272 matches
-
ceară un mic serviciu - era vorba de un pașaport - i-am spus: de vom vorbi zece ani împreună, tot nu ne vom înțelege. D-ta vorbești o limbă și eu vorbesc altă limbă. D-ta mie îmi faci efectul unei organizațiuni cu totul străină minții mele și eu d-tale, desigur, tot așa efect trebuie să-ți fac. și cei șapte ani pe care i-ai petrecut în Siberia nu pot singuri să explice această absolută imposibilitate, nu d-a fi
Redutabilul pamfletar C. Stere by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8100_a_9425]
-
și ministrul de externe, I.G. Duca („De odată se vede la marginea lojei regale un domn îmbrăcat în un pardisiu negru cu pălărie tare de culoare brună deschisă”). Au defilat orfanii de război, „căminurile ucenicilor”, elevii, primarii comunelor, „corporațiuni și organizațiuni profesionale”, „conductul etnografic” - „A plăcut mult carăle reprezentând pe țărăncile noastre la șezătoare, la țesut, melițat cânepă, tors etc. În special a făcut o plăcută impresie căruța cu baciu, cea cu pescari, cea cu preotul în mijlocul șezătorii și cele cari
Agenda2005-35-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284134_a_285463]
-
rezidând în mod obișnuit sau exercitând în mod obișnuit activitatea lor în Regatul Unit. Prin "persoane în România" se înțeleg persoane sau societăți rezidând în mod obișnuit sau exercitând în mod obișnuit activitatea lor în România, inclusiv Statul Român, precum și organizațiunile Statului (instituțiuni publice.) Articolul 20 Prezentul Acord va intra în vigoare în 12 Septemvrie 1938. El va putea lua sfîrșit în prima zi a oricărei luni printr-o notificare făcută de oricare dintre Guverne celuilalt Guvern la sau înainte de prima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/143596_a_144925]
-
nedrept încă de a face să depindă judecata asupra moralității de naționalitate". Clemenceau se pronunța: "Cît privește acordarea drepturilor civile tuturor cetățenilor țării nici nu înțeleg cum se poate discuta în această privință. Aceasta este astăzi prima condițiune a oricărei organizațiuni civilizate. Cît despre chestiunea drepturilor politice, principiul este tot așa de indiscutabil pentru mine." Leroy-Beaulieu considera: "România se pretinde stat european și stat liberal și, totuși, legile sale față de evrei o pun în afară de statele europene, în afară cel puțin de
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
guvernul regelui. Și, daca organele roșii ar avea mai multă onestitate de cugetare, s-ar pune să combată asemenea relele reale, nu cele fictive și imaginare; ar căuta remedii în contra ignoranței și improbității, iar nu remedii scrise pe hârtie în contra organizațiunii actuale. [10 aprilie 1882] ["D. N. BASSARABESCU NE ÎNTREABĂ "] D. N. Bassarabescu ne întreabă dacă din partea redacției a fost inserat în "Timpul" articolul privitor la d-sa și semnat de d. Miulescu, tipograful. Acel articol purtând o semnătură personală e
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
logomahie stearpă, iată tonul tuturor foilor aproape, o ceartă pentru abstracțiuni fără sferă determinată și fără cuprins determinat, iar sub pretextul subțire al acestei certe de vorbe, animalul organic își caută hrana zilnică, fără nici un scrupul pentru binele aproapelui său. Organizațiunea noastră liberală n-a făcut-o nimeni în serios, nici n-a luat-o nimeni ca atare. Nu libertarea materială s-a cerut, nu libertatea muncii, ci libertatea ignoranței de-a acapara funcțiile publice. Bugetul nostru este piața în care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
constată că școalele noastre sunt încă departe de a răspunde la cerințele unui stat care voiește a fi și trebuie să devie un focar de civilizațiune și de progres în Oriinte. Cauzele, după ziarul oficios, sunt a se căuta în organizațiunea generală a învățămîntului. Mulți profesori se dedau la diferite ocupațiuni incompatibile cu exercitarea apostolatului lor; dar și acest rău e rezultatul unui viciu de organizațiune. Trebuie să facem ca existența profesorului ș-a familiei lui să fie asigurată în limitele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
civilizațiune și de progres în Oriinte. Cauzele, după ziarul oficios, sunt a se căuta în organizațiunea generală a învățămîntului. Mulți profesori se dedau la diferite ocupațiuni incompatibile cu exercitarea apostolatului lor; dar și acest rău e rezultatul unui viciu de organizațiune. Trebuie să facem ca existența profesorului ș-a familiei lui să fie asigurată în limitele unui trai modest dar îndestulător, pentru a-i permite să nu caute alte mijloace de viețuire. "Romînul" nu cere abnegațiune de la profesori; căci nu se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
conservatoare, deși formula pe care ele [2le]2 [o] iau într-o republică va fi nominal alta decât într-o monarhie. Căci ideile conservatoare și cele liberale există pretutindenea ca predispoziție a spiritului public și indiferent daca forma generală a organizațiunii statului le impune numiri improprii. Ideile protecționiste au fost și sunt combătute în Franța, în Germania, pretutindenea, în numele libertății negoțului și a muncii. În Europa continentală cel puțin, de-al cărei dicționar politic ne servim, ele sunt taxate de idei
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și a privi edificiu artei ca un întreg frumos și spre a se putea profita de sine însuși în el. Nicăiri însă nu-i însă această gimnastică a spiritului mai puțin en vogue decât tocmai în această arte a cărei organizațiune cercăm a o aduce la cunoștință de sine prin dezvoltarea noastră. (Cauza) Temeiul se esplică dintru natura cea proprie a artei noastre. Artea dramatică are de supozițiune a ei poezia dramatică; ea o întrupează pe aceea prin mijlocu-l personalităței proprii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie să-și mai trăiască traiul și să aștepte o reformă a totalităței sale. Condițiunea absolută a criticei este cunoștința (Erkenntnis) legilor acelei activități pe care se-ndreaptă ea. Aceasta e imposibil fără știință; ea abia deschide privirca (Einsicht) în organizațiunea obiectului. Criticul de arte așadar nu trebuie să aibă numai o cunoștință generală asupra naturei artei, ci trebuie să cunoască și terenul speciale pe care și l-a ales în toată arhitectonica sa. Fără copiozitate în părți (ohne die Fuelle
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Geniul artistului, acel suflet cu influința-i nevăzută, câștigă pe calea aceasta corpul său bine membrat. Precum se ridică natura în marele și-n întregul ei la viața animală în calea dezvoltărei sale, viață în care ideea nesensibilă își crează organizațiunea naturală a membrelor și a transformat, cum am zice, greutatea (gravitatea) materiei în toate puntele într-un semn al sufletului, tot astfel și geniul unui artist reduce, prin mediul procesului său de dezvoltare, singularele donuri ale naturei în centrul unei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai] vie espresiune a ei însăși, revărsările (Ergusse) amorului, a unei amiciții ideale, a unui entuziasm republican, în fine tot ce împopulează fantazia unui june, aceea va putea să redea reprezintatorul (cel dotat) fecund cu succes mare. Ba încă o organizațiune nobilă care se simte pe sine însăși pătrunsă, înfiorată de aceste afecte omenești și le esprimă în toată puterea lor deplină și originală, ca pe cea mai de-năuntru proprietate a ei, va putea să ne răpească chiar pe un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
femeiești și pe care natura a predispus-o la espresiunea aceleia e așadar neapărat mai apropiată de tema artei decât un bărbat pe care-l zărim pe această treaptă a simțirei nemijlocite. Mai adaogă pe lângă asta că o femeie de organizațiune nobilă e ținută cu mult mai mult în mărginele măsurei prin un tact al ei natural și e mai asigurată contra esagerărei în simțire decât bărbatul, a cărui viață instinctuală e mai puțin dezvoltată (tact, bun gust). Femeia avizată la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
acesteia, și după pierderea ei părută se restabilează într-o formă sublimizată. Acesta e stadiul în care zărim artea reîntoarsă la natură și împăcată cu imedietatea simțământului. Actorul ni dă azi un întreg ce-a reușit a (fi) deveni o organizațiune complectă, care întreg însă ne permite să simțim în toată arătarea sa pulsațiunea vieței ce ni manifestă sufletul 358 r cel simplu și pretutindenea (esistent) de față. Artistul reprezintator [e] tot atât de departe de espectorațiunile ce izvorăsc numai din simțirea lirică
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
predominant intuitive, care de la aceasta abia se orientează asupra accesoriilor și particularităților (... ), această lature a fost reprezintată printre actorii germani (cu deosibire) decisivamente prin Fleck și Ludovic Devrient. Cel dentîi, poate artistul cel mai dotat de natură, era prin însăși organizațiunea sa avizat deja la ce e suprauman și monstruos, pentru că el ridica într-o regiune mai naltă până și ceea ce stătea la nivelul a tot ce e uman. După toate comunicațiunile asupra lui, și anume după descrierile cele maestre ale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ce le-ar contrazice. Critica însă, oarecum corul care plutește asupra tuturor diferitelor moduri de-a concepe și de-a reprezintă, are de dătorie de-a coprinde toate momentele caracterului și de-a indica complectând cu deosebire aceea ce, în virtutea organizațiunei artistului, n-a putut să ajungă la deplina sa îndreptățire. Așadar compararea între reprezintatorii cei mari trebuie mai nainte de toate să caute a aprofunda și găsi diferitele momente pe cari fiecare din ei le -a așezat în prosceniu și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-aceea, cum am mai însemnat deja, cu aceste două ni-s date și elementele amândouă ale părții spețiale cari cuprind în sine totodată tehnica toată a artei noastre. Așadar o dezvoltare științifică va avea să (producă) conceptualminte (begriffsmaessig) întreaga organizațiune a artei, și adică așa încît progresiunea să se arate întotdeuna ca o treaptă mai bogată de activitate artistică; dintre cari trepte însă individului să nu i se poată trece cu vederea neciuna. Ce va să zică dezvoltarea științifică? Cât de organice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are de-a o pune în consunet cu despărțămintele (Abschnitt ) logice ale cuvîntărei. Prin asta însă e și dată necesitatea de-a domina și asupra acestui proces natural. Măsura pentru suficiența respirărei e într-adevăr foarte relativă, după cum e și organizațiunea, și un suflet (Atem) care ajunge mult și nu se sfârșește curând e o mare favoare a naturei pentru un orator, însă și o respirare scurtă se lasă întinsă prin esercițiu și se dă mărită până la o persistență admirabilă. Varietatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și un suflet (Atem) care ajunge mult și nu se sfârșește curând e o mare favoare a naturei pentru un orator, însă și o respirare scurtă se lasă întinsă prin esercițiu și se dă mărită până la o persistență admirabilă. Varietatea organizațiunei se-nțelege de sine că face imposibilă o lege absolută pentru actul respirațiunei în vorbire. Cine e tare organizat în privința aceasta orcum îi e mai ușor, pentru că nu are a se teme atât de lesne de-a fi părăsit de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
atinge mai cu seamă artea. Respirarea, ca un natural proces de viață ce este, nu e permis de-a fi auzită acolo unde e să aducem la înfățișare natura noastră ideală, pentru că prin aceasta ni se aduce aminte numai de organizațiunea fizică. Acest proces natural trebuie așadar ca pentru auditor să apară învins deja, adică noi nu trebuie să fim jenați prin această condițiune numai naturală a vorbirei. Asta nu e posibil însă decât dacă vorbitorul nu întinde răsufletul până la oboseală
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a micșora or a șterge cele mai adânci intențiuni ale poetului. Elementul grozav or demonic dintr-un caracter să nu se îmblînzească și să nu se slăbească acolo unde ele constituiesc o pârghie esențială a opului sau poate chiar artera organizațiunii întregi. Actorul care-ar lua idealitatea concepțiunii în genere din puntul de vedere etic s-ar încurca în niște principii cu totul perverse și ar cădea în pericolul de-a strica din fundament întreaga construire a unei opere poetice. Arta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
treaba direcției de a ținea neîntrerupt cele singulare într-o proporție corectă cu întregul. Talentul artistului singular tinde după ființa sa într-acolo, de a duce rolul lui la valoarea sa deplină și de a-l pune în armonie cu organizațiunea întregului op de arte. O direcție care ar corespunde pe deplin cu ideea misiunei sale are îndatorirea ca să aducă astfel la o unitate toate reprezentările singuratece a unui op de arte întreg, încît să pătrundă un singur ton prin totalitatea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
are îndatorirea ca să aducă astfel la o unitate toate reprezentările singuratece a unui op de arte întreg, încît să pătrundă un singur ton prin totalitatea lui și ca toate puterile să fie-ntrebuințate la o colaborare corectă și ajustată în întregul organizațiunii vii. Cantitatea de luare-aminte, diligență și silință în repetițiile și intermediațiunile la o reprezentare trebuiesc firește să crească cu valoarea opului de arte ce e a se reprezenta. Un op clasic cere în interesul artei, al artistului și al publicului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și colorile nu sânt deloc condiții necesare sub cari singure numai lucrurile ar putea deveni obiecte ale simțurilor. n oare energia specifică a simțurilor să n-aibă idealitate? Ele sânt legate cu fenomenul numai ca niște impresii întîmplător aplicate ale organizațiunii particulare. De aceea nici sânt reprezentații apriori, ci se bazează pe impresie, gustul chiar pe simțire (de plăcere sau neplăcere) ca efect al impresiei. De aceea nimeni nu poate avea apriori nici închipuirea unei culori, nici a unui gust: spațiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]