1,215 matches
-
organizarea și funcționarea Academiei Române, adoptată în unanimitate de Parlamentul României și promulgată la sfârșitul anului trecut (nr. 752/27 decembrie 2001)". În virtutea acestei legi (art. 8, alin. 1, lit. b), Academia Română "se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii". Comentariu: legea adoptată în 2001 nu are nimic a face cu normele ortografice din 1993, întrucît, potrivit Constituției (art. 15, alin. 2), "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Academiei Române nu-i rămîn de făcut decît
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
anului trecut (nr. 752/27 decembrie 2001)". În virtutea acestei legi (art. 8, alin. 1, lit. b), Academia Română "se îngrijește de cultivarea limbii române și stabilește regulile ortografice obligatorii". Comentariu: legea adoptată în 2001 nu are nimic a face cu normele ortografice din 1993, întrucît, potrivit Constituției (art. 15, alin. 2), "legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile". Academiei Române nu-i rămîn de făcut decît două lucruri: ori să-și vadă de alte treburi, după ce a reușit să instaureze
Scrisoarea a treia by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14982_a_16307]
-
o epifanie lunară",8 iar Christos e prezent în omofonele savant șîntocmite prin (în) sau (dez)-ț binare: "cînd, vampa, cată pegra a-l/opri: veghere cristalina;/ o priveghere Christ alină/ - cîndva, -mpăcată: pe Graal!" De semnalat (și) multitudinea semnelor ortografice și de punctuație care își obligă cititorul să străbată varii cîmpuri semiologice. Și semantice. Ar mai fi de observat efectul controlat al structurii grafice: ține în zăbala competența lingvistică pentru a da, drept recompensă, frîu nelimitat celei literare. În context
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
din ultimii doi ani, în speranța susținerii unui dialog pe tema editării lui Eminescu azi cu cei avizați, rețin următoarele trepte ale informației culese de-a lungul timpului. În raportul lui Titu Maiorescu 2) din 8 aprilie 1880, intitulat Chestiunea ortografică în Academia română și publicat în Convorbiri literare, nu se vorbește despre apostrof, dar finalul se încheie astfel: Spre a vă da un exemplu practic pentru înfățișarea ce ar avea scrierea română după această ortografie, am onoarea a vă alătura
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Maiorescu în sânul Academiei, după invitarea însăși a Academiei, era firesc ca cestiunea scrierii române să fie din nou dezbătută în acest Institut de cultură națională..." Rezultă, și de aici, rolul foarte important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie. De altfel, din referatele ședințelor putem defini acest rol: poetul ia cuvântul la fiecare chestiune spunându-și punctul de vedere. Atragem atenția că implicarea lui Alecsandri în stabilirea normelor ortografice ale limbii române a dus și la organizarea
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
important al lui Vasile Alecsandri în stabilirea normelor ortografice la Academie. De altfel, din referatele ședințelor putem defini acest rol: poetul ia cuvântul la fiecare chestiune spunându-și punctul de vedere. Atragem atenția că implicarea lui Alecsandri în stabilirea normelor ortografice ale limbii române a dus și la organizarea interioară a poeziei sale în conformitate cu aceste norme. Cu alte cuvinte, el pune în practică, exemplifică norma scrierii cu poezia proprie. Insistăm: scrie (publică) poezii pentru a ilustra scrierea. În consecință, cu atât
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
scrierii cu poezia proprie. Insistăm: scrie (publică) poezii pentru a ilustra scrierea. În consecință, cu atât mai dificil mi se pare să-l scoți pe Alecsandri din sistemul de coordonate al timpului său - cu cât și le asumă voluntar. Reformele ortografice succesive prin care poezia sa a fost de fiecare dată "modernizată" au fost tot atâtea ștergeri ale urmelor propriei voințe (auctoriale) privind tipărirea (editarea) poeziei sale. Este un lucru destul de grav și ne poate da de gândit. Pentru că în materialul
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
de vedere al apostrofului) avem temeiuri să credem că se ajunsese la o mare confuzie spre mijlocul secolului al XX-lea tocmai în privința spațiului de sprijin. Practic, fiecare editor "apostrofează" cum simte textul, cum și-l recită interior. Astfel, reforma ortografică din 1953 vine oarecum ca o răsuflare ușurată în chestiune. Să nu uităm, însă, că această reformă (al cărui articol al doilea 11) înlocuiește apostroful cu cratima) se face pentru scrierea comună; unul dintre scopurile ei imediate a fost dezanalfabetizarea
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
Cele patru situații ale scrisului eminescian sunt acestea: apostrof larg, apostrof strâns, apostrof mediu, cratimă. În edițiile actuale, toate patru se regăsesc doar sub o singură formă, aceea a cratimei lui 1953. Pentru a nu deranja, ca să zicem așa, reforma ortografică, noi propunem o discutare specială, separată, a scrierii poeziei. Observăm că în ultimul timp poezia și-a creat, deja, "alfabetul" ei, așezarea ei în vers, accentele ei etc. Acest experimentalism contemporan este, întrucâtva, ecoul tendinței din epoca lui Eminescu de
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
ediție nepublicată. În vol. colectiv Comunicările Hyperion, Filologie, 10, Volum coordonat de Dim. Păcurariu, Editura Hyperion, București, 2001. 2). T. Maiorescu: Raport asupra noului proiect de ortografie română. În Convorbiri literare, Iași, 15 aprilie 1880, p. 64-74. 3). Red. Cestiunea ortografică în Academia română. Loc. cit., p. 64. 4). Poesii de Mihail Eminescu/ Ediție de T. Maiorescu/, Editura Librărie Socec & Comp., București, 1884, p. 252. 5). Idem, Ed. a XI-a, 1913, p. 209. 6). M. Eminescu: Opere, Vol. I, Ediția
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
132. 10). Mihail Eminescu: Poezii. Publicate și adnotate de G. Bogdan-Duică. Ed. Cultura Națională, București, 1924, p. 143 (Exemplul următor, adlocum. Ca G.-B. D., și Ioan Scurtu, 1908) 11). Academia R. P. R. Institutul de Lingvistică din București: Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație. Ed. Academiei,/1959/. Norma nr. 2 la p. 5: " Se înlocuiește apostroful cu linioara, pentru a marca rostirea împreună a două sau mai multe cuvinte (s-a dus, m-a văzut, v-a scris, dusu-s
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
1937, avem un jurnal propriu-zis din viața culturală a Iașilor și a Bucureștilor în 1939-1940. Mihail Sadoveanu apără aici masoneria de învinuirile lui A. C. Cuza, întâlnit întâmplător în trenul spre Iași (p. 273), relatează despre preocupările sale pentru adoptarea normelor ortografice la Academie și despre implicațiile involuntar anecdotice în comitetul de direcție al Teatrului Național. Cel mai tare îl supără zarva scriitorilor pentru acordarea unor pensii, întotdeuna nemulțumiți: ,E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
ediție, certifică faptul că textele au fost lăsate intacte, așa cum au fost transcrise, cu toate fonetismele și variantele lexicale. Dacă menținerea unora, ca particularități, se justifică (,pâne, câne, sară, bielșug, barbat, păreche, prietin" etc.), pentru altele trebuia adoptată o actualizare ortografică. De ce este păstrat u final în cuvinte ca ,întăiu, vechiu, ovreiu, războiu"? De ce ,însfârșit, pela, dela, pentrucă, ceiace, nicio" sunt păstrate după ortografia veche? De ce ,eri, es, epure, trebue, bae", în loc de ,ieri, ies, iepure" etc.? De ce ,creiază" sau ,ideia", în loc de
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Rodica Zafiu Așa cum am mai arătat în această rubrică, apariția noului Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM2, 2005) a stârnit anumite proteste împotriva relaxării normelor: unii vorbitori (printre care și profesori de limba română) au resimțit acest lucru ca o amenințare la adresa prestigiului social atribuit prin limbă și chiar a ideii de normă
Cireșe și cireși by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10665_a_11990]
-
intrepretată de intelectualii și patrioții din Republica Moldova și România, ca și de noi, romaniștii, ca un pas decisiv pe calea eliberării de dictatul cultural sovietic. S-a aflat că, de fapt, cătușele de terminologie sunt mult mai tari decât lanțurile ortografice! În iulie '95, am avut prilejul să particip la Conferința științifică din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, întitulată Limba română este numele corect al limbii noastre, așadar o conferință privind denumirea corectă a limbii de stat din Republica Moldova. Spre surprinderea mea, organizatorii conferinței
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
cere să facă lucrări de adevărată cercetare, petrecînd luni de zile în bibliotecă). O situație în care simplificarea inerentă unui dicționar riscă să producă interpretări rigide și greu acceptabile ale normei este cea a numeralului un - unu(l). Noul Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM-2) separă, exact ca și prima ediție, din 1982, forma unu (numeral) de unul (pronume nehotărît). Am constatat deja că în anumite cazuri litigioase (în edituri, în redacții, la corectură) o asemenea indicație poate
Unu și unul... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10929_a_12254]
-
azi, în glumă - ,pe autokar ne-am dixtrat" (racovita.8k.ro); ,ce faze v-au dixtrat în filme?" (sms.ac); ,kiar m-am dixtrat tare în Space" (tor.lx.ro; contextele par totuși să indice că e vorba de jocuri ortografice, precum cele ale lui Caius Dobrescu, din Deadevă, unde x notează grupul sc : încremenex, să vorbeaxă, baxulante). În iureșul vesel al sărbătorilor și al petrecerii, rămîne totuși cam iritant efortul mediatic de a produce permanent distracție la maxim.
Distracție by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11006_a_12331]
-
normelor limbii poate servi chiar și la angajare. În ghidurile practice de redactare se precizează aproape întotdeauna că un CV trebuie redactat fără greșeli, într-o limbă cît mai îngrijită (,Redactarea trebuie să fie corectă atât din punct de vedere ortografic cât și gramatical" - ubbcluj.ro/ studenti/ oportunitati-munca.htm). Se găsesc în presă sau pe internet și mărturii asupra funcționării reale și a eficienței acestor recomandări: într-un articol recent, sub titlul "Greșelile de ortografie sunt fatale", apare explicația: "O singură
Limbajul autoprezentării by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10177_a_11502]
-
apărătoare îndîrjite ale normei, ale tradiției, ale stabilității) și încep să propună inovații, modernizări, actualizări, reacția publică este una de mare nervozitate. Cam asta ar fi, după un an de la apariție, impresia cea mai surprinzătoare legată de receptarea noului Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM2): mulți dintre cei care se manifestă public (în discuții, interviuri, pe forumuri, la dezbateri și conferințe) protestează contra acceptării de către normă a unor forme considerate pînă mai ieri inculte, greșite. Această reacție provine
Reacții la schimbarea normelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10826_a_12151]
-
denumit această trilogie imaginară, trilogia virgulei. Îmi place să cred că prin cartea pe care am definitivat-o acum am intrat într-o altă etapă de creație, pe care pot s-o denumesc, pornind de la aceleași considerente de natură strict ortografică, etapa punctului. Sper că această schimbare de perspectivă stilistică mă va exprima la fel de bine. A propos, cărui curent (stil/ tendință/ val) ați paria că-i aparțineți? Nu m-am gîndit la asta, dar mai mult ca probabil că nu aparțin
Am îndemnat-o pe Doamna T. să scrie... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10808_a_12133]
-
Când există unul, te pune la pământ. Mi-e totuși mai bine când mă trezesc din somn fără o ușoară febră a transcrisului pe computer. Când mentalitatea zilei poate fi denumită ce atâta caz!?. Țin lângă mine, când computerizez, Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Dacă m-ar vedea cineva! Ce caut eu în el... Vecinul nostru era una-două pe acoperiș. Curăța burlanele de frunze, dădea jos zăpada, repara. Acuma spune: „Nu mai pot să mă urc.” E multă
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4100_a_5425]
-
fiecare desen reprezintă copiii mei. Nu sunt vedete. Sunt copiii mei pentru că le-am dat o altă viață. Pentru mine, arta este aerul pe care îl respir și este un mod de a trăi dând viață celui mai umil semn ortografic: punctul", ne-a spus Simona Constantinescu.
Simona Constantinescu (Antena 3), deschiderea expoziției "Tărtăcuțe" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/39353_a_40678]
-
fondării..., alte două scrieri, mai scurte și mai vechi, variațiuni pe aceeași temă. Ediția, publicată nu de o editură, ci de o fundație culturală, e una bine alcătuită, cu note utile, cu reproduceri în facsimil după ediția originală, cu îndreptări ortografice atent făcute. Ce mă uimește e prefața cărții, altfel foarte documentată, scrisă pe tonul mîndriei naționale a lui Pappasoglu (cuvîntul Român, de exemplu, e grafiat invariabil cu majusculă), însă astăzi și fără nici o intenție de mimetism stilistic. Victor Bilciurescu - București
LECTURI LA ZI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13681_a_15006]
-
la Congresul Internațional de Limbă și Cultură Aromână din 1996 (Freiburg) și ulterior la Bitolia, în Macedonia (1997) - unde a fost organizată o întâlnire a scriitorilor, editorilor și filologilor aromâni din fiecare stat balcanic -, s-a decis întocmirea unui îndreptar ortografic și ortoepic al limbii aromâne. Acesta este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
apare într-un moment în care este mare nevoie de el. Oferim tuturor celor interesați să vorbească și să scrie corect limba română un dicționar în care pot găsi normele limbii literare și formele acceptate în domeniul ortografiei“. Academia Română: Dicționarul Ortografic, Ortoepic și Morfologic al Limbii Române. Editura Univers Enciclopedic, București, 2005. Preț: 59,84 lei. Satelitul de spionat În cartea lui Grisham îl întâlnim pe Joel Backman, odinioară un influent avocat din Washington și un jucător important pe scena politicii
Agenda2005-35-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284140_a_285469]