394 matches
-
autentică descripție prozodică. În cadrul analizei strategiilor retorice ale pathos-ului "apelul persuasiv căruia îi corespund procedeele ce vizează activitatea pasiunilor audienței (de la admirație la dezgust) și, în general strategiile discursive care au în vedere audiența". Această strategie a pathos-ului vine, în "orchestrația retorică eminesciană", alături de ethnos și de logos, iar principalul "mod de manifestare" al acesteia este sermo, adică oralitatea (rostirea de la amvon, de la tribună, de la catedră, forme de care s-a ocupat și Monica Spiridon). Daniel Ciurel urmărește aceste procedee ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ale hotelului Opera, și nu fiindcă nu-i cunoșteam subsolurile, infern delec tabil al spasmurilor noastre amoroase de o clipă, răsunând de râsete și chicoteli, de gemete și oftaturi, de șoapte și țipete Înăbușite, de ritmice brusc Întrerupte - o Întreagă orchestrație veselă, exultantă, gravă a perechilor aflate aci În plin act al unei conjuncții sexuale trecătoare -, ci fiindcă mi se tăiau picioare le-naintea cutezanțelor imperioase ale acestei june copile cu ochi verzi și păr bălai, ca În povești. Alta se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Muzică „Ciprian Porumbescu” din București (1947-1952), Secția Profesor de muzică și Dirijat de cor, unde s-a bucurat de îndrumarea unor profesori de valoare, ca: Ioan D. Chirescu (teoria muzicii și solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Marțian Negrea (contrapunct), Tudor Rogalski (orchestrație), Zeno Vancea, George Breazul (istoria muzicii), Tiberiu Alexandru, Emilia Comișel (folclor muzical), Dumitru D. Botez, Ioan D. Vicol (dirijat de cor și ansamblu coral). După absolvire, în anul 1952, a fost încadrat ca preparator principal, disciplina Istoria muzicii, la Conservatorul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Diavolului. Una dintre manifestări cea mai tipică a fost aceea de a se căuta imediat, prin intermediul presei, adevăratul vinovat, sugerîndu-se chiar un nume. Dacă opinia publică mușca momeala, exista speranța unor polemici, a unor articole tendențioase și violente, o întreagă orchestrație de la pianissimo la fortissimo, cu fericita perspectivă de a provoca fisuri în organizarea armatei franceze și o slăbire, prin aceste mișcări interne, a sistemului de apărare națională. Prin ce intuiție dacă nu cumva prin șoapte spuse la ureche, s-a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
a lui Delacroix. Afară din comun, oricât ar deveni mecanică, este virtuozitatea onomatopeică, ușurința de a aduna laolaltă, fără silnicie, cu folosirea chiar a cacofoniei, toate zgomotele cu putință, tropotul, fâșâitul, sforăitul, hohotul, bubuirea, într-o febră nebună, cu o orchestrație de tipul Berlioz, aproape genială: Mihnea încalecă, calul său tropotă, Fuge ca vântul. Sună pădurile, fâșie frunzele, Geme pământul; Fug legioanele, zbor cu cavalele, Luna dispare; Cerul se-ntunecă, munții se cleatină; Mihnea tresare. Fulgerul scânteie, tunetul bubuie; Calul său
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
am auzit niciodată Doors în vreun taxi. Lumea nu se schimbă cu una, cu două. La radiourile din taxiuri nu ți-e dat să auzi decât muzică populară, știri sau meciuri de baseball transmise în direct; la cele din magazine - orchestrații ale lui Raymond Lefèvre; la berării - polcă; spre sfârșit de an, în magazine se aud colinde de Crăciun. Am luat liftul și am ajuns la apartamentul meu. Ușa de la intrare nu era prinsă în balamale, dar cineva se străduise totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
și de rememorare, este chiar axul narațiunii. Substanța ei este apropiată de a poemelor din volumele Lecturile mele particulare (2000) și Însemnare a lecturilor mele particulare (2002), în care înzestrarea lirică a lui G. își manifestă originalitatea într-o fină orchestrație tematică și stilistică. SCRIERI: O dragoste ca oricare alta, Cluj-Napoca, 1988; Un altfel de sfârșit, pref. Mircea Popa, Târgu Mureș, 1998; Lecturile mele particulare, pref. Mircea Petean, Cluj-Napoca, 2000; Însemnare a lecturilor mele particulare, pref. Gheorghe Perian, Cluj-Napoca, 2002. Repere
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
încă grupate pe „vecinătăți”. Vecinătatea este cea care generează - în plan social - legătura/unitatea dintre familie și sat, iar în sudul Transilvaniei, inclusiv în Mărginimea Sibiului, ea a devenit o instituție majoră în viața românilor. Dacă privim cu mare atenție orchestrațiile diverse ale acestui model „unic” al „vecinătății” la români, maghiari, dar chiar și la sași, la jocul influențelor reciproce țesute în și prin practicile istorice ale instituției, constatăm mai degrabă osmoză și creativitate decât „ciocnire” între civilizații. Un fapt rămâne
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
brută, stilizarea fiind realizată de Barbu Cioculescu. Versiunea românească este rezultatul unei laborioase căutări a celor mai fericite echivalențe, care să respecte cu naturalețe faimoasele perioade proustiene. Eruditul traducător „a făcut să răsune limba noastră într-o bogată și fastuoasă orchestrație”, păstrând „pretutindeni grațiile și subțirimile originalului” (Tudor Vianu). C. a mai dat traduceri din Pierre Choderlos De Laclos, André Maurois, Jakob Wassermann, Charles Dickens și W. Deeping. În diverse reviste, au rămas cronicile sale muzicale și câteva eseuri literare. Traduceri
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
cartea Gabrielei Gavril, narează abundent, istorii din trecutul propriu sau al altora, mai îndepărtat sau doar de azi-dimineață. Practic, partea anecdotică e atât de amplă, încât nu mai rămâne prea mult loc pentru povestea propriu-zisă. Romanul e conceput ca o orchestrație de detalii mustoase, alese cu preponderență din sfera grotescului, care produc mai mult o stare de spirit decât o istorie cu sensul la urmă. Ștefan călătorește între Copou și cimitirul Sfântu Vasile, între Podu Roș și... Dorohoi, descoperind peste tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
publice ale lui Durcovici din perioada 1921-1924. 483 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 484 Dănuț Doboș, "Personalități catolice: Canonicul Carol Auner", în Pro Memoria, nr. 2, București, 2003, p. 73. 485 În perioada seminarului a studiat armonia și orchestrația și a compus mise și imnuri bisericești mai modeste(cum a mărturisit chiar el ulterior). 486 AARC București, dosar Carol Auner, f. 1. 487 "Ca paroh, am căutat să ridic veniturile Bisericii și am înființat în 1920 Sfatul parohial care
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
era nici în anii '60, când se cultivau intens aranjamentele orchestrale semnate, printre alții, de Constantin Arvinte... O.B. ...da. A.V. ... este adevărat că acele aranjamente se depărtau uneori de spiritul autentic al folclorului, înfrumusețând, încărcând inutil melodia originală, orchestrațiile aveau un aspect aproape simfonizat, dar presupuneau auzul foarte bun al instrumentiștilor din ansambluri, al interpretului, să știi să dirijezi, să citești o partitură. O.B. Sigur. Am dirijat un concert al Filarmonicii din Ploiești, dedicat lui Paul Constantinescu, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
anume ca să cerceteze manelele. El venea asupra acestui fenomen cu instrumentarul teoreticianului, al etnologului care găsea că e foarte interesant ce se întâmplă aici. Ceea ce trebuie să admit este că datorită lui am putut înțelege unele lucruri. De pildă, că orchestrația unor manele implică un tip de virtuozitate, un tip de tehnică ce nu e de lepădat, e remarcabilă. De asemenea, că există acolo niște straturi de discurs în care uneori ironia, alteori agresivitatea... A.V. ...savoarea cuvântului dezgolit până la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de orchestra care a fost extraordinară „ROMANTICII” având la conducere pe minunatul dirijor și compozitor DAN ARDELEAN care, practic a fost în permanență lângă noi. A susțnut de la capăt până la căderea cortinei, cu mare talent și reușită toată munca de orchestrație și interpretare instrumentală a zecilor de romanțe. Jos pălăria!... pentru acești oameni harnici, devotați și îndrăgostiți de muzică. Pentru muzicienii care au stat de la început până la sfârșit pe scenă, și au creeat, că te gândeai: „Doamne, de unde mai au puterea
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
care au stat de la început până la sfârșit pe scenă, și au creeat, că te gândeai: „Doamne, de unde mai au puterea, de unde mai au energie și atâta elan în a interpreta zeci de piese destul de pretențioase, să nu mai vorbim de orchestrația care a fost minunată. Tot timpul au ajutat, au sprijinit și au pus în valoare prestația concurenților... cu multă dragoste, cu multă sensibilitate. Au reușit să treacă peste micile neajunsuri care se pot întâmpla din cauza unor inerente situații create pe
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
să-i îndepărteze de acești producători, crezând că tocmai când formația era pe cale să atingă cele mai înalte culmi ale succesului, Eno i-ar fi „îngropat sub un maldăr de prostii avangardiste”. "The Unforgettable Fire" are un sunet profund, cu orchestrație amplă. Sub conducerea lui Lanois, tobele lui Larry au devenit mai libere și mai subtile, iar basul lui Adam, mai subliminal; secțiunea de ritm a început să curgă, susținând cântecele. Completând atmosfera sonoră, versurile albumului sunt deschise multor interpretări, aducând
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
a obținut doctoratul în muzicologie ("SUMMA CUM LAUDE") la UNMB, cu teza "Componistica muzicală - un inefabil demers între fantezie și rigoare aritmetică și geometrica". Începând din 1971 a predat la Universitatea Națională de Muzică din București la clasa de compoziție, orchestrație și forme muzicale. A început cariera didactica pe post de asistență universitară, în perioada 1971-1990, parcurgând ulterior toate treptele didactice: lector (1990-1993), conferențiar (1993-1997) și profesor universitar (din 1997). Întreaga ei creație componistica a fost publicată de editură franceză on-line
Liana Alexandra () [Corola-website/Science/308764_a_310093]
-
ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist Nell Cobar, Margareta Pâslaru a compus muzică pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș. Selecțiuni din primul Caiet tipărit - 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian): Timpul (muzică și text); Diamant fermecat (text Eugen Rotaru); Lasă-mi toamnă pomii verzi! (versuri Ana Blandiana); Era o
Margareta Pâslaru () [Corola-website/Science/308044_a_309373]
-
Folies-Concertantes” în 1854), libretist, compozitor etc. Dar Florimond Ronger a făcut mai întâi școală serioasă, de cultură generală și muzicală. Docil și tenace, tânărul Florimond învăța istoria, filozofia, literatura și poezia, studiind în același timp sârguincios muzică - teoria, armonia, contrapunctul, orchestrația, pianul, orgă. Câstigându-și existența că organist la diferite catedrale din Paris, Hervé începe să compună vodeviluri, opere-buffe, pantomime, fantezii, farse, balete, balete-pantomimă, operete, cântece, romanțe, muzică de café-concert, muzica religioasă (messe, cantate), muzica simfonica etc. La vârsta de 17 ani
Florimond Ronger (Hervé) () [Corola-website/Science/307650_a_308979]
-
Academii" ("Accademia Aldina" sau "Aldi Neacademia"), în jurul căreia s-au grupat Alberto Pio, cardinalul Pietro Bembo și alte personalități ale vieții culturale. În muzică, în perioada târzie a Renașterii, apare un grup de compozitori care dezvoltă stilul policoral și arta orchestrației, ca Andrea și Giovanni Gabrieli. Veneția este în secolele al XV-lea și al XVI-lea un oraș bogat și puternic, capitală a teritoriilor și insulelor subordonate ei, ajunsă în timpul a 34 de ani de conducere a dogelui Francesco Foscari
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
compuse la Veneția în perioada cuprinsă aproximativ între anii 1550 și 1610. Compozițiile policorale de la sfârșitul secolului al XVI-lea reprezintă unul din cele mai importante evenimente muzicale din Europa acelor timpuri. Inovațiile antifonale introduse de școala venețiană în arta orchestrației, în care un grup de instrumente execută teme opuse alternând cu pasaje executate împreună (""tutti""), prevestesc deja stilul baroc. Primul compozitor care folosește aceste procedee este Adrian Willaert (1490-1562), care devine "maestro di capella" la bazilica "San Marco" în 1527
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
au păstrat doar câteva fragmente. Cea mai veche creație muzicală care poate fi oficial încadrată în genul muzicii de operă a fost "L' Orfeo", compusă de Claudio Monteverdi, inspirată tot din mitul lui Orfeu precum compozițiile precedente, dar cu o orchestrație mult mai bogată și cu un mic preludiu care marchează deschiderea spectacolului. Principala tendință a perioadei a fost contopirea vocilor cu instrumentele. Muzica este bogat ormanentată și pare să curgă în flux continuu. Principalele instrumente folosite în muzica barocă au
Muzică clasică () [Corola-website/Science/306748_a_308077]
-
antichității într-un pamflet în care Lucian din Samosata se arată uimit de fervenții susținători creștini ai altarelor păgâne. Intenția de a persifla înscenările pline de pompă ale vremii nu a trecut neobservată. Atât numărul mare de protagoniști cât și orchestrația amplă parodiază operele lui Meyerbeer. La succes a contribuit în bună măsură și Hortense Schneider. După o sută de reprezentații la Paris piesa cuceri publicul berlinez și vienez.
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
albumului "Enter" a avut loc la data de 7 aprilie 1997, fiind precedată de publicarea primului disc single al formației, intitulat „Restless”. Albumul a stârnit aprecierile criticilor de specialitate, care remarcau vocea „catifelată” a lui Sharon den Adel, dar și orchestrațiile specifice muzicii metal, influențată de stilurile gotic și simfonic. Recenzorii au aclamat dialogul vocal dintre Robert Westerholt (voce agresivă) și Sharon den Adel (soprană), „care te duc cu gândul la Theatre of Tragedy sau Orphanage, dar clapele și orchestrațiile ample
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
și orchestrațiile specifice muzicii metal, influențată de stilurile gotic și simfonic. Recenzorii au aclamat dialogul vocal dintre Robert Westerholt (voce agresivă) și Sharon den Adel (soprană), „care te duc cu gândul la Theatre of Tragedy sau Orphanage, dar clapele și orchestrațiile ample conferă pieselor o tentă simfonică.” În prima parte a anului 2007 grupul concerta adesea împreună cu formația Orphanage, iar popularitatea lor creștea simțitor în Olanda. La data de 17 mai 1997 ansamblul Within Temptation era invitat să concerteze pe scena
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]