464 matches
-
comerț în care izraeliții sânt în mare număr precum: 8. Birtași, din 324 sufl[ete], 153 ort[odocși], 79 izr[aeliți]; 9. Bogasieri, din 374 sufl[ete], 230 ort[odocși], 117 izr[aeliți]; 10. Cafegii, din 322 sufl[ete], 205 ort[odocși], 65 izr[aeliți]; 11. Lipscani, din 99 sufl[ete], 65 ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic] sufl[ete], 952 ort[odocși], 892 izr[aeliți]. Numai în puține specii de comerț nu figurează izraeliții, precum
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
324 sufl[ete], 153 ort[odocși], 79 izr[aeliți]; 9. Bogasieri, din 374 sufl[ete], 230 ort[odocși], 117 izr[aeliți]; 10. Cafegii, din 322 sufl[ete], 205 ort[odocși], 65 izr[aeliți]; 11. Lipscani, din 99 sufl[ete], 65 ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic] sufl[ete], 952 ort[odocși], 892 izr[aeliți]. Numai în puține specii de comerț nu figurează izraeliții, precum bumbăcarii, orzarii, rogojinarii, cherestegii, florarii, jucrărierii de copii, farfurigii, sticlarii și olarii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ete], 230 ort[odocși], 117 izr[aeliți]; 10. Cafegii, din 322 sufl[ete], 205 ort[odocși], 65 izr[aeliți]; 11. Lipscani, din 99 sufl[ete], 65 ort[odocși], 31 izr[aeliți]; 12. Comisionari, samsari, din 1190 [sic] sufl[ete], 952 ort[odocși], 892 izr[aeliți]. Numai în puține specii de comerț nu figurează izraeliții, precum bumbăcarii, orzarii, rogojinarii, cherestegii, florarii, jucrărierii de copii, farfurigii, sticlarii și olarii. Că izraeliții ocupă cele mai însemnate specii de comerț aceasta se dovedește și prin
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
copii, farfurigii, sticlarii și olarii. Că izraeliții ocupă cele mai însemnate specii de comerț aceasta se dovedește și prin faptul că între 16299 suflete de comercianți [2ortodocși]2 [izraeliți] sânt 5353 cârciumari, 2259 precupeți, împreună 8617. Rămân prin urmare 7682 ort[odocși] față cu 8617 izr[aeliți]. La acest număr, mai trebuie să adăugăm pe contabilii de comerț înscriși între profesiunile libere, cari, din 581 suflete, sânt 271 izr[aeliți] și 226 ort[odocși]. Nu numai cifrele arătate dovedesc că izraeliții
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
2259 precupeți, împreună 8617. Rămân prin urmare 7682 ort[odocși] față cu 8617 izr[aeliți]. La acest număr, mai trebuie să adăugăm pe contabilii de comerț înscriși între profesiunile libere, cari, din 581 suflete, sânt 271 izr[aeliți] și 226 ort[odocși]. Nu numai cifrele arătate dovedesc că izraeliții domină. Spre a ne convinge de acest adevăr, n-avem decât să ne preumblăm pe stradele Bucureștilor, atât în zilele de lucru, cât și în sărbătorile cele mari ale izraeliților, și vom
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-și bată cineva joc de el, fiindcă el așa credea, adică nu-i venea să creadă că... Unul tot așa, un chirurg mare, l-a tăiat pe unul, l-a cusut, l-a aranjat, când să-l trezească, ăla dăduse ortul popii... La morgă cu el, zice. Anunță familia să vie să-l ia... Dimineața..." Da, bănuiesc, gândii, dimineața ăla care murise înviase, la morgă, și izbucnii în râs și turnai vecinei mele în pahar. Ea tresări, surprinsă. "Ai de gând
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
de judecată], Tübingen, Max Niemayer Verlag, 1967. Banfi, Antonio, La crítica del juicio estético en Kant [Critică facultății estetice de judecată în teoria lui Kant], în Filosofía del arte [Filosofia artei], La Habana, Ediciones Icaic, 1967. Bartuschat, Wolfgang, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972. Basch, Victor, Essai critique sur l' esthétique de Kant [Eseu critic despre estetică lui Kant], Paris, J. Vrin, 1927. Beck, Lewis
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
en sentido cosmopolita [Ideea unei istorii universale în sens cosmopolit]; în Immanuel Kant, Filosofía de la historia [Filosofia istoriei], Buenos Aires, Ed. Nova, 1964, p. 40. 128 [În chip de subiect prescrie regulă că natura și nu altfel.] Wolfgang Bartuschat, Zum systematischen Ort von Kants Kritik der Urteilskraft [ Poziția Criticii facultății de judecată în sistemul kantian], Frankfurt am Main, Vittorio Klostermann, 1972, p. 152; s. n. 129 "La lleva en sí y ha de estar seguro de que, de mantenerse fiel a sí mismo
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
gata, încît întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vro pagubă pentru țară nu e daca D-zeu [vrea] ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 130} Ei onorabili, cei mai mulți dintre oameni nu se nasc decât spre a se stinge făr' a lasa nici o urmă pe pământ. E păcat în adevăr că morgenii și talente cari costă puțin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a gata, încît, întorși în țară, nu le mai ajung zece lefuri și zece diurne. Și această părere a noastră, realistă cu totul, că vo pagubă pentru tară nu e dacă vrea Dumnezeu ca și Caradalele ori Cariagdii să dea ortul popei, "Romînul" o numește "apel la asasinat". {EminescuOpXII 463} ["PATRUZECI ȘI DOUĂ DE CORPORAȚII... "] 2264 Patruzeci și două de corporații române de bresle productive, de grupe de oameni cari aveau o existență onorabilă și asigurată prin munca mînilor lor, formau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
274; Const. I. Emilian, Anarhismul poetic, București, 1935, 122-126; Călinescu, Ist. lit. (1941), 803, Ist. lit. (1982), 887, 1024; Mircea Bogdan, Dadaism și mahalagism literar, TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de Tristan Tzara (1916-1950), Paris, 1951; René Lacôte, Georges Haldas
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
TIA, 1942, 473; Pillat, Tradiție, 11-14; Șasa Până, Importanța prezenței lui Tristan Tzara în România, ORT, 1946, 2; Ștefan Roll, Tristan Tzara ne vorbește, TIL, 1946, 3 298; Oscar Lemnaru, Tristan Tzara, „Dreptatea nouă”, 1946, 431; Șasa Până, „Morceaux choisis”, ORT, 1947, 15; Bibliographie des oeuvres de Tristan Tzara (1916-1950), Paris, 1951; René Lacôte, Georges Haldas, Tristan Tzara, Paris, 1952; ed. Paris, 1966; Georges Hugnet, L’Aventure Dada (1916-1920), pref. Tristan Tzara, Paris, 1957, passim; ed. Paris, 1971; Dada (Monograph of
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
Piru, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Națiunea”, 1946, 54; Constantinescu, Scrieri, V, 204-207; Virgil Ierunca, Un mare scriitor: Mihail Villara, „Lumea”, 1946, 35; Mihnea Marmeliuc, „Frunzele nu mai sunt aceleași”, „Liberalul”, 1946, 135; Ștefan Popescu, Premiul Editurii Cultura Națională 1946, ORT, 1946, 13-14; Petre Gheață [Alexandru Paleologu], Mihai Fărcășanu, „Glasul patriei”, 1964, 9; Piru, Panorama, 383-386; Tina Cosmin, The Flight of Andrei Cosmin, Londra, 1972; Andrei Brezianu, Odihnind, acum..., „Agora” (Philadelphia, SUA), 1987, 1; D.Z. [Dinu Zamfirescu], Mihail Fărcășanu, „Dialog
VILLARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290574_a_291903]
-
a permite obținerea de filme flexibile cu proprietăți mecanice bune. Polimerii au avut stabilitate termică bună iar temperatura de tranziție sticloasă a fost în intervalul 250300°C, în funcție de natura diaminei utilizate. Modificarea unității dioxibenzen din segmentul de dianhidridă, de la poziția orto la pozițiile meta sau para, conduce la o creștere a temperaturii de tranziție sticloasă. Polieterimidele substituite cu radicalul adamantil se caracterizează prin temperaturi de tranziție sticloasă mai ridicate în comparație cu cele corespunzătoare polieterimidelor substituite cu grupe metil sau terț-butil. Polieterimidele aromatice
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
la capătul nopții fiind poate cel mai aproape de anxietatea soldatului ce nu își întelege rostul într-un război susținut de o fatală inerție. Deasupra patului, camarazii glumeți de arme au scris: "Numele: Petar Rajić; Gradul: carne de tun; Religia: gr.ort.; Rangul: necăsătorit; Etate: 23; Meseria: regicid; Diagnostic: tuberculoză", iar Petar Rajić, soldat pe frontul din Galiția, își începe povestea într-o tonalitate a deplinei mărturisiri: "Vreau să Vă povestesc. Despre un om, pe care nu pot să-l uit, și
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
afacere, adică să vîndă peștele la Darabani și din acest motiv nu mai ieșeau din baltă. Or fi cîștigat mulți bani, sau poate că nu, eu unul nu pot să vă spun. Ceea ce pot spune este că trei au dat ortul popii secerați de o pneumonie galopantă. Restul au cheltuit mai mult cu medicamentele decît au reușit să cîștige. Cred totuși că cea mai cîștigată din toată întîmplarea a fost Marița lui Bîzu. Amarnic om era Bîzu și bătea bățos nevasta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nervos era Donose! A alergat la doamna Colentina și a cerut ferm să-l bojgonească pe șef. Să-i meargă ca la cei nebuni... Să moară? se miră baba. Da, să moară, să crape, să-l ia dracul, să dea ortul popii. Văleu, asta costă, nu glumă. Dau tot ce am dacă crapă diavolul. Donose a început să vorbească singur pe stradă, a slăbit mult și sărăcia și-a făcut apariția. M-am întîlnit cu el întîmplător și am fost uimit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
te duci? Poate la Găman, ăsta este apolitic. Da, dar l-au pus director de spital cei de la conservatori. Omul nostru, nemaiputînd suporta, s-a dus chiar și la unul din opoziție. Din întîmplare, dar absolut din întîmplare, a dat ortul popii. L-a terminat, săracul. Medicul... Cum, omule? Era din alt partid. Dumnezeu să-l ierte. Pe cine? Pe medic, evident. Floricel În orice grupă, echipă, clasă, trebuie să existe unul sau mai mulți indivizi care sînt altfel decît restul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cumplite furtuni. În imagine am copilul prezentat de un copil-mamă și simt și acum cum arătătorul mi-a fost prins de micuța viață, cu o forță nebănuită. Strînge, micuță ființă! Ori trăim amîndoi împreună, ori unul din noi va da ortul popii! Mă învîrt în cerc, închid ochii și văd urmașii lui Gustav Adolf, cel pomenit de la 7 noiembrie 1638 încoace, că se apleacă cu sensibilitate și omenie spre nevoile dacice.* Însemnă că omul a fost și va rămîne Om! Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îmi zicea el, țărane. Nu ne supăram nici unul, nici celălalt pentru cele două epitete pe care ni le administram. Era, cum se spune, unu la unu : el jidan, eu țăran. Așadar, a reluat el dialogul, bunicul n-a dat încă ortul popii. M-am gândit la o afacere. Ce zici, facem un târg? Am priceput. Evreul tot evreu. Negustor de când se naște și până moare. Am bătut palma și afacerea a mers strună până am terminat împreună cele șapte clase primare
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Zweifel, ob er diese seine kleine Hütte, die ihm nach seiner Sage nichts kostet, auf das künftige Jahr beybehalten, oder anderswo hinwandern solle? Dessen Vermögen bestehet in seinem Vieh, welches er bey Verlassung seiner Hütten auch an den neuen Aufenthalts Ort abführet. In der Moldau findet derselbe jederzeit Güter, welches die Würckung eines geitzigen Gouvernements ist, da der Fürst, so lange er die Rechten der Regierung genieset, nichts als Gelder erpresset, und jeden Bauer, auch ganzen Dörfern die Erlaubnis von einem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
abführet. In der Moldau findet derselbe jederzeit Güter, welches die Würckung eines geitzigen Gouvernements ist, da der Fürst, so lange er die Rechten der Regierung genieset, nichts als Gelder erpresset, und jeden Bauer, auch ganzen Dörfern die Erlaubnis von einem Ort zum andern zu wandern unter der allgemeinen Bedingnis ertheilet, dass man ihm in jeden Aufenthalts Bezirk die gleiche Abgaben richtig entrichte. Aus eben diesem Beweggrund ist der Bauer nicht mehr denn 12 Tage durch das Jahr hindurch seinen Herrn zu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ich, und alle Bojaren auf der Stelle 30 fl. erleget, und hierbey bey dem Paar noch 30 fl. profitiert hätten, das Stück für 2 Dukaten verkäuflich hindangegeben, welches die ganze Moldau, da die Buccowina von derselben als ein wahrer Zufluchts Ort angesehen wird, sehr befremded, und mehrere Familien sich hierorts niederzulassen, abgeschrecket hat. Die Felder, Wiesen, Flüsse, Weyden und Waldungen seynd gleichfalls nach der angewöhnten orientalischen Gouvernement-Unordnung in der grössten Verwirrung, und wird keiner deren Grundherrn allda anerkennet. Ich will Kürze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
getrennt haben, und in ihrem Kreise behalten wollten, so gern nach den Bedürfniss ihrer Politik sahen sie anderntheils diesen seinen Schritt, um an ihm das Beispiel ihres künftigen Schicksals, und die Regel ihres Benehmens zu erfahren, und zugleich durch den Ort seines Aufenthalts die misstrauische Pforte und die lasterhaften griechischen Fürsten in Sorge und Furcht zu erhalten, da letztere ihn hier für einen natürlichen Beförderer des Privatinteresses dieser Länder, das immer von dem ihrigen verschieden ist, und sich gegen einander antipodisch
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
er noch ein Grad der Verschlimmerung geben kann, da 1-tens sein Gehalt um keinen Pfennig vermehrt ist; 2-tens er die Reise auf eigene Kosten noch machen muss; 3-tens beide diese Amtstellungen sich gleich sind, mit dem Unterschiede, dass 4-tens der Ort schlechter ist, und 5-tens 120 fl. jährlich an dem Kompetentmässigen Quartiergeld noch verlieren muss (Anmerkung: Noch im Jahr 1786 bei Vereinigung der Bukowina ist ihm vom Seite des Freiherrn von Margelick die Gubernialssekretärstelle in Galizien mit 200 fl. Zulege, und
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]