nu poti ieși decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mușchi verde, sclipea în bătaia asfințitului. Era o casă veche, bătrânească, moștenită, din tată în fiu; mare, cu pridvorul împins în față, cu strașină lată și ceardac înalt, dominând ograda. Pe poarta larg deschisă, se puteau vedea grajdul, cotețul pentru orătănii, și alte acareturi trebuitoare într-o ocină. Totul era făcut trainic, din bârne de lemn tare. Chilerul, tinda largă între două odăi podite cu scândură de stejar, în capătul ei un iatac cu geam ce da înspre pădure. Un șir
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mâncând pământul. Aleea dădea în intersecția dintre strada ce ducea în cartierul felinarelor roșii și un drum de țară ca vai de el, ce dădea spre plajă. Alergam de-mi sfârâiau călcâiele, umerii mi se frecau de gardurile ogrăzilor cu orătănii, iar câinii se smuceau în lanț, vrând să mă muște. Hămăitul lor acoperea toate zgomotele străzii, așa că habar n-aveam dacă ăia doi mai sunt sau nu pe urmele mele. În fața mea apăru bulevardul de pe faleză. Mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
eu, că suntem destul de vrednici și sătui datorită bogăției de cuvinte, el spunea în încheiere: „Ei, domniile voastre, gata este cu porcul. Dar poimâine, deja ne bucurăm un piculeț de pe acum, nu mai vorbesc de râmător. O să învățăm toate soiurile de orătănii cu pene. Țineți minte de pe acum: nici o gâscă fără peliniță!“. Să fi fost într-adevăr cu două zile mai târziu, când principiul lui a devenit pentru noi toți criteriul principal pentru tot ceea ce îi face bine unei gâște umplute? Probabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
te pierzi ușor, însă, dacă hazardul ar fi vrut... Deoarece în călătoria în Franța -pe când așteptam o ocazie mai mult timp - desenasem tot mereu găini, am comparat mișcările abrupte ale viitoarei dansatoare cu felul de a se deplasa al orătăniilor observate de mine; o comparație pe care am încercat imediat, dar zadarnic, să o prezint drept compliment. Pe urmă, la cafea și prăjiturele, am ajuns din nou să vorbim despre Berlin. Înaintea mea, Rosmarie Loss a fost aceea care și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cea dintâi carte a mea, nu sunt de văzut ca o anexă ilustrativă, ci ca o continuare și anticipare grafică a poeziilor. Ele au luat naștere, cu o peniță capabilă de linii foarte fine, dintr-o multitudine de schițe, cu orătănii filigranate împrăștiate de vânt, cu păianjeni coborând în pahare, cu lăcuste ocupând un oraș și fiind totodată hrană pentru profeți. Și o păpușă care privește cruciș și din această cauză nu este lovită de săgeți. Foarfeci care zboară ciripind. Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]