546 matches
-
M(S1)=M(S2). Dacă S1 și S2 aparțin unor categorii diferite, atunci M(S1)≠M(S2). În plus, dacă S1<S2, atunci M(S1)≤M(S2). Variabila următoare, care a intrat în ancheta BOP 2003, este măsurată la nivel ordinal: A15. Cum apreciați veniturile actuale ale gospodăriei dumneavoastră? 1. Nu ne ajung nici pentru strictul necesar. 2. Ne ajung numai pentru strictul necesar. 3. Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpărarea unor bunuri mai scumpe. 4
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
înțelegem este acela că un set de numere care satisfac condițiile funcției M este o măsură la fel de bună ca oricare alt set de numere care satisfac condițiile funcției M. Iar acest lucru se întâmplă indiferent de nivelul de măsurare, nominal, ordinal, de intervale sau de rapoarte. De exemplu, oricare dintre măsurile următoare pentru variabila ordinală A12, prezentă în toate anchetele BOP, sunt la fel de bune, întrucât îndeplinesc toate restricțiile măsurilor la nivel ordinal. A12. Cum este viața dumneavoastră în prezent comparativ cu
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o măsură la fel de bună ca oricare alt set de numere care satisfac condițiile funcției M. Iar acest lucru se întâmplă indiferent de nivelul de măsurare, nominal, ordinal, de intervale sau de rapoarte. De exemplu, oricare dintre măsurile următoare pentru variabila ordinală A12, prezentă în toate anchetele BOP, sunt la fel de bune, întrucât îndeplinesc toate restricțiile măsurilor la nivel ordinal. A12. Cum este viața dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an? 1. Mult mai bună. 2. Mai bună. 3. Aproximativ
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
lucru se întâmplă indiferent de nivelul de măsurare, nominal, ordinal, de intervale sau de rapoarte. De exemplu, oricare dintre măsurile următoare pentru variabila ordinală A12, prezentă în toate anchetele BOP, sunt la fel de bune, întrucât îndeplinesc toate restricțiile măsurilor la nivel ordinal. A12. Cum este viața dumneavoastră în prezent comparativ cu cea de acum un an? 1. Mult mai bună. 2. Mai bună. 3. Aproximativ la fel. 4. Mai proastă. 5. Mult mai proastă. Tabelul 1 Măsuri ale variabilei A12: Cum este
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
mai stricte restricții. Este important să înțelegem cu ce nivel de măsurare operăm, căci pentru fiecare nivel de măsurare doar anumite proceduri matematice sunt posibile sau potrivite. De exemplu, la nivel nominal, doar comparația de identitate este posibilă; la nivel ordinal, doar comparația de inegalitate (valori mai mari, mai mici sau egale), iar comparațiile în termeni de diferențe numerice sunt posibile doar la nivelurile de măsurare de intervale și de rapoarte. Nivelul de măsurare este și cel care determină indicatorii și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de rapoarte. Nivelul de măsurare este și cel care determină indicatorii și tehnicile statistice pe care le putem folosi pentru prelucrarea și interpretarea datelor. Astfel, pentru a măsura tendința centrală, la nivelul nominal putem folosi doar modul, în timp ce, la nivel ordinal, acestuia îi poate fi adăugată mediana, iar la nivelurile de intervale și de rapoarte putem folosi și media. Aici trebuie să facem precizarea că cele două, măsurarea și analiza statistică, sunt două lucruri complet diferite. Tehnicile statistice sunt dezvoltate ca
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
fie foarte mică, și deci cea mai mare parte a variabilității să se datoreze unor diferențe substanțiale între obiecte și mai puțin felului în care acestora li s-au atașat numere. Acest lucru nu se întâmplă însă neapărat la nivel ordinal, iar aici trebuie să fim atenți cât din variabilitate se datorează măsurării și cât diferenței reale dintre obiecte. Perspective de cercetare: ce măsurăm?tc "Perspective de cercetare\: ce măsurăm?" În demersul cercetării putem aborda diferite perspective, după modul în care
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
se dea atenție încă de la faza conceperii chestionarului: formularea întrebărilor și forma sa grafică. În general, avem de-a face cu două forme de reprezentare în SPSS a variabilelor: „numerică” și „șir de caractere”. Variabilele măsurate la orice nivel - nominal, ordinal, de intervale, de rapoarte - vor fi definite ca variabile „numerice” în baza de date SPSS. Acest lucru înseamnă că în caseta de intersecție dintre o linie (obiect) și o coloană (variabilă) va fi introdus un număr. Acest număr este fie
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
de intersecție dintre o linie (obiect) și o coloană (variabilă) va fi introdus un număr. Acest număr este fie măsura variabilei, în cazul variabilelor metrice (cele măsurate pe scale de intervale sau de rapoarte), fie „codul” stărilor însușirii (pentru variabile ordinale sau nominale). Pentru acestea din urmă, fiecare valoare numerică va primi descrierea stării respective- va primi o „etichetă”. Pe lângă întrebările care cer un răspuns sub formă de valoare numerică (de exemplu, vârsta, salariul sau numărul de persoane din gospodărie) și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
obiectului (cazului, subiectului, respondentului) și variabilei se va trece valoarea luată de obiect pentru variabila respectivă. Dacă întrebarea prezintă variante de răspuns sau categorii în care operatorul de interviu trebuie să introducă răspunsul (adică atunci când variabila este una nominală sau ordinală), toate vor primi coduri (valori numerice) și etichete (descriere). Etichetele codurilor, ca și eticheta variabilei vor fi introduse fie integral, fie prescurtat. Există însă situații în care transpunerea întrebării în variabilă (sau variabile) nu este atât de evidentă. Să luăm
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
missing values în limba engleză. Prezentăm în continuare, în tabelul 4, un alt exemplu de întrebare-tabel, extrasă din BOP 2003. Această întrebare se va transpune în baza de date sub forma a trei variabile, A9, A5, A6, măsurate la nivel ordinal, cu patru variante de răspuns. Tabelul 4 Alt exemplu de întrebare-tabel Un alt tip de întrebări mai dificil de transpus în baza de date și de prelucrat sunt întrebările care permit alegerea a cel puțin două variante de răspuns (adică
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
aspecte ale activității guvernului (variabilele observabile). Fiind o analiză de corelație, variabilele care pot intra într-o analiză factorială trebuie să fie măsurate pe scale de intervale sau de rapoarte (variabile metrice). Este generală totuși asumpția că multe dintre variabilele ordinale (care măsoară opinii sau atitudini, de pildă) pot primi valori numerice fără a distorsiona proprietățile latente. Pentru a ne decide dacă putem accepta în analiză variabile ordinale, trebuie să stabilim (1) cu câtă acuratețe reflectă valorile atribuite de noi treptelor
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
sau de rapoarte (variabile metrice). Este generală totuși asumpția că multe dintre variabilele ordinale (care măsoară opinii sau atitudini, de pildă) pot primi valori numerice fără a distorsiona proprietățile latente. Pentru a ne decide dacă putem accepta în analiză variabile ordinale, trebuie să stabilim (1) cu câtă acuratețe reflectă valorile atribuite de noi treptelor scalei ordinale distanțele reale dintre ele și (2) cât de tare sunt influențate corelațiile între variabile de posibilele distorsiuni din scală 1. Astfel, dacă toate variabilele care
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
măsoară opinii sau atitudini, de pildă) pot primi valori numerice fără a distorsiona proprietățile latente. Pentru a ne decide dacă putem accepta în analiză variabile ordinale, trebuie să stabilim (1) cu câtă acuratețe reflectă valorile atribuite de noi treptelor scalei ordinale distanțele reale dintre ele și (2) cât de tare sunt influențate corelațiile între variabile de posibilele distorsiuni din scală 1. Astfel, dacă toate variabilele care intră în analiză sunt măsurate pe aceeași scală de măsură (de exemplu, toate opiniile sunt
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care sunt comparate. Similaritatea obiectelor este ușor de estimat atunci când le comparăm în funcție de un singur criteriu (de o singură variabilă). În cazul caracteristicilor măsurate pe scale nominale, obiectele sunt similare dacă aparțin aceleiași categorii. În cazul caracteristicilor măsurate pe scale ordinale, obiectele sunt cu atât mai diferite (disimilare) cu cât se găsesc în categorii mai îndepărtate pe scală. În cazul caracteristicilor metrice (măsurate pe scale de intervale și de rapoarte), similaritatea sau disimilaritatea obiectelor sunt estimate în funcție de magnitudinea diferenței dintre valorile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
folosite în analiza cluster sunt metrice, îndeosebi pentru avantajele pe care le aduc proprietățile lor matematice. În cazul variabilelor cantitative (variabilele sunt măsurate pe scale de intervale și de rapoarte, în cazuri particulare sunt acceptate și cele măsurate pe scale ordinale), măsurile de similaritate sunt de două tipuri: coeficienți de corelație și distanțe. În cazul variabilelor categoriale, măsurile de similaritate sunt date de coeficienți de asociere. Coeficienți de corelațietc "Coeficienți de corelație" Coeficientul de corelație este o măsură intuitivă a similarității
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care sunt măsurate variabilele și supraponderarea unui anumit set de variabile strâns corelate. Coeficienți de asocieretc "Coeficienți de asociere" Coeficienții de asociere sunt măsuri de similaritate folosite la compararea obiectelor ale căror caracteristici sunt măsurate pe scale non-metrice (nominale sau ordinale). În general, coeficienții de asociere stabilesc gradul de corespondență între obiecte, în funcție de prezența sau absența unor însușiri (variabile dihotomice). Această informație poate fi pusă sub forma unei matrice în care pe linii se găsesc obiectele, iar pe coloane însușirile. Faptul
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
coeficienților a și b, se face printr-o metodă statistică des folosită, regresia liniară obținută prin metoda celor mai mici pătrate, pornind de la valorile date D (configurația inițială a punctelor) și Δ (proximitățile dintre obiecte). Funcțiile de transformare pot fi ordinale - ele păstrează rangul (ordinea) dintre proximități. Relația definită de f nu este una precisă în termeni de cifre, ci una monotonă: rangurile transformatelor f(x) corespund cu rangurile lui x2. Trebuie să găsim un algoritm prin care să aducem valorile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care proximitățile trebuie calculate, modul de calcul se va specifica în fereastra care se deschide apăsând pe butonul Measure. În funcție de forma particulară a datelor și de logica introducerii lor în baza de date, vom calcula o măsură de proximitate (distanță) ordinală, de intervale sau de rapoarte. În meniul deschis prin apăsarea butonului Model, vor fi specificate atributele modelului ales (aici alegem între o analiză RMDS sau una WMDS). Nivelul de măsurare (Level of measurement) permite selectarea unui model metric sau non-metric
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
care sunt comparate. Similaritatea obiectelor este ușor de estimat atunci când le comparăm în funcție de un singur criteriu (de o singură variabilă). În cazul caracteristicilor măsurate pe scale nominale, obiectele sunt similare dacă aparțin aceleiași categorii. În cazul caracteristicilor măsurate pe scale ordinale, obiectele sunt cu atât mai diferite (disimilare) cu cât se găsesc în categorii mai îndepărtate pe scală. În cazul caracteristicilor metrice (măsurate pe scale de intervale și de rapoarte), similaritatea (sau disimilaritatea) obiectelor este estimată în funcție de magnitudinea diferenței dintre valorile
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
într-un spațiu de coordonate, astfel încât similaritățile sau disimilaritățile dintre puncte corespund distanțelor metrice dintre ele. În cazul variabilelor cantitative (variabilele sunt măsurate pe scale de intervale și de rapoarte; în cazuri particulare sunt acceptate și cele măsurate pe scale ordinale), măsurile de similaritate sunt de două tipuri: coeficienți de corelație și distanțe. În cazul variabilelor categoriale, măsurile de similaritate sunt date de coeficienții de asociere. Tehnicile de dependență. Presupun existența unei variabile dependente sau a mai multor variabile dependente care
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Scrie în casetă semnul <, > sau = 36 004 .... 63 000 700 235 .... 235 7000 296 438 ... 296 438 I.6 Ordonează crescător, apoi descrescător numerele: 15 729; 17 527; 29 157; 175 432; 721 176; 5 728; I.7 Aproximează la ordinal sutelor de mii, prin lipsă sau prin adaos, numerele: 98 429 ~ 749 526 ~ 116 455 ~ 948 776 ~ Descriptori de performanță Foarte Bine Bine Suficient scrie corect cu cifre arabe toate numerele ; scrie corect cu cifre arabe doar 4 numere; scrie
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
a utilității colective dacă unitățile individuale nu sunt comparabile? Sub impulsul lui Robbins (1938), noua economie a bunăstării conservă noțiunea de utilitate luînd în considerare și imposibila comparație a utilităților individuale. El propune să se recurgă la conceptul de utilitate ordinală. Criteriul optimului social reținut este, de această dată, cel al lui Pareto. Pentru economiști, conceptul de opti-malitate paretiană este unul de referință. În fapt, ceea ce Pareto desemnează cu acest termen nu este deloc ceea ce așteptau economiștii. Pareto dezvoltă cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
și apoi să permită verificarea proprietăților de tranzitivitate a preferințelor colective. Arrow (1951) susține imposibilitatea realizării simultane a celor două condiții. Concluzia sa e destul de pesimistă, deoarece rezultă imposibilitatea găsirii unei proceduri de alegere colectivă nondictatorială, atunci cînd utilitățile sunt ordinale și noncomparabile. Aceasta este o teoremă importantă căci depășește simpla procedură de vot. O altă teoremă de imposibilitate, care o extinde pe cea a lui Arrow este pusă în evidență de către Sen (1970) și caracterizează ceea ce el a numit conflictul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
modernă: alegerile individuale rezultă întotdeauna dintr-o egalizare a costurilor și avantajelor legate de diferitele posibilități oferite. Totuși, la începutul secolului XX, abordarea "cardinală" este abandonată. Teoria curbelor de indiferență, dezvoltată de italiano-elvețianul Vilfredo Pareto, propune în schimb o abordare "ordinală", în care individul nu mai este considerat capabil să măsoare nivelul utilității, ci doar poate să indice o ordine de preferințe. Această teorie constituie un progres științific important din două puncte de vedere: pe de o parte, este vorba de
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]