529 matches
-
au regenți de genul neutru este întâlnit în registrul oral: (64) a. cele patruzeci și una de puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
puncte (Național TV, 2007) b. avem o mie și una de lucruri de făcut (Kiss FM, 2007) 4.1.2. Numeralul ordinal Numeralul ordinal se poate combina doar cu entități de tip +numărabil, +singular. Această constrângere este dată de alcătuirea ordinalului. Acesta este format cu articolul definit singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare. (vs. A patra pereche de tineri au dansat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular, atașat la finalul cuvântului (-a la feminin, -le la masculin): (65) a. a patra, al treilea b. *Ai patrulea tineri au dansat în costume populare. (vs. A patra pereche de tineri au dansat în costume populare.) Prin urmare, numeralul ordinal nu poate exprima ordinea pentru entități +plural, cu trăsătura de plural exprimată morfosintactic, desinențial. Acest lucru este însă posibil în engleză: (66) a. The second children arrive to find someone already ahead of them. When within 6 years of the
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
alte cuvinte, fiecare copil din acest set este al doilea copil în familia sa. Contrastul cu româna se explică prin diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
diferența de trăsături dintre articolul românesc și cel englezesc. În engleză, articolul definit nu are trăsătura de număr, iar numeralul ordinal nu marchează morfosintactic (desinențial) trăsătura de număr. În consecință, combinarea cu entități +plural nu este blocată. În română, numeralul ordinal este marcat pentru singular, blocând combinarea cu substantive la plural. O posibilitate de a exprima ordinea pentru nominalele +plural este folosirea articolului definit cel la plural, urmat de prepoziția de și de numeral: (67) a. Pentru aceasta, intrați toți întru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar cu cei de-al doilea sunt cluburi care nu duc lipsă de asemenea specimene. (www.porumbei.ro, comentariul unui cititor) În GD cei de-al doilea, pluralul entității denotate este exprimat prin articolul definit cei, care suplinește incapacitatea numeralului ordinal de a exprima pluralul. Articolul definit și numeralul ordinal sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord între
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu duc lipsă de asemenea specimene. (www.porumbei.ro, comentariul unui cititor) În GD cei de-al doilea, pluralul entității denotate este exprimat prin articolul definit cei, care suplinește incapacitatea numeralului ordinal de a exprima pluralul. Articolul definit și numeralul ordinal sunt legate prin prepoziție, deoarece, din cauza nepotrivirii trăsăturilor lor de număr (plural vs. singular), cei doi termeni nu pot fi adiacenți, întrucât nu se poate stabili o relație de acord între ei: (68) *cei al doilea, *cei al treilea Prin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sintagmă coordonată, acordul se poate face cu întreaga sintagmă sau doar cu ultimul conjunct, prin atracție: (102) a. stiloul și mașina de scris ale lui Ion b. stiloul și laptopul de firmă al lui Ion (Pentru al din componența numeralului ordinal, vezi supra, 4.1.2.) 4.4. Posesivul Unele aspecte referitoare la acordul pronumelui posesiv au fost discutate mai sus, la acordul în persoană (vezi supra, 2.3.). În acest subcapitol sunt discutate câteva aspecte privind alternanța inter pronumele posesiv
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subtipuri de sintagme statistice: (i) numeral + din + numeral + substantiv plural: (79) a. unul din cinci români = "douăzeci la sută dintre români" b. trei din zece copii de vârstă preșcolară = "treizeci la sută dintre copiii de vârstă preșcolară" (ii) fiecare + numeral ordinal + N: (80) a. fiecare al 20-lea cumpărător = "un cumpărător din douăzeci, în ordine" b. fiecare al treilea român = "un român din trei" Dintre sintagmele de tipul (i), sunt interesante pentru acord cele în care pe prima poziție se află
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copii... - GPrep în România delimitează setul maxim: "copii din România" b. Unul din zece bucureșteni... - substantivul bucureșteni denotă setul maxim "bucureștenii" Acordul la plural este justificat semantic, iar acordul la singular are baze formale. În sintagmele de tipul fiecare + numeral ordinal + N, acordul la plural nu este acceptabil, în niciun registru de limbă: (84) a. Fiecare al 20-lea cumpărător primește banii înapoi până pe 30 aprilie, inclusiv (www.libertycenter.ro/blog) b. Fiecare al treilea român crede în teoriile conspiraționiste (www
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
blocat din mai multe motive: (a) în sintagmele cu fiecare, ambele nominale sunt la singular; acordul este blocat la nivel formal, deoarece în prezența a două singulare acordul semantic este restricționat; (b) pe poziția a doua se află un numeral ordinal, iar acesta are doar interpretare +singular; (c) cuantificatorul fiecare are sens distributiv, atragând lectura +singular. 3. Sintagmele pseudopartitive 3.1. Introducere Sintagmele pseudopartitive au structura N1 de N2, în care N1 este un substantiv sens cantitativ, iar N2 este un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stimat; anumite trăsături (fizice, morale etc.) ale interlocutorului: frumos, chior, deștept, prost; în funcție de intenția comunicativă a locutorului, acestea pot căpăta valențe opuse celor curente: urîtule, prostule - ca exprimare a afecțiunii; frumosule, deșteptule - ca formă de ironie etc.; 8) numerale cardinale, ordinale, colective - folosite cu valoare substantivală: (cei) doi, al treilea, amîndoi; 9) interjecțiile de adresare: mă(i), bă, bre, fa, fă, bia etc., ultimele trei asociate categoriei femininului, cu specificarea că interjecțiile bă și fă sînt nerecomandate (ca expresii ,,antionorifice") în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Anton Rațiu cel de al II- lea război mondial a făcut cunoscute așezări românești despre care nu se știa mai nimic. Cercetătorul constată că românii din satele de dincolo de Bug au fost colonizați În două etape. În prima etapă, din ordinal Împărătesei Ecaterina a- II-a au fost dislocați românii din sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În intervalul 1942 - 1944 prezintă cea de a 5
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
do professor (de + o)43. De la demonstrativul latinesc ille, illa cu aprotetic din lat. ad provine articolul posesiv-genitival din română (al, a, ai, ale), cu care se formează cazul gentiv și care intră în componența pronumelor posesive și a numeralelor ordinale. În celelalte limbi romanice, structurile în care apare obligatoriu acest articol în română (pronumele și numeralul) se traduc prin folosirea articolului hotărît: rom. al doilea = it. il secondo, fr. le segond, sp. el segundo, pg. o segundo; rom. al meu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
puternic prezidențiale, slab prezidențiale cu legislatură independentă, mixte prezidențial-parlamentare, sau parlamentare. Dar sarcina modelatorului este tocmai aceea de a determina care categorii au sens. În al treilea rând, o variabilă poate fi construită pe baza unor valori exprimate în numerale ordinale. Echipele sportive sunt de obicei așezate în ierarhii valorice bazate pe poziția lor în liga respectivă. În mod similar, partidele politice ar putea fi ordonate de la primul la ultimul în funcție de politica lor față de protecția mediului înconjurător, sau față de privatizarea economică
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
economică. Națiunile ar putea fi ierarhizate pe baza atașamentului lor față de egalitatea în drepturi, sau pe baza probabilității lansării unui atac în scopul obținerii de noi teritorii. În timp ce variabilele descrise anterior realizează doar o clasificare a grupurilor componente, o variabilă ordinală stabilește și o ierarhie a categoriilor. În al patrulea rând, o variabilă poate fi organizată pe baza unor valori exprimate în numerale cardinale. Astfel, în loc să înșiruim echipele sportive de la cea de pe locul întâi până la ultima, am putea să le sortăm
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
sau nu-mi place un anume politician care apare pe lista de vot”. Un număr cardinal care stabilește poziția unui anumit venit pe unitatea de familie (adică lei pe an) este mai bogat în conținut decât o categorisire de tip ordinal, cum ar fi gruparea în venit superior, mijlociu și scăzut. De obicei, este preferabil să avem mai multe date decât mai puține. O astfel de situație ne permite o diferențiere mai mare în măsurare și ne face sortarea observărilor mai
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
toate recompensa de pe urma cooperării când celălalt o refuză este inversă față de recompensa de pe urma refuzului când celălalt cooperează. În termeni formali, logica structurii celor trei jocuri este: Diferențele dintre cele trei jocuri cu structuri identice este o simplă funcție a măsurării ordinale a recompenselor. Cele patru valori (w, x, y, z) au poziții ierarhice diferite în cele trei jocuri: „Dilema prizonierului”: y > x > w > z „Lașul” y > x > z > w „Asigurarea” x > w> y > z Acestea sunt suficiente pentru o prezentare tehnică
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
o manieră previzibilă. De exemplu, un proiect de cercetare ar putea să investigheze legătura dintre devotamentul față de democrație al unei țări și măsura în care aceasta susține drepturile fundamentale ale omului. O ipoteză posibilă ar fi că ambele constituie variabile ordinale legate într-o manieră pozitivă liniară și cauzală. Dar, pentru a putea începe cercetarea empirică, este necesar să definim ce anume înseamnă „devotamentul față de democrație” și „susținerea drepturilor fundamentale ale omului”. Trebuie să devenim mult mai meticuloși cu privire la chestiunile cărora
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pentru datele categoriale. (Valoarea modală a guvernării de tip european este sistemul parlamentar.) Mediana este valoarea care se află situată, fizic, în mijlocul distribuției, având un număr egal de observații de ambele părți. Împreună cu modul, aceasta poate fi folosită cu date ordinale. (Votantul median român are o ușoară înclinație spre dreapta în ceea ce privește preferința sa de partid.) Media aritmetică se calculează făcându-se suma valorilor observate și împărțind-o la numărul de observații. Împreună cu modul și mediana, aceasta poate fi folosită cu date
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un radical mai mic de distanță medie de mers pătrată. Dreapta de regresie este astfel numită dreapta pătratului cel mai mic, iar tehnica uzuală de calculare a dreptei de regresie din datele observate se numește estimarea celor mai mici pătrate ordinale. Este extrem de important să facem distincția dintre regresie și corelație, un concept cu care aceasta este confundată adeseori. Corelația se bazează pe covariația lui X și Y, normate de variația lui X și a lui Y. Coeficientul pantei de regresie
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fiecare individ, în raport cu sinele ideal și corelează direct cu stima de sine. Se manifestă într-un concept de sine ridicat sau scăzut. Când doresc să determine nivelul unui atribut, indivizii utilizează pentru evaluare două tipuri de cadre de referință. Cea ordinală standard, sau cadrul referinței, care este utilizată când indivizii se compară cu ceilalți. Criteriul principal folosit în acest caz este să fii primul sau cel mai bun. Tipul de standard fix, când se evaluează atributele în raport cu un scop sau cu
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
fi bazată pe interior când individul este, în primul rând, direcționat spre interior. Această formă de motivație ia forma standardelor interne ale individului care devin o bază pentru sinele ideal. Individul are tendința de a utiliza standarde fixe și nu ordinale, pentru măsurarea sinelui, pe măsură ce încearcă să întărească percepția competențelor proprii și pentru obținerea unui nivel mai ridicat de competențe. Această nevoie de a obține un nivel de competențe mai ridicat este similară cu nevoia ridicată de a obține realizări. Forța
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
sursa motivației va fi internă sau externă, depinde de mai multe lucruri. După cum s-a discutat mai sus, un individ poate deține un concept de sine scăzut sau ridicat, percepții a sinelui puternice sau slabe, standard de evaluare fix sau ordinal. Aceste caracteristici duc la tipuri de concepte de sine individuale și anumite tipuri de comportament. Pentru a demonstra maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate ajuta în înțelegerea comportamentului organizațional, vom discuta despre două modele (Scholl
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
maniera în care modelul propus al conceptului de sine ne poate ajuta în înțelegerea comportamentului organizațional, vom discuta despre două modele (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002): 3.3.3.1 Concept de sine ridicat și scăzut, direcționare exterioară, standard de evaluare ordinal Acești indivizi sunt foarte competitivi, iar prezentarea sinelui este importantă. Simt nevoia de a fi asociați cu succesul și de a se dezice în cazul eșecului. Prima grijă pentru acești indivizi este să stabilească vina atunci când are loc un eșec
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]