1,285 matches
-
orbital al electronului este proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e este sarcina electronului. înseamnă că, alături de relația, este valabilă și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
proporțional cu cel magnetic µr prin relația L Aici e este sarcina electronului. înseamnă că, alături de relația, este valabilă și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și expresia: este unitatea cuantică de moment magnetic și se numește "magnetonul BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
BohrProcopiu". Raportul dintre momentul magnetic orbital și cel cinetic orbital se numește"factor (sau raport) giromagnetic" Existența unor fenomene fizice care nu puteau fi explicate considerând doar mișcarea orbitală a electronului au condus la formularea ideii că electronul, pe lângă mișcarea orbitală, în jurul nucleului, posedă și o mișcare de rotație în jurul axei proprii (analog mișcării Pământului). Acestei ultime mișcări îi corespunde momentul cinetic de spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare, Aici s este numărul cuantic de spin cu valoarea Proiecția
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
spin Valoarea momentului cinetic corespunde regulii de cuantificare, Aici s este numărul cuantic de spin cu valoarea Proiecția momentului cinetic de spin este: , m este numărul cuantic magnetic de spin. Numărul cuantic magnetic de spin, ca și în cazul mișcării orbitale, ia valori în intervalul m respectiv cele 2 valori egale cu ; Celor două valori ale proiecției momentului cinetic de spin pe axa z, , le corespund cele două sensuri de rotație pe care le poate avea electronul în jurul axei proprii (sens
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
le poate avea electronul în jurul axei proprii (sens orar și antiorar). Această ipoteză a fost făcută de Uhlenbeck și Goudsmith. Momentul cinetic de spin, după (VI.36) și (VI.37) are atunci valoarea: Ca urmare electronul posedă un moment cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cinetic orbital și un moment cinetic propriu (de spin). Aceștia se compun dind momentul cinetic total J . Componenta după axa z a momentului cinetic total este: Pentru cazul când electronul se găsește în starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
starea fundamentală (n=1; l ) momentul cinetic orbital se anulează; momentul cinetic de spin însă este diferit de zero. Momentul cinetic de spin nu poate fi zero niciodată, deci mișcarea de spin nu poate fi anulată. Deci spre deosebire de momentul cinetic orbital care este legat de spațialitate, momentul cinetic de spin este o mărime intrinsecă, așa cum sunt masa și sarcina. Corespunzător mișcării de spin, atomul cu un electron posedă și un moment magnetic de spin care are valoarea: a cărei mărime este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cărei mărime este Proiecția momentului magnetic de spin pe axa z se poate scrie: VI.3.2. Rezonanța paramagnetică electronică sau rezonanța electronică de spin. (RES) Formarea moleculelor și cristalelor este însoțită de o compensare a momentelor cinetice și magnetice orbitale și de spin ale electronilor. Dacă însă se consideră un gaz de atomi de sodiu, o astfel de anulare nu mai are loc și substanța este paramagnetică (dacă astfel de substanțe sunt introduse într-un câmp magnetic, momentele magnetice ale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
asociat acestuia, la fel ca și în cazul atomului. Interacțiunea momentului magnetic al nucleului cu câmpul magnetic al electronilor produce o despicare suplimentară a liniilor spectrale. Spinul nuclear reprezintă momentul cinetic total al nucleului, care provine din suma momentelor cinetice orbitale și de spin ale protonilor și neutronilor (nucleonilor). Mărimea acestuia este cuantificată cu numărul cuantic de spin nuclear “i” prin relația unde i = 0,1/2,1,3/2,... Valorile maxime ale numărului cuantic de spin, găsite experimental, sunt 7
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
Cupru - Proprietăți și combinații” 1.1.Cuprul - caracterizare generală Cuprul se găsește în grupa I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni din orbitale
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
I-Bsecundară a sistemului periodic(subgrupa cuprului) alături de metalele tranziționale argint și aur(numărul atomic Z= 29 , masa atomică A= 63,54 uam). Atomii de cupru conțin orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni din orbitale(n-1)d. Este un metal greu, dar cu duritate scăzută. Plasticitatea, conductibilitatea termică
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
orbitalii (n-1)d complet ocupați cu electroni(d10) și un singur electron în orbitalul ns exterior. În afara stării de oxidare +I, avem și stări de oxidare superioare(+II,+III), care implică participarea și a unuia sau doi electroni din orbitale(n-1)d. Este un metal greu, dar cu duritate scăzută. Plasticitatea, conductibilitatea termică și electrică sunt remarcabi,e. Punctele de topire și de fierbere sunt ridicate. Proprietăți și constante fizice :stare de agregare - solid; structură cristalină cubică, cu fețe
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de coordinare caracteristic, care este numărul de atomi direct atrași de el. Atomii B și grupele C se numesc liganzi. În realitate, o combinație complexă, se formează prin legături covalent-coordinative, realizate între dubletele de electroni neparticipanți ale ligandului (donorul) și orbitalii liberi ai ionului metalic central (acceptorul). La o combinație complexă se disting: a) sfera de coordinare, înscrisă între paranteze drepte, care conține ionul metalic central, generator al combinației, legat de un număr de atomi sau molecule, numite liganzi; numărul legăturilor
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
în rețeaua metalică). Studiind modul cum variază distanța dintre atomii de metal în rețeaua carboxilaților dinucleari în funcție de ordinul de legătură, se constată că la ordine de legătură mari le corespund distanțe intermetalice mici, ceea ce este în deplin acord cu teoria orbitalilor moleculari privind legătura chimică. Molecula carboxilaților trinucleari a fost formulată ca o adevărată combinație complexă conținând ionul oxi-trinuclear [M3O]7+, cu structură trigonală plană. Ca urmare, structura acetaților trinucleari a fost formulată astfel: [M3O(RCOO)6(H2O)3]X·(n-
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
liganzii se clasifică în: a) liganzi care primesc electroni de la ionul metalic (se formează legături π-dative); b) liganzi care cedează electroni ionului metalic (se formează legături π-acceptoare); c) liganzi care nu formează legături π. Formează legături π-dative liganzii care posedă orbitali vacanți, în care pot accepta electronii de la ionul metalic. Astfel de liganzi sunt: fosfinele, sulfurile, CN-, NO2-. Realizarea unei astfel de legături stabilizează combinația, întrucât reduce densitatea de sarcină negativă de pe ionul metalic. Legături π-acceptoare formează liganzii care au electroni
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
metalic. Astfel de liganzi sunt: fosfinele, sulfurile, CN-, NO2-. Realizarea unei astfel de legături stabilizează combinația, întrucât reduce densitatea de sarcină negativă de pe ionul metalic. Legături π-acceptoare formează liganzii care au electroni disponibili, ce pot fi cedați cu ușurință în orbitalii vacanți ai ionului metalic. În această clasă se încadrează: O2-, HO-, NH2-, F-, Cl-. Astfel de legături determină reducerea stabilității compusului coordinativ, prin mărirea sarcinii negative acumulate pe ionul metalic. Unii liganzi (Cl-, CN-) prezintă atât proprietăți pi-acceptoare, cât și
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
metalic. În această clasă se încadrează: O2-, HO-, NH2-, F-, Cl-. Astfel de legături determină reducerea stabilității compusului coordinativ, prin mărirea sarcinii negative acumulate pe ionul metalic. Unii liganzi (Cl-, CN-) prezintă atât proprietăți pi-acceptoare, cât și pidonoare, având atât orbitali π vacanți, cât și orbitali π ocupați. Manifestarea unui anumit tip de proprietate depinde de starea de oxidare a ionului metalic. O stare de valență joasă va impune comportarea liganzilor ca acceptori, în timp ce în prezența ionilor metalici aflați în stări
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
încadrează: O2-, HO-, NH2-, F-, Cl-. Astfel de legături determină reducerea stabilității compusului coordinativ, prin mărirea sarcinii negative acumulate pe ionul metalic. Unii liganzi (Cl-, CN-) prezintă atât proprietăți pi-acceptoare, cât și pidonoare, având atât orbitali π vacanți, cât și orbitali π ocupați. Manifestarea unui anumit tip de proprietate depinde de starea de oxidare a ionului metalic. O stare de valență joasă va impune comportarea liganzilor ca acceptori, în timp ce în prezența ionilor metalici aflați în stări de valență înalte liganzii au
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
Platon în tratatul său Timaeus ? Prin anii ’70, David Hudson descoperea niște materiale stranii, pe care avea să le studieze cu mare atenție și eforturi financiare enorme. În final, în anul 1989, Hudson breveta ceea ce el numea Elemente Monoatomice cu Orbitali Rearanjați sau O.R.M.E.s. Aceștia se regăseau în abundență în apa mărilor, cât și în diferite organisme biologice, acționând ca supraconductori la temperatura camerei, având proprietățile unor superfluide și levitând în prezența câmpurilor magnetice. Proprietățile acestora ne duc cu gândul
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
este emisă / absorbită radiație electromagnetică cu o lungime de undă specifică; 5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate afla într-un anumit
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Dacă exprimăm această probabilitate, atunci graficul spațial al distribuției electronilor ar arăta ca un nor cu densitate și formă variabile, având întotdeauna o simetrie față de nucleu; 8. În descrierea atomilor cu mai mulți electroni, încărcarea electrică a norului de pe un orbital este suprapusă în spațiu cu cea a celorlalți orbitali ai atomului. Newton considera că particulele erau punctiforme, însă Einstein avea să le considere ca fiind niște bile sferice. Astfel, particulele apăreau ca regiuni ale spațiului în care intensitatea câmpului sau
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
electronilor ar arăta ca un nor cu densitate și formă variabile, având întotdeauna o simetrie față de nucleu; 8. În descrierea atomilor cu mai mulți electroni, încărcarea electrică a norului de pe un orbital este suprapusă în spațiu cu cea a celorlalți orbitali ai atomului. Newton considera că particulele erau punctiforme, însă Einstein avea să le considere ca fiind niște bile sferice. Astfel, particulele apăreau ca regiuni ale spațiului în care intensitatea câmpului sau densitatea energiei era maximă. În anul 1985 laboratoarele de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
culoarea compușilor: grupa nitro (care absoarbe maxim radiația cu lungimea de undă de 366 nm) face ca un compus să apară colorat în galben; alte grupări cromofore mai sunt: azo, nitrozo etc.; * substanțele anorganice care conțin ioni ai metalelor tranziționale (orbitali d incomplet ocupați cu electroni) sau ioni ai lantanidelor (orbitali f incomplet ocupați cu electroni) apar deasemenea colorate. Experimental s-a constatat că o anumită substanță nu absoarbe în mod egal radiațiile din domeniul vizibil; aceasta va absorbi mai mult
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]