343 matches
-
sunt doar câteva din piesele corale de succes cu care cei mai tineri artiști ai urbei au cucerit lumea din țară și de peste hotare. Noiembrie 1995 Era toamna unui avânt, dar care avea să vină cu zile și nopți de osârdie aproape fără sfârșit și precedent în existența uneia dintre cele mai îndrăgite formații artistice ale Palatului Copiilor din orașul de pe Bega. Împreună cu corepetitorul Ladislau Bene, profesorul Pușcașu a pus bazele unei formații corale, cum n-a mai avut palatul de la
Agenda2005-36-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284163_a_285492]
-
așteptat, ci modest, tăcut, cu același surîs plin de îndurare nemărginită. Soarele dragostei arde în inima lui și razele Luminii, Cunoștinței și Puterii, ce se revarsă din privirile sale, răspîndindu-se asupra gloatelor, trezesc în sufletul fiecăruia o iubire plină de osîrdie pentru dînsul.” 4 Fiul lui Dumnezeu se redescoperă în fața mulțimii prin învierea copilei unui potentat al orașului, prin dragostea, binecuvântările și vindecările pe care le revarsă cu o simplă atingere, asupra tuturor celor care se înghesuie în jurul Lui. El este
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
sigur au trecut recent printr-o „facultate”. Aflați într-o continuă goană după recuperarea pierderilor cauzate de diversele examene și concursuri la care i-a silit sistemul, „universitarii” din această familie au extins în jos, spre studenți, sistemul practicat cu osârdie doar „în sus”. Din „donatori”, s-au transformat în „colectori”. Capitalism curat, nu? Oarecare experiență în acest domeniu exista și pe vremea comunismului. Facultățile care școlarizau studenți străini gemeau de dascăli care, pe de o parte, lucrau strâns cu Securitatea
Vremea „colectorilor” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13408_a_14733]
-
a păstrat pentru clipele lui de taină. „Poate sunt vârsta și maturitatea, care mă întorc îndărăt la cei de odinioară”, îmi spune și mă asigură că cei care-l iubesc și-i prețuiesc truda artei „vor mai avea surprize din osârdia mea”. Este convins că zona spirituală a satului românesc merită pătrunsă în profunzime, pentru că acolo mai sunt resurse. Acelui spațiu vrea să-i dăruiască căldura culorilor și întreaga sa trudă artistică. De aceea s-a și dedicat în bună măsură
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
Popescu, mentorul care le ține adesea cursurile în atelierul de la mansardă, într-o atmosferă boemă, știută din prima tinerețe, cu cafea și gustări. Personala din Franța și „cuibul de aur” Al doilea drum, acasă, îl readuce după o zi de osârdie artistică, în căminul conjugal, la „cea mai bună soție care te poate aștepta vreodată în viață”, doamna împlinirilor sale, care-l veghează cu tandrețea și bunătatea ca o imensitate: Maria Pongrácz-Popescu, artistă la rândul ei, al cuvântului scris și rostit
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
iarna anului 1935, dar amânată în cele din urmă pentru luna mai 1936. Cel care i-a asumat organizarea evenimentelor sărbătorești este A.Tzigara-Samurcaș, iar strângerea rândurilor vechilor junimiști în jurul revistei face obiectul preocupării sale asidui. Scriitorul nostru răspunde cu osârdie tuturor propunerilor, cu toate că din 1935 trăia retras la Piatra Neamț, dedicându-se muncii de editor al lui Creangă, după cum o dovedește ediția de Opere, apărută în 1939. Tot acum dorește să tipărească scrierile lui Lambrior, ca „un prinos de dragoste și
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
un cerșetor: „Acesta este drumul de veghe”... Mărturii despre credință și destin Crede în destin, mai cu seamă în destinul artistului dedicat adevărului și onestității. E simptomatică împărtășania făcută între două momente de creație, sau la finele unei zile de osârdie. La un vernisaj la Amsterdam, în 1997, o femeie trecută de prima tinerețe n-a mai contenit să-i privească sculpturile, „formele mobile”, expuse acolo. În cele din urmă, timișoreanul, cu suflet blând de bănățean, i-a dăruit o lucrare
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
decît fața culturală a național-comunismului promovat în chip deconcertant de către Ceaușescu spre a-și amplifica baza unei popularități de care pesemne nu putea fi altminteri convins, protocronismul a fost lansat de către un vîrstnic cărturar derutat, Edgar Papu, și cultivat cu osîrdie de aripa scriitoricească cea mai legată de regimul comunist ca și de revistele nemijlocit propagandistice, Luceafărul și Săptămâna. Era un pseudomit lansat de ideologii partidului, menit a hiperboliza eul etnic ce s-ar fi cuvenit a constitui un suport al
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
va fi același. Pot să modifice Constituția nu în fiecare an, ci în fiecare oră, și tot nu vor scăpa de blestemul generațiilor de care și-au bătut joc. Orbiți de lăcomie, narcotizați de dulceața pupăturilor în fund aplicate cu osârdie de slugile ticăloșite, politicienii de azi au transformat România într-o țară de relicve, la fel de expresivă ca tigva unui Yorick danubiano-pontic. Bieți Hamleți damblagiți de idioțenia ideatică a textelor de manele ce suntem!
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
plafoane de cumpărare, seamănă cu pasărea colibri pe când aceasta își petrecea week-end-urile în Insula Galapagos, pe umărul lui Darwin. ZIUA 23. Îl iubesc pe președintele PUR, Dan Voiculescu, fiindcă este un politician respectabil și consecvent(3: își îngrijește cu mare osârdie diagnosticul stabilit în văzul tuturor televiziunilor de președintele Traian Băsescu în vremea participării/neparticipării PUR-ului la guvernare. Că zice domnul Voiculescu, bărbătește și cu forță: "La simpla cerere a domnului președinte Băsescu, noi ne retragem de la guvernare". Doamne, ce
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
Sand, care inițiase această relație atunci când a luat atitudine publică în apărarea recent apărutului roman Salammbô, hulit de critica vremii, își dădea seama că opera lui Flaubert are o valoare literară mult mai mare decât producția ei: „Când văd câtă osârdie investește bunul meu prieten într-un roman, mă deprimă propria mea ușurintă și-mi spun că ceea ce scriu eu nu-i decât cârpăceală. " Flaubert îi spunea că el suferă de „mania perfecțiunii", că nu se va schimba și că, „trăind
Poștașul nu mai sună la ușă (II) by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6381_a_7706]
-
Geo Vasile Între aspectul de etern petent persecutat (cu cravată și plasă de plastic/ servietă) și tenacitatea poetului Nicolae Sinești nu e nici o legătură. Între osârdia sa de odinioară de a oferi revistelor texte despre natura și serbările partinice ale patriei și volumul Povara celor zece porunci (poeme inevitabile), postfățuite de prof. Valeriu Filimon, nu e nici o legătură. Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
cu nelipsitul fir de iarbă în colțul gurii, el tresaltă și alină numaidecât toate suferințele mapamondului. După care, dacă mai e timp, efectuează un prunc florar, apoi ridică, semeț, o mânăstire. Urmând a se avânta iarăși, firește, cu aceeași nesmintită osârdie, spre o nouă încleștare. Întotdeauna cea mare. Suprema. Des amintita în epopei perversuri rostite. În schimb, la vremuri de restriște, românul nu are ce face. Și atunci, dă o fugă. Invocă toți dumnezeii posibili și, după ce otrăvește fântânile și pârjolește
Ultima schimbare la față a românului – o fiziologie cu ambâț – by Florin Toma () [Corola-journal/Journalistic/5382_a_6707]
-
auzul muzical. Te naști cu sau fără el, îl cultivi sau nu și performanțele tale depind de talentul cu care ai fost binecuvântat (mulți au auz muzical, foarte puțini auz absolut, cu simțul limbii e cam la fel) și de osârdia cu care lai perfecționat. Am impresia că, la noi, nu este prețuit la întreaga lui valoare, altfel nu am accepta atâția publiciști și chiar prozatori și poeți care se poticnesc în oricum prea puținele vorbe pe care le folosesc fără
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
lui Jean Anouilh, Becket sau onoarea zeilor. Dacă în Ostrov (2006), regizorul urmărea adâncimea unui suflet autoexilat la un mal parcă etern, așteptându-și acolo izbăvirea pentru o vină veche, aici Țarul așteaptă o iluzorie izbăvire, profesează o falsă pietate, osârdia lui întru rugăciune avându-și echivalentul în cruzimea exponențială cu care își tratează vasalii. Pentru Țar încă nu s-a inventat ideologia, însă despotul posedă acele diabolice „virtuți" de a sonda un suflet cu cleștele, de a inventa forme subtile
Țarul și țara by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6395_a_7720]
-
și coțofene, roiuri de viespi Căutând o miere abstractă. Mici jivine se cațără-n ciutura scorburii unde stau ascunse alune și nuci găunoase. Dacă n-ar fi mierla țopăind în fața mea și ciocul ei galben n-ar împunge cu atâta osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
Pe cine vor scoate mai întâi sanitarii pe ușă și câtă bătaie va trebui să primească acela până să înțeleagă că i se vrea binele. Cu sufletul la gură așteptăm să aflăm cine s-a apucat deja de murit câtă osârdie pune în asta și dacă nu cumva a dosit din vreme, bietul nenorocit, ceva medicamente sau leacuri. Tătucă, pe cine vei mai îngropa dumneata până la următorea sărbătoare din calendar? S-a terminat așteptarea: bătrâna Liusia, de la doi, care umbla mereu
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
ferpare, catastihuri de cimitire și biserici, arhive publice sau private în căutarea celor ce, îndeobște, se pierd în uitarea vinovată a urmașilor: momentul în care te-ai trecut din această Lume și locul unde ți-au fost astrucate rămășițile. Prin osârdia lui Ion Mamina, despre mulți dintre cei care cândva s-au perindat pe scena politică de la noi, știm acum cât le-a fost viața și unde își odihnesc rămășițele lumești. A bătut nu de puține ori alei sau poteci de
Robit cărților, arhivelor... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10801_a_12126]
-
fericite se întâmplă la fel. Prin aranjamente financiare din care toată lumea iese câștigată Istrăteanu ajunge el proprietarul morii Buștean, iar cei care uneltiseră împotriva sa îi devin subordonați. Îi va menține în slujbe căci știe că-l vor sluji cu osârdie și credință, simțindu-se mereu vinovați. Cum se și întâmplă. Se întrevăd oricum, după atâtea necazuri, vremuri fericite, prospere: "În Câmpia Dunării plouă bine în fiecare an, în fiecare an cresc holdele, se umplu hambarele, și-mi duduie moara". Tonul
Un roman parabolă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/15395_a_16720]
-
unele pilde evanghelice. Câți critici și istorici literari mai gândesc așa pe la noi? Constată, deloc neutru, disputa de azi, între creștinism și naționalism. Nu există și un amestec al lor? Nemoianu înaintează spre un vădit ecumenism. Spiritualizează cu sârg sau osârdie hotarele între religie, filosofie și chiar politică.
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
nu va mai pune piciorul în Academie". Se pare că și Al. Rosetti înclina către susținerea lui Motru. Formidabila opoziție împotriva lui Blaga e completată de un număr al ziarului de mare tiraj, Timpul, din 5 noiembrie 1943, dedicat prin osîrdia lui Petru Manoliu susținerii lui Motru, în care semnează I.Petrovici, N.Bagdasar, Mircea Florian, Anton Dimitriu, I.Simionescu și Petru Manoliu, la care se adaugă textul de solidaritate al academicienilor mai sus menționați. Așadar un impresionant front antiblagian, cel
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
-lea? Constantin Hârlav răspunde foarte bine documentat la această întrebare într-un volumaș special, Caragiale intervievat. Sunt nu numai convorbiri cu scriitorul din copilăria interviului românesc, dar și răspunsuri la anchete literare, tipărite într-o "cărticică de buzunar", culese cu osârdie din ziarele și revistele epocii. Toate aceste documente de conștiință literară și atitudine civică, așezate în ordine cronologică, datează din intervalul 1892-1912, corespunzând ultimelor două decenii din viața lui Caragiale. E o lucrare pe care n-o putea face decât
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
de carte străină. Pentru că are calitatea rară, dacă nu unică, de a consemna o viziune din afară asupra unei părți din România și de a ne ajuta s-o privim și noi și din perspectiva unor neromâni bine informați (prin osârdia unui român care, deplin integrat în mediul lor cultural, le cunoaște fondul aperceptiv și știe ce-i interesează și cum să-i sensibilizeze pentru a-i ajuta să sesizeze esența a tot ce li se dă ocazia să afle și
Protocronism pe bune by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5748_a_7073]
-
echipa oaspete nu joacă la cluburi norvegiene, pe de alta, nu cred că serioasa țară nordică și-ar permite nesimțirea de a avea terenuri în starea celui din Ghencea. Alt clișeu: "minunatul nostru public". Minunatul nostru public a fluierat cu osîrdie imnul Norvegiei. E drept că a stat în ploaie și frig, ca să aplaude o înfrîngere. Doar că nu a Naționalei, ci a Federației. Pe un teren normal, norvegienii n-aveau cum scăpa fără trei-patru goluri. O să vedeți cum îi batem
Curat murdar! by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14684_a_16009]
-
Gheorghe Grigurcu Barzii noștri din jurul anului 1900 aveau un motiv predilect: cel al dezrădăcinării. Fii ai satului, îi cultivau cu osîrdie nostalgia în paralel cu repulsia pentru "cetatea blestemată", în care se sting visele "curate", se destramă idealurile unei lumi patriarhale. Motivul acesta al meleagului rustic părăsit (ce e drept, întețit, la un moment dat, prin traducerile din Esenin, semnate de
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]