587 matches
-
presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism în ortostatism la nivelul membrelor inferioare are loc o acumulare de 500 ml sânge, cu scăderea volumului în sectorul supradiafragmatic. Ca urmare a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
pot fi înregistrate (de exemplu jugulograma) prin plasarea unui traductor piezoelectirc pe tegumentul suprajacent unei vene suficient superficiale. Presiunea venoasă este mai scazută în inspir și crește în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism în ortostatism la nivelul membrelor inferioare are loc o acumulare de 500 ml sânge, cu scăderea volumului în sectorul supradiafragmatic. Ca urmare a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
pot fi înregistrate (de exemplu jugulograma) prin plasarea unui traductor piezoelectirc pe tegumentul suprajacent unei vene suficient superficiale. Presiunea venoasă este mai scazută în inspir și crește în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism în ortostatism la nivelul membrelor inferioare are loc o acumulare de 500 ml sânge, cu scăderea volumului în sectorul supradiafragmatic. Ca urmare a creșterii de presiune hidrostatică, debitul de filtrare capilar devine mai mare decât reabsorbția capilară, determinând reducerea cu 5% a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pot fi înregistrate (de exemplu jugulograma) prin plasarea unui traductor piezoelectirc pe tegumentul suprajacent unei vene suficient superficiale. Presiunea venoasă este mai scazută în inspir și crește în efort. Variații fiziologice apar în efort fizic, stări emoționale, modificări posturale. In ortostatism la nivelul membrelor inferioare presiunea venoasă este 90 mm Hg, în timp ce la jugulară este 0 mm Hg. Creșteri patologice se înregistrează în insuficiența cardiacă dreaptă, pericardite, compresiune venoasă, șunt arterio-venos. Scăderi patologice apar în colaps, șoc, varice. Jugulograma reprezintă deci
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
are tendință la scădere, se produc fenomene de predominanță simpatică, reprezentate de tahicardie și vasoconstricție care, crescând debitul cardiac și rezistența periferică, corectează prompt tulburarea circulatorie. Prin acest mecanism neuro-reflex, se evită scăderea presiunii sanguine în timpul trecerii de la elino- la ortostatism, precum și prăbușirile brutale de tensiune în cazul hemoragiilor mici și mijlocii. Dacă, din contră, presiunea cu care sângele ajunge la nivelul zonelor reflexogene depășește valorile normale, apar reacții reflexe de natură parasimpatică, de tip cardioinhibitor și vasodilatator. În modul acesta
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de câmp, animal de cursă, puternic vagoton, prezintă după vagotomie o creștere marcată a frecvenței cardiace, de la 60-70 bătăi/min. la 260-320/min. Inegalități semnificative pot apărea la membrii aceleiași specii și, bineînțeles, și la om. Proba atropinei, clino- și ortostatismului propusă de Danielopolu (1923) relevă, în funcție de intensitatea tahicardiei, variabilitatea tonusului vagal de la un individ la altul. Reflexul oculo-cardiac și proba sinocarotidiană permit, pe aceeași bază, aprecieri valoroase asupra eventualei deplasări a echilibrului vegetativ spre vagotonie. Aritmia respiratorie și sensibilitatea mare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sens vasoconstrictor și hipertensiv. Participarea sa nu este limitată la producerea hipertensiunii renovasculare, cum s-a crezut multă vreme, ci s-a extins și asupra autoreglării normale a circulației. Dereglările tensionale și hidroelectrolitice fiziologice, din timpul trecerii de la clino- la ortostatism, efort sau restricție sodată, produc variații compensatoare ale secreției de renină și formării de angiotensină. Prin acțiunile sale vasoconstrictoare, aldosterono-eliberatoare și stimulatoare a secreției de catecolamine, sistemul renină-angiotensină contribuie la restabilirea dezechilibrelor hemocirculatorii create. Principalii factori de stimulare (+) și inhibare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și 170-200 ml în sistolă. Volumul spațiului capilar, obținut prin metode morfometrice, este de aproximativ 170 ml (90-240 ml). Variații fiziologice apar în starea de repaus (80 ml) față de condițiile de efort (160 ml) și, de asemenea, în clinostatism față de ortostatism. Datorită gravitației, volumul sanguin din capilarele pulmonare este inegal repartizat, având tendința de a se acumula în regiunile declive. Vasomotricitatea circulației pulmonare. La cele mai multe specii animale, circulația pulmonară la adult are posibilități vasoconstrictoare reduse, în comparație cu circulația sistemică, fetală și neonatală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la abușarea lor în vezică. Spațiate în general la intervale de 1-8 minute, aceste unde peristaltice pot fi mai frecvente, ajungând până la 5-6 pe minut, când fluxul urinar este crescut. Acest peristaltism are rol propulsor pentru urină. La om, datorită ortostatismului, gravitația apare ca un alt factor care ajută progresarea urinei spre vezică. Frecvența undelor peristaltice se poate observa prin intermediul cistoscopiei, și anume prin apariția picăturilor de urină la cele două orificii ureterale sau prin intermediul examenului radiologic: radioscopie, radiografie sedată, radiocinematografie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulatoare, la rândul său, a secreției de aldosteron (fig. 141). Efecte contrare de inhibare a secreției de aldosteron produc excesul de sodiu din plasmă și hipervolemia, ca urmare a deprimării sistemului renină-angiotensină. . Prin același mecanism indirect al renin eliberării crescute, ortostatismul, hemoragiile sau diureza acută realizează creșterea secreției de aldosteron. Fenomenele de predominanță simpatică activează, de asemenea, secreția de renină prin intermediul receptorilor beta-adrenergici și formarea de angiotensină aldosteronoeliberatoare. Blocantele beta-adrenergice deprimă nu numai secreția de renină, ci și pe cea de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lacrimal cu lezarea ulterioară a corneei), xerostomie (reducerea volumului salivar cu leziuni ale mucoasei și dentiției), leziuni asociate naso-faringiene. Hipotensiunea ortostatică este cel mai invalidant simptom al insuficienței vegetative. Se definește ca fiind scăderea posturală (la trecerea din clinostatism în ortostatism) a presiunii sistolice cu cel puțin 20 mmHg sau a presiunii diastolice cu cel puțin 10 mmHg pe o perioadă de cel puțin 3 minute. Ca element de noutate, Goldstein și colaboratorii propun o nouă clasificare a tulburărilor vegetative în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul tractului intermerdiolateral precum și ale unor reduceri de sinteză și aport de catecolamine la nivelul neuronilor simpatici postganglionari. Nivelele plasmatice și urinare de catecolamine sunt foarte scăzute. Speranța de viață este bună, aproximativ 20 de ani după debut. Hipotensiunea ortostatică Ortostatismul determinat de poziția bipedă impune o serie de constrângeri asupra sistemului circulator, pentru ca acesta să mențină un flux cerebral adecvat. Se consideră că trecerea din clinostatism în ortostatism produce o acumulare de 500-100 ml în membrele inferioare și viscere. Răspunsul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de viață este bună, aproximativ 20 de ani după debut. Hipotensiunea ortostatică Ortostatismul determinat de poziția bipedă impune o serie de constrângeri asupra sistemului circulator, pentru ca acesta să mențină un flux cerebral adecvat. Se consideră că trecerea din clinostatism în ortostatism produce o acumulare de 500-100 ml în membrele inferioare și viscere. Răspunsul normal al SNV la această situație este o creștere a rezistenței vasculare periferice, a debitului cardiac și a întoarcerii venoase, manifestată prin scăderea presiunii arteriale sistolice cu > 20
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
min. (Crompton, 1920). Definiția CC AAS-ANA (Consensus Committee of the American Autonomic Society - American Neurological Academy) 1996: „reducerea cu cel puțin 20 mmHg a presiunii sistolice sau cu cel puțin 10 mmHg a celei diastolice după minimum 3 minute de ortostatism”. Hipotensiunea posturală este descrisă și recunoscută ca atare (mai corect hipotensiune ortostatică) (Labry și Danmer, 1932) încă de la începutul secolului trecut. Încă de la acea vreme s-au incriminat insuficiența mecanismelor ce cresc rezistența vasculară periferică (Ellis și Haynes, 1936), apoi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
șunturi arterio-venoase datorate denervării simpatice cu artere dilatate și rigide. Această situație duce la ischemie distală paradoxală în ciuda creșterii fluxului sanguin total, fluxul capilar scăzând. Vasoconstricția precapilară redusă modifică distribuția sistemică a sângelui (La o persoană sănătoasă la trecerea în ortostatism circa 700 ml de sânge se vor acumula în picioare și în organele interne, producând o scădere de aproximativ 20% a debitului cardiac. La un diabetic această cantitate crește în mod semnificativ datorită volumului arterial crescut). Hipoglicemia iatrogenă este una
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nici simptomatică, nici etiologică. III.1.3.5. Afecțiuni neurologice Manifestări vegetative în boala Parkinson Există dovezi clare ale afectării funcțiilor simpatice și parasimpatice în boala Parkinson încă de la descrierea bolii de către James Parkinson în 1817. Modificarea frecvenței cardiace după ortostatism, după ventilație forțată și după manevra Valsalva sunt semne ale afectării parasimpatice, în timp ce răspunsurile anormale ale presiunii arteriale la ortostatism și la contracție musculară prelungită indică alterări ale răspunsului simpatic. Motivele acestor afectări sunt includerea în zonele de leziune ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcțiilor simpatice și parasimpatice în boala Parkinson încă de la descrierea bolii de către James Parkinson în 1817. Modificarea frecvenței cardiace după ortostatism, după ventilație forțată și după manevra Valsalva sunt semne ale afectării parasimpatice, în timp ce răspunsurile anormale ale presiunii arteriale la ortostatism și la contracție musculară prelungită indică alterări ale răspunsului simpatic. Motivele acestor afectări sunt includerea în zonele de leziune ale afecțiunii și a centrilor vegetativi tronculari, în care se consideră că dopamina are un rol important și, recent, s-au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
descoperit corpi Lewy și în neuronii plexului mienteric. Frecvente sunt, de asemenea, disfuncțiile sexuale, atât datorită reducerii libidoului cât și impotențe, ca și simptomele urinare de urgență, frecvență și incontinență. Pacienții cu boală Parkinson prezintă frecvent răspunsuri cardiovasculare deficitare la ortostatism, probabil datorită leziunilor nervoase la nivelul nervilor simpatici. 78% din pacienții cu boală Parkinson au avut în cursul evoluției bolii hipotensiune ortostatică simptomatică, ce poate explica simptomatologia nespecifică de amețeală, grețuri, tulburări tranzitorii ale vederii și pierderii de conștiență. Cele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de puls ne dă însă informații mai precise asupra volumului intravascular. c. proba posturală o creștere cu peste 20 bătăi pe minut a frecvenței pulsului și o scădere cu peste 20% a tensiunii arteriali sistolice la trecerea din Clino în ortostatism indică o reducere a volumului circulant cu 20%. d. presiunea venoasă centrală este o unitate de măsură a volumului circulant efectiv, corelat cu abilitatea cordului de a manevra acest volum (normal 8-12 cm apă); ea depinde de volumul circulant efectiv
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
efectiv, presiunea intratoracică care influențează returul venos la cord, contractilitatea miocardică și nu reprezintă deci un indicator fidel al volumului intravascular. Mai importante sunt urmărirea sa în dinamică, mai ales sub proba terapeutică a repleției volemice, precum și modificările sale în ortostatism (când nu se modifică, volumul circulant este adecvat). e. evaluarea funcției cardiace presiunea în capilarul pulmonar blocat, debitul cardiac. f. efecte asupra perfuziei tisulare creier (nivel de conștiență), rinichi (oliguria, sub 0,5 ml/kg corp/oră), se instalează rapid
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
subcutanat slab reprezentat - indicele de greutate sub normal, fără a fi distrofică. Sistemul ganglionar limfatic aparent indemn. Sistemul osteo-articular integru. Aparatul respirator: respirația este mixtă, cu dominanță toracală. Aparatul cardiovascular, digestiv, genito-urinar: nu sunt suficiente date. Atitudinea: ținută dreaptă în ortostatism, fără devieri patologice. Echilibrul static este relativ bun - proba Romberg este negativă. Echilibrul dinamic are o dezvoltare decalată față de nivelul așteptat al vârstei cronologice. Copilul aleargă, urcă scările, dar cu neîndemânare, cu suprapunerea unor mișcări inadecvate; apar astfel frecvente mici
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]