1,187 matches
-
Autorului se face amiază în ornicul toamnei și umbrele mari zidite-n nisip gâturi de raze difuze înalță. cuvintele, frunze uscate, vise de voroneț, rostogolite pe zodiacul bătrân. ochiul ce-aromește abisul a căzut în naufragii absurde, ooo, poezie, sfinte oseminte , religve trecute, zidite-ntr-un astru feeric, săpându-și rana, ești însăsi ana. Referință Bibliografică: poezie, frescă de voroneț... / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1050, Anul III, 15 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion
POEZIE, FRESCĂ DE VORONEŢ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363163_a_364492]
-
în arcuri răsună. Când noaptea-și ridică lințoliul în zori, Pe câmpul de luptă-s puzderie de ciori, Ce stau pe cadavre rămase din luptă, Cu ciocuri de ciocli din ele se-nfruptă, Alături de câinii scăpați de la care Ce rod oseminte călcate-n picioare. Un ceas de hodină, iar Prințul coboară Pe podul lăsat, înspre frații de-afară. Răniții sunt luați și sunt duși în cetate Să-i vindece felceri de răni și de toate. Șterg caii de spume și-apoi
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]
-
vieții lui Valeriu Gafencu în relație cu Dumnezeu. Istoricul Marius Oprea a remarcat diferența dintre firea dinamică a autorului și bândețea stilului în care este scrisă cartea. A relatat aspecte ale acțiunilor la care a participat pentru găsirea și studierea osemintelor lui Valeriu Gafencu și a altor deținuți politici. A ajuns la concluzia că Valeriu Gafencu este un sfânt și cartea lui Ionuț Țene este un prim pas în canonizarea lui. Ionuț Țene a relatat câteva aspecte ale felului în care
LANSARE DE CARTE „VALERIU GAFENCU. O BIOGRAFIE TEOLOGICĂ A SFÂNTULUI ÎNCHISORILOR” de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368533_a_369862]
-
apoi zidirea mânăstirii, chiliile, Arhondaricul. În curând mânăstirea va ajunge o oaza de liniște și un focar de educație creștină prin rugă, muncă, dar și prin cultură. În racla din Paraclis sunt moaște ale eroilor martiri din închisoarea Aiudului. Privind osemintele lor sfinte, parcă ne întâlnim cu ei și le vedem privirile de dincolo de moarte, simțim spiritualitatea creștină din închisorile comuniste și credința nemărginita a Sfinților Romani care au primit cu bucurie și nădejde mucenicia. E încă un îndemn să cunoaștem
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
s-a platit taxa de 12 tari. Suma era pretinsa numai pentru cei ingropați. În autorizația de înmormantare este inscrisă expresia „per cimitero”, ceea ce demonstrează ca trupul său a fost depus în cimitirul mănăstirii. Deși a avut inițial un mormânt, osemintele sale au fost scoase dupa câtiva ani si depuse într-o groapa comună, laolaltă cu alte sute de morți, astfel încât identificarea lor este dificilă. Când prietenul său Mihai Kogălniceanu ajunge la putere pe vremea lui Cuza se încearcă recuperarea osemintelor
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
osemintele sale au fost scoase dupa câtiva ani si depuse într-o groapa comună, laolaltă cu alte sute de morți, astfel încât identificarea lor este dificilă. Când prietenul său Mihai Kogălniceanu ajunge la putere pe vremea lui Cuza se încearcă recuperarea osemintelor. La 11 ani de la moartea lui Bălcescu, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, publicist și viitor academician, este desemnat de guvernul Kretzulescu să aducă în țară resturile pământești ale lui Bălcescu. Patronul hotelului Trinacria, Salvatore Ragusa, i-a
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
moartea lui Bălcescu, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Ionescu, publicist și viitor academician, este desemnat de guvernul Kretzulescu să aducă în țară resturile pământești ale lui Bălcescu. Patronul hotelului Trinacria, Salvatore Ragusa, i-a spus lui Ionescu ca osemintele lui Bălcescu se afla într-o groapă comună în Cimitirul Capucinilor, lucru confirmat și de călugării de la mănăstire. Ionescu se întoarce în țară doar cu testamentul lui Bălcescu, un extras după certificatul de deces, chitanța de primire a taxelor de
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
celebră „Dosarul Palermo” lansată la Vâlcea în 2011. Pe Horia Nestorescu Bălcești l-am cunoscut personal în anii ’80, când ne-a vizitat familia în cartierul muncitoresc clujean Mănăștur și mi-a vorbit prima oară de obsesia vieții sale: descoperirea osemintelor lui Nicolae Bălcescu și aducerea lor în țară. Acum câțiva ani guvernul italian și-a manifestat disponibilitatea să sprijine autoritățile române să fie descoperite osemintele lui Nicolae Bălcescu de la Palermo și să fie readuse și înhumate în țară, în curtea
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
cartierul muncitoresc clujean Mănăștur și mi-a vorbit prima oară de obsesia vieții sale: descoperirea osemintelor lui Nicolae Bălcescu și aducerea lor în țară. Acum câțiva ani guvernul italian și-a manifestat disponibilitatea să sprijine autoritățile române să fie descoperite osemintele lui Nicolae Bălcescu de la Palermo și să fie readuse și înhumate în țară, în curtea muzeului dedicat revoluționarului pașoptist din localitatea Bălcești. Reînhumarea lui Nicolae Bălcescu în țară ar rupe lanțul blestemului național ca mai toți marii noștri eroi naționali
MOARTE LUI NICOLAE BĂLCESCU – CA UN CREŞTIN ORTODOX de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367472_a_368801]
-
s-a pricinuit!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională
PATRIARHUL TEOCTIST... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366809_a_368138]
-
Momente > PLOUĂ CU GHEAȚĂ PESTE MORMINTE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 204 din 23 iulie 2011 Toate Articolele Autorului plouă cu gheață peste morminte în turlă un clopot se dă peste cap ies aburi din cripte și gem oseminte cu barda de parcă lovește-un casap smulge o țiglă vântul și-o duce departe în țarnă în lutul cleios țipă de moarte păsări năuce se zbat fără aripi târâte pe jos plouă cu gheață peste morminte ca un potop de
PLOUĂ CU GHEAŢĂ PESTE MORMINTE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366846_a_368175]
-
Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Marți - 14 Iulie 1992, în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre marii cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere, apreciere și recunoaștere națională și internațională! ... Ne aducem aminte cu multă
EPISCOPUL VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366868_a_368197]
-
s-a desfășurat!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut sâmbătă - 20 Mai 2000, în Catedrala Mitropolitană din Municipiul Craiova - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Spicuind doar fragmente din activitatea sa
MITROPOLITUL NESTOR VORNICESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366866_a_368195]
-
acest adevăr: "ne închinăm lui Hristos, pentru că el este Fiul lui Dumnezeu, iar pe martiri îi cinstim după vrednicie ca pe uceni �cii și imitatorii Domnului, pentru neîntrecuta lor iubire față de împăra �tul și învățătorul lor... Noi am dobândit apoi osemintele lor mai cinsti �te decât pietrele prețioase și mai scumpe decât aurul și le-am așezat la un loc cuviincios". Prezența Mântuitorului nostru Iisus Hristos în viața mucenicilor este subliniată și de momentul mărturisirii credinței mucenicului înaintea muncitori �lor și
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
justice . com “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. “Meditații poetice” de Ilie Marinescu, București, Editura Muzeului Literaturii Române, 2005, 120 p. Motto: “De dorul primelor cuvinte/ Imaculate, fără vină,/ Recurg și eu la oseminte,/ Să pun în joc a lor lumină. (“Lumină”) „Meditațiile poetice” ale lui Ilie Marinescu se caracterizează printr-o tehnică picturală specifică. Ilie Marinescu folosește tonuri tari, culori reci, reușind să comunice perfect anumite stări sufletești, pe care le zugrăvește, conferindu
RASPUNSURI SI INTREBARI PE CALEA VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367138_a_368467]
-
Cuvioasa Parascheva, pentru el și ceilalți membri ai familiei sale, iar mormântul după putință să se țină în curățenie. A mai lăsat apoi 500 fl. v.a. Asociațiunii culturale arădene...” La un an după moartea sa, la insistențele celor apropiați osemintele i-au fost depuse în cimitirul din Galșa, alături de ceilalți membrii ai familiei sale. George Barițiu, în lucrarea sa, Părți alese din Istoria Transilvaniei pe 200 de ani în urmă, Vol.III, p.443, scria”: În 17/29 martie, 1867
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
de lut, oasele a treisprezece oameni, oase de animale. Arheologii, în urma studierii acestor descoperiri au stabilit că peștera a fost locuită de oameni din perioada Neanderthal, chiar și Homo sapiens. S-a semnalat printre altele un mormânt în care erau osemintele unei femei alături de un copil. Nazaretul sau Natzeretul nu este pomenit în Biblie și nici în Talmud sau de către învățatul Iosephus Flavius. 2 Se cunoaște faptul că la sud-vestul așezării din zilele noastre a exista un mic sat Cfar Kana
NAZARET de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363671_a_365000]
-
vii femeile și pruncii, Blestemul preoțesc l-arunci pe semnul crucii... Iar jaful de moșie, cu acte-n tribunal Sub ochii orbi ai legii ce vinde munte, deal, Pădure, lacuri, râuri, fabrici, zăcăminte, Vor îngheța în ghețuri de ochi și oseminte... Cum Dumnezeu ne-ngropi bătrânii la lopată În case de pitici sub munți înalți de vată Și ne degeri în chin sitarii, cormoranii, Blestmul alb pe-altar l-arunci, și pe cazanii...? Iar ceara netopită pe muc de lumânări Din
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
Să uite că au un nume. Legendarei noastre glie, Ștefan i-a fost chezășie. Hram purtat-a ca de frate, Înscris în eternitate. Cei ce-au vrut ca să dezbine, Pacea-n țară să zdruncine, Au găsit pe-a mea moșie, Oseminte din vecie. România este una! Inima-i pulsează-ntr-una. Glasul ei s-aude-n lume, Prin savanții de renume. Suntem frați născuți de-o mamă, Prin unire n-avem teamă! Pe frunte purtăm mândria, Inima ni-e România! Gabriela Amzulescu-Zidaru Referință Bibliografică: INIMA
INIMA NI-E ROMÂNIA de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364805_a_366134]
-
s-a pricinuit!... Cu alte cuvinte, noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut Vineri - 03 August anul 2007, în Catedrala Patriarhală din București - acolo (de) unde și-a desfășurat activitatea pastoral - misionară și culturală, și unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere - alături de alți trei mari înaintași, Patriarhi ai României - pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească al veacului nostru, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
moarte, gătindu-ne în tot ceasul de ieșirea din viața această și spre întâmpinarea Domnului Hristos... " Dinaintea altarului bisericii mari - ridicată între anii 1857 și 1866 cu Hramul Botezul Domnului, arde neîntrerupt o candela care aduce aminte că acolo odihnesc osemintele acestui cuvios stareț Nifon - care a trecut la cele veșnice în anul 1899 și care este, cum am mai spus, întemeietorul și cel dintâi stareț al Schitului Prodromu " acest sfânt lăcaș românesc... cu viața chinovitică ( de obște ), fondat că azil
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
Autorului Mă bat ninsorile pe tâmplă Și vara asta ce-a migrat în toamnă, Un vrăjitor parc-o descântă Și vrea să intre toată în castană. Mă bat privirile dintr-o oglindă De-atâta zarvă sunt mai resemnată, Adun doar osemintele în palmă Și-o lacrimă târzie ce-i cutată. Mă bat în proră vânturile reci, Și velele se rup pe ici, pe colo, La cârmă nu ai vrut să treci, Mi-ai dat în schimb o haină nouă. Mă bat
STRĂJER de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349192_a_350521]
-
vor duce pe mai departe gloria nepieritoare a acestui brav neam. Știam că Excelența Sa, d-ul Victor Pointa fusese la Târgu Jiu însoțit de ministrul Culturii, Mircea Deaconu, manifestându-și dragostea și sprijinul pentru dragii mei gorjeni, asigurându-i că osemintele demiurgul sculpturii moderne, Constantin Brâncuși (înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris) va fi adus în satul natal, Hobița, pentru odihnă veșnică lângă părinții săi. După ce s-a încheiat manifestarea omagială m-am dus către domnul Victor Ponta și i-am
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
Sângele curge în vale, Arde orașul în slavă, pentr-un monarh fără glavă. Vremuri trecute, viitoare? Ce spun profeții? Ne doare Tăcerea din Univers, Scriu și eu vers cu vers, Fără să știu ce sfios Crește un chiparos Numai din oseminte, Ca un poem din cuvinte. BORIS MARIAN. Referință Bibliografică: Petronius / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1292, Anul IV, 15 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Boris Mehr : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
PETRONIUS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349282_a_350611]
-
evenimente, aceste două treceri!... Noi creștinii ortodocși români și nu numai, am petrecut joi - 1 Septembrie - în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și apoi, vineri - la Mănăstirea Sfântul Constantin Brâncoveanu din Localitatea Sâmbăta de Sus - Județul Brașov - acolo unde vor aștepta osemintele sale pământești până la obșteasca înviere, pe unul dintre cei mai mari cărturari, teologi, ierarhi și ctitori de cuget, spiritualitate și simțire românească ai veacului al XX - lea, cu o largă deschidere și recunoaștere internațională! ... Născut la 17 Noiembrie anul 1926
ANTONIE PLĂMĂDEALĂ – „TRADIŢIE ŞI LIBERTATE ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344441_a_345770]