1,141 matches
-
predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare) - Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale - Articolul. Clasificare - Adjectivul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul. - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți. Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă). Limba română - Stilurile funcționale ale limbii române - Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe - Literele. Alfabetul limbii române - Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula) - Principiile ortografiei limbii române - Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului - Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia - Câmpul lexical și câmpul semantic - Unitățile frazeologice - Flexiunea numelui (declinare) și a verbului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție) - Subiectul - Atributul. Termeni regenți - Complementul. Termeni regenți Bibliografie 1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV. 2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205887_a_207216]
-
87 Radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea orei anunțate de începere a emisiunii/ programului, în special a emisiunilor informative; fac excepție situațiile de forță majoră. Titlul V Responsabilități culturale Articolul 88 Radiodifuzorii au obligația de a asigura respectarea normelor ortografice, ortoepice și morfologice ale limbii române, stabilite de Academia Română. Articolul 89 Programele oferite publicului de posturile de radio și de televiziune trebuie să răspundă standardelor editoriale elaborate în cadrul mecanismelor de autoreglementare, cu respectarea normelor europene și a legislației naționale în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203935_a_205264]
-
și au loc polemici între lingviști, cadre didactice și scriitori din orientările reformistă și tradiționalistă, dar și Academia, și majoritatea vorbitorilor sunt reticente față de reforme. Doar în 1901 se publică o hotărâre a guvernului cu toleranțe privitoare la unele reguli ortografice, acceptate de Academie. Toate propunerile de reformă ulterioare eșuează. În 1989, însuși primul ministru inițiază un demers de reformă. Se înființează organisme oficiale care studiază problema și fac propuneri. În 1990, acestea sunt discutate cu Academia, care le acceptă, la
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
ca organismele oficiale din Provincia Québec și din Belgia care se ocupă de limba franceză, și sunt publicate în "Journal officiel". Acestea sunt prezentate de la bun început ca nefiind obligatorii, ci recomandate. Rectificările pornesc de la ideea de coerență a sistemului ortografic și propun schimbări limitate la incoerențele pe care totuși le conține. Preconizează în rezumat următoarele: Rectificările provoacă în Franța o reacție adversă de mare amploare, iar Academia revine asupra acceptului său, afirmând că va aștepta să constate în ce măsură intră acestea
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
reformă mai radicală decât cea din 1990, cu argumentul că aceasta ar fi de fapt continuarea tradiției, cea a schimbărilor continue până în 1835, dar oprite după aceea. Reforma ar fi necesară pentru că, după părerea sa, „nu se poate accepta fractura ortografică a societății și nu se poate lăsa un număr tot mai mare de tineri francezi în situație de inferioritate sau de eșec față de scrierea limbii naționale”. Publicul larg adoptă mai degrabă o poziție tradiționalistă. În 1989, revista "Lire" efectuează un
Ortografia limbii franceze () [Corola-website/Science/330721_a_332050]
-
care a primit din partea regelui Ungariei cateva sate de pe Crisul Repede pe la sfarsitul sec. XIV. Satul apare cu două denumiri: Banlaca și Bălnaca. Sub denumirea de Bȧnlaka apare în istoriografia maghiară știut fiind că aceasta preia toponimia românească în transcriere ortografică maghiară. Pentru filiera românească a numelui de Banlaca pledează forma de Banlus, care este forma articulată a lui Ban, deci Banul, alături de Banus . Numele de Bălnaca s-ar lega de conviețuirea elementului autohton cu cel slav. Începând cu secolul al
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
sud și din sudul Africii. Primul dicționar al Fraților Grimm, ale cărui 16 părți au fost publicate între 1852 și 1960, a fost și încă este cel mai complet census al cuvintelor din limba germană. În 1880, regulile gramaticale și ortografice de la acea vreme au apărut în lexiconul Duden, numit așa după autorul lui, Konrad Duden. În 1901, această carte a fost declarată definiția standard a limbii germane. De atunci până în 1998 nu a mai avut loc o reformă majoră a
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
după autorul lui, Konrad Duden. În 1901, această carte a fost declarată definiția standard a limbii germane. De atunci până în 1998 nu a mai avut loc o reformă majoră a ortografiei. În 1998 s-a ajuns la decizia reformării regulilor ortografice, adică la așa zisa ortografie germană „nouă”, pentru care lingviștii germaniști din patru state germanofone, RFG, RDG (până la reunificare), Austria și Elveția (cantoanele germanofone) s-au consfătuit timp de decenii. Noua ortografie este obligatorie în Germania numai pentru școli și
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
a continuat multă vreme să aplice ortografia „veche”. Din cauza numeroaselor reclamații și în baza propunerilor făcute de Comisia internațională pentru ortografia germană, Conferința miniștrilor culturii și învățământului ai landurilor germane a aprobat în martie 2006 unele modificări aduse noilor reguli ortografice. Drept rezultat, noua ortografie germană revizuită (incluzând modificările de ultim moment) a intrat în vigoare la 1 august 2006 (la începutul anului școlar 2006/2007 în Germania). Elveția a decis de asemeni (în iunie 2006) adoptarea oficială a ortografiei noi
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
paralelă, timp de un an în Germania, doi ani în Austria și trei ani în Elveția. La 22 iulie 2006 redacția dicționarelor normative Duden pentru limba germană (vezi www.duden.de) a publicat o nouă ediție, nr. 24, a îndreptarului ortografic, cu ultimele modificări. Noua ortografie, în varianta inițială, nerevizuită, fusese inclusă în ediția nr. 21, din 1996, a îndreptarului. Ca noutate absolută, conform noii ortografii, revizuite, pentru numeroase cuvinte (circa 2% din lexicul inclus) sunt admise mai multe variante. În
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
agenții de știri și medii de informare germane au decis să aplice o scriere unitară chiar și în cazurile de ortografie multiplă. Începând cu anul școlar 2007/2008, în școlile din Germania nu se mai tolerează ortografia veche, iar erorile ortografice făcute de elevi duc la scăderea notei. Germana este limba oficială în Germania, Austria și Liechtenstein, una din limbile oficiale în Belgia (alături de neerlandeză și franceză), Elveția (împreună cu franceza, retoromana și italiana) și Luxemburg (împreună cu franceza și luxemburgheza), precum și limbă
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
în cinstea fizicianului francez André-Marie Ampère, pentru numeroasele sale contribuții la dezvoltarea electromagnetismului. Simbolul pentru amper este întotdeauna majuscula A. În schimb numele unității scris întreg începe cu minusculă "a" ("amper"), cu excepția cazurilor cînd majuscula e cerută de alte reguli ortografice. Definirea amperului se face prin două moduri: electromagnetic (electrodinamic) și electrolitic. ul este intensitatea unui curent electric constant care, menținut în două conductoare paralele și rectilinii de lungime infinită, de secțiune transversala circulară neglijabila și plasate în vid la distanță
Amper () [Corola-website/Science/303521_a_304850]
-
diferențelor de morfologie și sintaxă. Poziția oficială a Institutului de Limbă Galiciană este că, Galiciană și Portugheza ar trebui considerate limbi independente. Ortografia standard este sensibil diferită de o parte a portughezei, din cauza caracteristicilor fonetice și parțial din cauza utilizării convențiilor ortografice spaniole. Conflictul care implică galiciana și portugheza poate fi comparat cu coflinctele dintre macedoneni și bulgari, aromâni cu români, occitană și catalană, sau englezii cu scoțienii: conflicte apropiate din cauza limbii, cu conotații politice. Institutul Național al Limbii Galiciene , susținut de
Limba galiciană () [Corola-website/Science/309091_a_310420]
-
tú invitado; Șea él invitado; Seamos nosotros invitados; Șed vosotros invitados; Sean ellos invitados Un verb se considera neregulat atunci când se produce o schimbare de sunete în temă, în terminație sau în ambele: encontrar-encuentro, pedir-pido; estarestoy,decir-dije. Modificările de ordin ortografic și nu fonetic nu se consideră neregularități propriu-zise.<br> Astfel de modificări ortografice, la verbele regulate, le întâlnim, mai ales, la cele terminate în -car,-gar, -zar, -cer, -cir, -ger, -gir, -eer, -oer, -guir, etc.: tocar - toqué, cargar - cargué, vencer
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
invitados Un verb se considera neregulat atunci când se produce o schimbare de sunete în temă, în terminație sau în ambele: encontrar-encuentro, pedir-pido; estarestoy,decir-dije. Modificările de ordin ortografic și nu fonetic nu se consideră neregularități propriu-zise.<br> Astfel de modificări ortografice, la verbele regulate, le întâlnim, mai ales, la cele terminate în -car,-gar, -zar, -cer, -cir, -ger, -gir, -eer, -oer, -guir, etc.: tocar - toqué, cargar - cargué, vencer - venzo, creer - creyó, comenzar - comencé. Un verb neregulat la prezentul indicativ, persoanele de la
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Repertoriul (catalogul) Internațional Who’s who în traducere și terminologie editat de Uniunea Latină (2002, versiunea electronică: ww.unilat.org). Laureat al săptămânalului Literatura și arta - pentru publicistică (2003) și pentru știință (2007). Pohilă, Vlad. Grafia latină pentru toți: [îndrumar ortografic] / Vlad Pohilă. - Chișinău: Știința, 1990. - 159 p. Pohilă, Vlad. Mic dicționar de nume proprii străine / Vlad Pohilă. - Chișinău: Ed. ARC, [2004]. - 263 p. - Bibliogr.: p. 262-263. - (Tranșă nouă, corectată). Pohilă, Vlad. Nume proprii din alte limbi în context moldovenesc: (considerații
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
scriem cu litere latine: [îndreptar] / Vlad Pohilă, Vitalia Vangheli-Pavlicenco. - Chișinău: Lumina, 1989. - 40 p. - (Text intercalate, cu litere rusești și litere latine). Pohilă, Vlad. Și totuși, limba română: (articole, eseuri, prefețe, recenzii)/ Vlad Pohilă. -- Chișinău: Prometeu, 2008. -- 496 p. Norme ortografice, ortoepice și de punctuație ale limbii române / Academia de Științe a R.S.S. Moldova; Ministerul științei și învățământului al R.S.S. Moldova / colectiv de autori, inclusiv Vl. Pohilă. - Chișinău: Lumina, 1990. - 208 p. Buczkowski, Leopold. Torentul negru: roman / Leopold Buczkovski / trad. din
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
Slovenia] / Vlad Pohilă // BiblioPolis. - 2006. - Nr 3. - P. 50-63. Pohilă, Vlad. Indice tematic la “Cugetări” [de N. Iorga] / Vlad Pohilă // Iorga, Nicolae. Cugetări.-Chișinău: Prometeu, 2005. - P. 281-322. Pohilă, Vlad. [Inițiere, pentru elevi, în ortografia limbii române] / Vlad Pohilă // Dicționar ortografic al limbii române (DOR). - Ed. a 2-a. - Chișinău, București; Litera, Litera Internațional, 2003. - P. 5-11. Pohilă, Vlad. Legenda Constantin Tănase: [la aniversare a publicistului C. Tănase] / Vlad Pohilă // Lit. și arta. - 2004. - 24 iun. - P. 2; Timpul. - 2004. - 25
Vlad Pohilă () [Corola-website/Science/312766_a_314095]
-
numeroase națiuni ale Commonwealthului se caracterizează printr-o serie de tradiții și obiceiuri comune, elemente ale culturii comune. Printre acestea se numără anumite sporturi precum cricketul și rugbyul, sau circulația pe partea stângă, tradițiile parlamentare și juridice și folosirea regulilor ortografice engleze în dauna celor americane. Niciunul dintre obiceriurile și tradițiile enumerate mai sus nu sunt universale în cadrul organizației și nu sunt caracteristice numai Commonwealthului, dar ele sunt mai des întâlnite aici decât în rândul altor națiuni. În ultimii ani, modelul
Comunitatea Națiunilor () [Corola-website/Science/313368_a_314697]
-
înființat în 1788, este orașul Pittsburgh. Numele „Allegany” derivă dintr-un cuvânt nativ american, "oolikhanna", care semnifică „curs de apă frumos”. Un număr de cinci comitate din regiunea Statelor Unite cunoscută ca Appalachian sunt numite astfel, regăsindu-se sub diferite varietăți ortografice așa cum sunt "Allegany", "Alleghany" ori "Allegheny". Conform datelor statistice furnizate de United States Census Bureau, comitatul are o suprafață totală de 11.689 km, dintre care 11.654 km reprezintă uscat și doar 0,31% apă. Următoarele districte școlare deservesc
Comitatul Allegheny, Pennsylvania () [Corola-website/Science/318919_a_320248]