1,115 matches
-
fie pomenite păcatele cele mai grave: crimă, desfrânare, pe care noi le socotim a fi mai mari și mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe aproapele”. Osândirea aproapelui este mare păcat. Sfinții Părinți spun că se face o mare greșeală atunci când osândim păcatele, căci atunci tu te faci singur judecător al fratelui tău, iar aceasta după mintea ta. Nu avem calitatea aceasta și nu
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
mai rele, dar Sfântul Efrem nu le pune acolo pe acestea, ci zice: „Dăruiește-mi să văd păcatele mele și să nu osândesc pe aproapele”. Osândirea aproapelui este mare păcat. Sfinții Părinți spun că se face o mare greșeală atunci când osândim păcatele, căci atunci tu te faci singur judecător al fratelui tău, iar aceasta după mintea ta. Nu avem calitatea aceasta și nu avem nici un drept să facem așa. Acest drept nu îl are decât cel care l-a făcut pe
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
unii față de alții și nu avem nici un drept să judecăm pe aproapele. Dar atunci când ești într-o poziție de conducere și ai subalterni care greșesc uneori, ce atitudine trebuie să ai? Judecata înseamnă să îl condamni pe om, să îl osândești. Dacă atragi atenția cu respect și cuviință, părintește și cu îndemn, asta nu înseamnă judecată, ci trebuință, necesitate și firesc: să îl iubești pe om și să-l lămurești că a greșit. Trebuie să ne străduim - este interesul nostru! - să
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A DOI ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE PETRONIU TĂNASE – STAREŢUL SCHITULUI ROMÂNESC PRODROMU, DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/351966_a_353295]
-
că era de o sută treisprezece ani - blând și sihastru. Părinții acestui loc ne povesteau despre acest virtuos bătrân că era starețul chinoviei Avazanu. A părăsit stăreția de teama de a nu păcătui mai mult și de a nu fi osândit, fiind în fruntea chinoviei, căci spunea el că păstorirea oilor cuvântătoare se cuvine marilor bărbați și a venit la asculatare în mănăstirea părintelui nostru Teodosie, judecând că e mai bine așa pentru mântuirea sufletului lui. CAPITOLUL 96 DESPRE ACELAȘI ȘI
LIVADA DUHOVNICEASCA (31) de ION UNTARU în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352467_a_353796]
-
și l-a omorât. Foarte întristat din pricina asta,avva Pavel a plecat și s-a dus în Arona. Aici s-a făcut anahoret, plângând necontenit moartea copilului și spunând: "Eu am ucis pe copil și la judecata am să fiu osândit că ucigaș". Alături de el trăia și un leu. În fiecare zi mergea avva Pavel în culcușul leului atatandu-l și zadarindu-l , să se scoale și să-l mănânce. Leul însă nu l-a vătămat deloc. Atunci văzând că nu ajunge
LIVADA DUHOVNICEASCA (33) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352478_a_353807]
-
faptele dovedesc că cuvântul bun ajută atât pe purtătorul lui, cât și pe semen [36] , aducând cunună și lucrând mântuirea omului. Iar în ce privește cuvântul netrebnic sau duplicitar, pătimaș în genere, peste tot textele filocalice vorbesc despre el ca unul care osândește sufletul, aducându-i pierzania, pentru că diavolul intuiește prin el starea lăuntrică a omului și înclinările lui spre păcat. Cuvântul pătimaș este, așadar, nu numai o ucidere a semenului, ci și o sinucidere, pentru că vinde diavolului însăși viața lăuntrică a omului
DESPRE MINTEA OMENEASCA SI LUCRAREA EI IN VIZIUNEA FILOCALICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350479_a_351808]
-
emisiune că, după primele 12 cuvinte rostite poți recunoaște un om. De felul cum este folosit, așa vom avea parte de mântuire, așa cum stă scris în Sfânta Evanghelie: “Căci, după cuvintele vei fi mântuit și după cuvintele tale vei fi osândit”. Mântuire sau osândă - trebuie să simtă acel care folosește cuvintele, cu folos, sau în zadar. Așadar, atenție, suntem responsabili de orice cuvânt gândit, rostit sau scris. Sau omis, atunci când trebuia să-l rostim. În Țara Copilăriei, adică în Țara Poveștilor
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
emisiune că, după primele 12 cuvinte rostite poți recunoaște un om. De felul cum este folosit, așa vom avea parte de mântuire, așa cum stă scris în Sfânta Evanghelie: “Căci, după cuvintele vei fi mântuit și după cuvintele tale vei fi osândit”. Mântuire sau osândă - trebuie să simtă acel care folosește cuvintele, cu folos, sau în zadar. Așadar, atenție, suntem responsabili de orice cuvânt gândit, rostit sau scris. Sau omis, atunci când trebuia să-l rostim. În Țara Copilăriei, adică în Țara Poveștilor
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
rele și îngerii lui Dumnezeu mi-au spus: „Le cunoști tu pe toate acestea ?”, eu le-am răspuns: - Da, foarte bine le cunosc. Totuși, de când m-am lepădat de lume și m-am făcut monah pe nici un om nu am osândit și către nimeni nu am ținut în inimă pomenirea de rău. Pentru aceea mă rog să se împlinească și cu mine porunca lui Hristos pe care chiar Domnul a spus-o: „Nu judecați ca să nu fiți judecați! Iertați și vi
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
și multă neghină. Și noi suntem semănători dar și primitori de sămânță, bună sau rea. Nici un cuvânt nu se pierde în zadar căci orice cuvânt lasă urmă undeva. Prin cuvânt noi putem să ne sfințim viața sau putem să ne osândim pentru veșnicie. De aceea este scris „că pentru orice cuvânt vom da seama”. Precum un cuvânt bun „dres cu sare” (Coloseni 4, 6) poate folosi unei persoane tot așa cuvântul folosit rău poate avea urmări din cele mai tragice. Așadar
DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
-
84 km² Datele istorice care ne vorbesc despre Sfântul Nicolae sunt incerte. Se presupune că se face referire la Nicolae de Mira (cca 280-345) și visul lui Constantin cel Mare în care sfântul Nicolae îi cere să ierte trei soldați osândiți la moarte. Făcând parte dintr-o familie înstărită, el își folosește moștenirea ajutându-i pe cei nevoiași. De-a lungul secolelor au fost formulate mai multe legende și povești despre viața și faptele sale. Cea mai frumoasă poveste ne vorbește
SFÂNTUL NICOLAE VINE ÎN BELGIA de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 106 din 16 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350801_a_352130]
-
iad decât pentru el însuși, cu o smerenie fără margini. Ca acel cizmar din Alexandria, care i-a dat o lecție Sfântului Antonie, dezvăluindu-i că se roagă ca toți să fie mântuiți, el fiind singurul care merită să fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți semenii ca pe niște sfinți și să te consideri drept singurul păcătos, „spunându-ți că în ziua judecății toți vor fi mântuiți, numai tu vei fi osândit” - Ne
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
fie osândit. Ca Simeon Noul Teolog care spunea că trebuie să-ți privești toți semenii ca pe niște sfinți și să te consideri drept singurul păcătos, „spunându-ți că în ziua judecății toți vor fi mântuiți, numai tu vei fi osândit” - Ne spune tot Olivier Clement. Și atunci, Domnul i-a spus starețului Siluan: „Ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui”. Această întâlnire în iubire dar și acest sentiment al diferenței infinite dintre Dumnezeu și mine, această necesitate a milei
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
discernământul sau dreapta socoteală este cea mai mare virtute, atunci lipsa de discernământ duhovnicesc este cea mai mare rătăcire, din care decurg toate celelalte. Căci a da uitării sau a tăgădui natura spirituală și dumnezeiască a omului, înseamnă a se osândi la moarte veșnică, altfel spus, la chinurile iadului - căci sufletul nu poate să moară - precum slujitorul nevrednic care, neaducând niciun rod spiritual, va fi aruncat în “întunericul cel mai din afară: acolo va fi plângerea și scrâșnirea dinților” (Matei, 25-30
DESPRE DISCERNĂMÂNTUL CREŞTIN SAU DREAPTA SOCOTEALĂ ÎN VIAŢA NOASTRĂ SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 796 din 06 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345605_a_346934]
-
satan și diavol”[213], „oștirii lui și oamenilor ce-l urmează pentru a fi pedepsiți în veacul cel nesfârșit”[214]. Epistola către Diognet distinge „moartea aparentă”, care este de fapt moartea trupului, de „adevărata moarte” care îi așteaptă pe cei osândiți la focul cel veșnic[215]. Intransigentul Tertulian afirmă că ereziile sunt cele care „aduc moartea veșnică și văpaia focului mistuitor”[216], pe când creștinii adevărați vor moșteni „împărăția cerurilor”[217]. „Ce să mai spunem de imensitatea focului veșnic?”[218] se întreabă
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356322_a_357651]
-
însă era bun cu animalele lăsându-le să se hrănească din izvorul hranei lor. Câinii puteau să mănânce resturile de la masa bogatului, câinii erau sprinteni, dar Lazăr, bolnav fiind, nu putea. El răbda de foame, nu înjura, nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au? Lazăr nu osândea pe nimeni, ci
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
nu țipa, nu osândea pe cei care chefuiau cu nepăsare sub ochii lui, nu judeca - așa cum fac unii care, în necazurile lor, îi înjură pe toți. Și pe Dumnezeu Îl înjură: de ce ceilalți au și ei nu au? Lazăr nu osândea pe nimeni, ci aștepta așa, fără pic de revoltă contra cuiva. Iată de ce a fost dus în rai: nu numai pentru sărăcia lui, ci mai ales pentru aceste virtuți ale lui cu totul dumnezeiești. Lazăr nu voia decât să nu
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
lui Iov: „Dacă ai fi fost bun înaintea lui Dumnezeu, n-ai fi suferit atât!" Tot așa îl judecau și pe sfântul Pavel când au văzut vipera atârnând de brațul lui: „E un păcătos". Suntem întotdeauna foarte dispuși să-i osândim pe ceilalți, în necazurile și nenorocirile lor. Bogatul a fost îndată osândit la iad. Pentru ce? Sfântul Ioan Gură de Aur, analizând cu spiritul lui duhovnicesc adânc această parabolă, scoate și (de) aici niște înțelesuri cu adevărat dumnezeiești. Și așa cum
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
fi suferit atât!" Tot așa îl judecau și pe sfântul Pavel când au văzut vipera atârnând de brațul lui: „E un păcătos". Suntem întotdeauna foarte dispuși să-i osândim pe ceilalți, în necazurile și nenorocirile lor. Bogatul a fost îndată osândit la iad. Pentru ce? Sfântul Ioan Gură de Aur, analizând cu spiritul lui duhovnicesc adânc această parabolă, scoate și (de) aici niște înțelesuri cu adevărat dumnezeiești. Și așa cum găsește multe virtuți săracului Lazăr, tot așa descoperă bogatului multe însușiri negative
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Bogăția obținută prin muncă cinstită, nu este un păcat, și nu va aduce osândirea proprietarului. Pedepsit în schimb este modul folosirii avuției. Sfântul Ioan Gură de Aur spune: "Ești bogat? Nu sunt împotriva ta! Ești zgârcit? Iată pt. ce te osândesc!" Motivul pedepsei bogatului, este spus de Avraam: "Fiule, adu-ți amine că ai primit cele bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
voștri! În pielea goală ne lăsați Că s-aveți ce să pupați; Furați, băi, furați, furați! Mama voastră de năpârci, Ce bine v-ar sta în furci! E timpul vostru să plătiți, Că voi sunteți cei ghiftuiți! Iar noi? Veșnic osândiți! Sunteți prea lacomi, lighioane! Ridică-te, Gheorghe, scoală, Ioane! Vreți s-ajungem mucenici? Fără bani, fără servici, O țară plină de calici? Ce parlament de idioți, Mă mândream că-s poligloți! Am râs de ei: „Ce scamatori!” Au râs de
MAMA MAMEI LOR, DE HOŢI ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355828_a_357157]
-
Pe unde evadase animalul putea scăpa și ea. Răsuflă adânc și sări prin gaura lăsată de Sasha în fereastră.” Va să zică, animalul turbat nu o atacă pe fetiță. El are suflet! Animalele dezumanizate nu mai au decît disperarea de a se osîndi pînă la capătul capătului! Polișitii tradiționali, despre care am adus deja vorba, conform fișei întocmite de comisarul Șef Mărgineanu, sînt sardonici! „Francisc își privea colegul de birou cu un zâmbet sardonic. Înalt de 1,83 m, bine legat, aborda un
UNE HARMONIE PARFAITE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355997_a_357326]
-
se arată că lăcomia este izvorul tuturor răutăților, din cauza căreia piere dragostea frățească dintre oameni, pământul se umple de hoți și ucigași, mările de pirați, societatea de calomniatori și trădători, familiile se dezbină. Ni se amintește că Isus Hristos nu a osândit câștigarea de bunuri materiale, ci a avut în vedere lipsa de deschidere a sufletului bogatului față de nevoile și necazurile celor din jur, păcatul egoismului, păcatul lăcomiei și „nebunia de a crede că omul poate aduna pentru mulți ani, uitând cât
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
se arată că lăcomia este izvorul tuturor răutăților, din cauza căreia piere dragostea frățească dintre oameni, pământul se umple de hoți și ucigași, mările de pirați, societatea de calomniatori și trădători, familiile se dezbină. Ni se amintește că Isus Hristos nu a osândit câștigarea de bunuri materiale, ci a avut în vedere lipsa de deschidere a sufletului bogatului față de nevoile și necazurile celor din jur, păcatul egoismului, păcatul lăcomiei și „nebunia de a crede că omul poate aduna pentru mulți ani, uitând cât
LĂCOMIA FĂRĂ DE SFIALĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356623_a_357952]
-
textul din 1Corinteni 15,28 potrivit căruia creaturile raționale, atât oamenii ale căror suflete preexistențe trupului, au fost condamnate după păcat să trăiască în trup, cât și îngerii și demonii, care au fost creați la început că inteligente pure, apoi osândite prin păcat să ia forma actuală, vor fi în cele din urmă restabilite în forma lor originală, în perspectiva unei mântuiri universale, datorate harului lui Hristos, care nu ar îngădui pieirea veșnică a creației Sale și nici pedepse eterne. Astfel
METAFIZICA (5) – „ESHATOLOGIA” 70X90 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355026_a_356355]