331 matches
-
puțin după răsăritul ei, Ursa Mare plasată în partea dreaptă a tabloului și Calea Lactee care traversează suprafața picturii în diagonală. Corrain arată că studiul comparativ al repartizării elementelor astronomice în tabloul lui Elsheimer și în nopțile anului 1609, recuperate pe ordinator, arată că La fuite en Égyptenu este o copie fidelă după natură și nu prezintă o noapte anume. Bolta cerească nu arată ca o reproducere de factură realistă și deformarea intenționată a semi-calotei sferice de pe suprafața picturii nu este singura
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Eric Gregoire și Eduardo Sanchez. 3. Aceeași sintagmă, „AI“ (de la „artificial intelligence“, În engleză), desemnează, Însă, o disciplină, respectiv un ansamblu de cercetări și de cunoștințe ce vizează realizarea dispozitivelor de procesare a informațiilor (sub numele de calculatoare, computere, sau ordinatoare) și a programelor subiacente, prin care se Întreprind operații ce țin, În mod obișnuit, de spiritul uman. În această accepție, inteligența artificială se subsumează informaticii și reprezintă nucleul dur al cogniticii, ca ansamblu al disciplinelor ce au de-a face
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
omului să cunoască (să înțeleagă, să-și explice) lumea materială și legile ei (fără a recurge la transcendent). El este posibil, grație modului de funcționare al creierului uman și a organelor de simț, care formează în ansamblu cel mai complicat ordinator existent în sistemul nostru solar. La baza cunoașterii științifice a lumii, se află așadar performanțele computerului neurobiologic de care dispune specia umană. Imaginea noastră despre lume este rezultatul performantelor realizate în decursul veacurilor de creierele celor ce, într-un fel
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
la produsele imaginare, ce definesc stilul creativ-perceptiv în cadrul gândirii orizontale a lui Jean Piaget (în care de multe ori nu intervine decât motivația iudică). Pentru ca activitatea intrapsihică să aibă și o latura creatoare, și mai ales imaginativă, este necesar ca ordinatorul bioneuronal uman să dispună, alături de menu-ul de operatori logico-matematici și de un menu de operatori imaginativi (descompuneri, recompuneri, transformări, substituiri etc.), care să asigure aptitudinea creativ-imaginativă a fiecărui individ uman. Demersul științific, bazat pe observarea directă sau prin instrumente a
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
organizaționale au impus însă utilizarea unor tehnici noi. De exemplu, în luarea deciziilor programate se folosește cercetarea operațională, tratarea electronică a informațiilor, iar în luarea deciziilor neprogramate - procedee euristice aplicate la formarea cadrelor sau la punerea la punct a programelor ordinatoarelor. Ideea corelației dintre diferitele particularități ale grupurilor de decizie și înseși tipurile de decizie apare și mai clar conturată la André L. Delbeco. El arăta, încă din 1967, că „diferitele tipuri de luare a deciziilor cer structuri de grup diferite
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
să-ți scriu ca de obicei despre enervări, dar observ că, pentru moment, nu am prea mari motive de a mă enerva. Redevin rapid optimist. Am un cabinet de travail numai al meu, de 1,5 metri pe 2,20. Ordinatoare și fotocopiatoare peste tot. Oameni surâzători, care te ajută. Sunt pregătit să accept chiar și zâmbetul ipocrit care este oricum de preferat scuipatului balcanic. Afară ninge, este zăpadă și ger, o iarnă veritabilă, canadiană. I-am întâlnit iarăși pe mes
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
asociată în fiecare dintre textele ce compun corpusul, adică proporția care le revine atunci cînd sînt plasate în universul tuturor distincțiilor posibile. Pornind de la cantitățile cunoscute (numărul ocurențelor în corpus, numărul ocurențelor în text, frecvența totală sau parțială a cuvîntului), ordinatorul construiește mai întîi, printr-un calcul și pentru fiecare cuvînt din corpus, ansamblul combinărilor posibile și apoi determină locul pe care îl ocupă în ansamblu din perspectiva frecvenței. Dacă proporția este mare, peste 5%, de exemplu, constatarea poate fi considerată
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Ellul faptul de a nu fi ales comunicarea ca obiect de analiză. C) Critica lui Ellul Dar cînd, incidental, el tratează tehnologiile comunicării rămîne imprecis și adesea inexact 10. Eu nu pot, în nici un caz, să împărtășesc mînia sa împotriva ordinatorului binar, care ar împiedica orice gîndire dialectică, căci el confundă aici limbajul digital intern al calculatorului (și de altfel provizoriu) cu limbajul programat, care se îmbogățește zilnic 11. Eu nu mai pot, în nici un caz, să accept ideea, astăzi refuzată
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
terapia transformatoare a energiilor. Știința cognitivă, în ce o privește, înțelege să însumeze ansamblul tehnologiilor spiritului, să capteze toate procedeele cunoașterii, în vederea unei cunoașteri a cunoașterii cunoscîndu-se, să traseze o buclă definitivă în jurul unui obiect, centru al acestei circularități: gîndirea ordinatorului. Și ea "merge", "prinde" în rîndul cercetătorilor informați de pe cele două maluri ale Atlanticului sau ale Pacificului. Știință autistă, ea este surdă la evenimentele lumii exterioare. Tautologică, ea reproduce la infinit propria sa structură. Totalizantă, ea închide în circularitatea sa
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
lumii exterioare. Tautologică, ea reproduce la infinit propria sa structură. Totalizantă, ea închide în circularitatea sa, în "armonia" sa. Totalitară, ea hotărăște că nu există alt mod de cunoaștere decît cel care constă în a raporta orice obiect gînditor la ordinator. Sub toate aspectele sale, ea este într-adevăr punctul culminant al mișcării tautiste. Care este, deci, această neo-știință? De unde vine și cum se prezintă ea? A) Noțiune Trei trăsături caracterizează această știință a cognoscibilului și a cunoașterii și o stabilesc
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
a cunoașterii și o stabilesc ca știință tautistă a tautismului. a) Mai întîi autismul Spre deosebire de psihologia cognitivă, știința cognitivistă nu este orientată către perfecționarea mașinilor care gîndesc. Cognitiviștii nu sînt nici ingineri, nici tentați de rezultatele "banale" ale sistemelor-experte. Instrumentul ordinator este mai întîi un instrument reflexiv. El ne servește la punerea de întrebări pentru noi înșine. Este un instrument de investigare internă. Tot cognitivismul este centrat pe interiorul rețelei. El se îngrijește puțin de prelungirile externe. Cognitivismul este surdo-mut, branșat
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
de investigare internă. Tot cognitivismul este centrat pe interiorul rețelei. El se îngrijește puțin de prelungirile externe. Cognitivismul este surdo-mut, branșat pe sine-însuși. Nu mai este vorba de a îmbunătăți tehnici, de a ști dacă vom ajunge acolo sau nu. Ordinatoarele și calculele despre care vom auzi vorbindu-se nu există. Este vorba de esența lor, de idealitatea lor. Sîntem prinși în construcția unui spațiu fictiv, ale cărui elemente sînt împrumutate de la cel existent, dar care sînt recompuse în mașinării textuale
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sau funcții ale creierului (emoții, credințe, intersubiectivitate) -, întoarcerea la prima ipoteză. Orice cunoaștere este "computațională" ni se spune, printr-un joc de afirmații repetate. c) În sfîrșit, totalitarismul Lărgirea teoretică a lucrurilor care gîndesc este o condiție pentru a gîndi ordinatorul în ipostaza "gîndind". Pusă astfel, problema conține deja răspunsul. Dacă există lucruri care gîndesc, și dacă ordinatorul este un lucru, este posibil că el gîndește... Al doilea nod logic, greu conturnabil, vine din aceea că lărgirea orizontului, care ar putea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
spune, printr-un joc de afirmații repetate. c) În sfîrșit, totalitarismul Lărgirea teoretică a lucrurilor care gîndesc este o condiție pentru a gîndi ordinatorul în ipostaza "gîndind". Pusă astfel, problema conține deja răspunsul. Dacă există lucruri care gîndesc, și dacă ordinatorul este un lucru, este posibil că el gîndește... Al doilea nod logic, greu conturnabil, vine din aceea că lărgirea orizontului, care ar putea accepta ordinatorul ca pe un obiect care gîndește, depășește încă această ipoteză. De data aceasta computarea este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
ipostaza "gîndind". Pusă astfel, problema conține deja răspunsul. Dacă există lucruri care gîndesc, și dacă ordinatorul este un lucru, este posibil că el gîndește... Al doilea nod logic, greu conturnabil, vine din aceea că lărgirea orizontului, care ar putea accepta ordinatorul ca pe un obiect care gîndește, depășește încă această ipoteză. De data aceasta computarea este o clasă generică, care ar reveni creierelor umane. Procesul gîndirii ar fi "computațional". Ultimul termen al unei serii devine cel care înglobează seria în întregime
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trebui eliminate, căci ele împiedică tratarea serioasă a problemei. Dacă a cunoaște ceea ce se cunoaște este o "operație" care pune în joc factori biologici și capacități, a cunoaște procedeul prin care cunoaștem cere aceeași rigoare ca a cunoaște legile naturii. Ordinatorul, ca și creierul, funcționează prin paralelisme, prin raporturi multiple, pînă la învăluire. El își împrumută arhitectura funcțională de la neurofiziologie, căreia i se adaugă noțiunea de stări mentale. Ca și mind-ul, calculatorul are stări reprezentaționale. Prezentat în acești termeni, putem gîndi
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
actual, despre procesele mentale de recunoaștere a obiectelor și despre modul de funcționare a memoriei pe o mașină "inventată", un fel de paradigmă, construită in abstracto. Gîndirea lui Fodor 141: Intenția teoriei nu este, încă o dată, de a prooroci viitorul ordinatorului, ci de a analiza procesul mintal pe care procesul "computațional" îl poate facilita sub anumite forme. Totul este fondat pe intern. Se include realitatea exterioară. Autism. Știința cognitivă este astfel definită ca teorie a stărilor mintale deliberate. Comportamentul ar avea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
autopoietică). Această înțelegere secretă produce o formă împrumutată de la cele mai recente tehnici avansate în domeniul comunicării. Că starea lucrurilor este atunci puțin tulburată și că domnește o destul de mare confuzie teoretică, nu este o întîmplare. Ca orice invenție tehnică, ordinatorul transformă învățarea tradițională a relațiilor de dependență și de autonomie, a noțiunilor de hazard și de lege. Luat ca referent obiectiv al unei structuri interne a spiritului, calculatorul influențează puternic definirea proprietăților stării mintale și a reprezentării. Ciudat compromis între
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
la nici o comunitate de întrebuințare, ci la o izbucnire a sensului). Dincolo de mișcarea de spirit pe care o antrenează, cognitivismul devine simptomul unei profunde răsturnări în înțelegerea realității, a identității umane și a comportamentelor sociale pe care le induce prezența ordinatorului. VI. Republica ordinatică Vom prezenta aici succesiv cura ordinatică (1) și comunicarea, ca un criteriu al regimurilor politice (2). 1. Cura ordinatică Transferul Frankenstein Împrumut formula transferului de la lucrarea ironică a lui Sherry Turkle, The Second Self 142. Autorul, sociolog
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
politice (2). 1. Cura ordinatică Transferul Frankenstein Împrumut formula transferului de la lucrarea ironică a lui Sherry Turkle, The Second Self 142. Autorul, sociolog la MIT, a făcut o anchetă în rîndul copiilor și adulților pentru a determina efectele practice ale ordinatorului asupra comportamentului uman, pentru a stabili ce imagine ne facem despre mașină și cum această imagine ne transformă. Turkle distinge trei etape în raporturile copiilor cu calculatorul: vîrsta metafizică, cînd copiii foarte mici cred că ordinatorul gîndește, simte și trăiește
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
determina efectele practice ale ordinatorului asupra comportamentului uman, pentru a stabili ce imagine ne facem despre mașină și cum această imagine ne transformă. Turkle distinge trei etape în raporturile copiilor cu calculatorul: vîrsta metafizică, cînd copiii foarte mici cred că ordinatorul gîndește, simte și trăiește; vîrsta stăpînirii (începînd cu 7 ani) cînd vor să sfideze ordinatorul și să-l învingă; vîrsta identității (începînd cu 15 ani), unde practica ordinatică antrenează la o reflecție asupra sinelui, unde construcția identității trece prin practica
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
despre mașină și cum această imagine ne transformă. Turkle distinge trei etape în raporturile copiilor cu calculatorul: vîrsta metafizică, cînd copiii foarte mici cred că ordinatorul gîndește, simte și trăiește; vîrsta stăpînirii (începînd cu 7 ani) cînd vor să sfideze ordinatorul și să-l învingă; vîrsta identității (începînd cu 15 ani), unde practica ordinatică antrenează la o reflecție asupra sinelui, unde construcția identității trece prin practica ordinatică. Aceste trei vîrste le regăsim adesea indisociabile în cultura inteligenței artificiale. Conexiunea între specialiștii
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
identității (începînd cu 15 ani), unde practica ordinatică antrenează la o reflecție asupra sinelui, unde construcția identității trece prin practica ordinatică. Aceste trei vîrste le regăsim adesea indisociabile în cultura inteligenței artificiale. Conexiunea între specialiștii inteligenței artificiale și cei ai "ordinatorului metafizic" este evidentă, deoarece acești specialiști studiază spiritul uman pentru a construi programe și folosesc programe pentru a gîndi spiritul. Totul depinde de faptul că oamenii tind să perceapă o mașină ce gîndește (that thinks) ca o mașină-om care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
se mănîncă lîngă calculator. Se caută acolo perfect mastery, care corespunde dorinței de a crea o lume perfectă, diferită de a părinților. Lumea provocării fără frontiere, unde se extinde corpul pînă la limită (sport death, spune hacker-ul). Contactul cu ordinatorul este aproape senzual: intri în telepatie cu el. Mașina devine simplă extindere a corpului și a spiritului propriu. În această lume fără riduri, ești singur și în siguranță, ești deosebit, dar pe propriul tău teritoriu. Siguranța afectivă este absolută, gata
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
lui Jean Baudrillard. Pentru această cultură, omul care gîndește are aproape aceeași greutate cu sufletul, cuibărit, spunea Descartes, în glanda pineală. Împotriva imaginii calculatorului funcționînd pe elemente simple, da sau nu, și pas cu pas, Minsky propune imaginea și tehnica ordinatorului ca societate, cu actori și o istorie, cu elemente care votează, într-un sens sau în altul, și un arbitraj final în caz de îndoială, printr-o instanță superioară 145. Model ce se poate asimila celui al inteligenței democratice, unde
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]