618 matches
-
Pașa. Însă acele înălțimi erau asigurate contra a orice încercare; Adil și Rifaat Pașa s-au întărit acolo prin șanțuri. Incertitudinea a dispărut când turcii, urmând tactica lor de la Plevna, prin care au dizlocat armata rusă, au luat deodată ofensiva. Osman Pașa venise în persoană și, cu o înaintare repede din valea Cirnetei, a început să vâneze pe rușii în dezordine. Pierderea rușilor se calculează la 1000 oameni. Pierderea turcilor e mai mică, fiind ei în defensivă. De la prinși s-a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cirnetei, a început să vâneze pe rușii în dezordine. Pierderea rușilor se calculează la 1000 oameni. Pierderea turcilor e mai mică, fiind ei în defensivă. De la prinși s-a aflat că marele duce Nicolaie conduce în persoană operațiunile contra lui Osman Pașa. [3 august 1877] AUSTRO-UNGARIA ["DIN TRANSILVANIA AFLĂM... "] Din Transilvania aflăm că, espirînd cu finea lui septemvrie a. c. periodul de trei ani al congresului român bisericesc, care fusese prorogat la anul 1874, părintele arhiepiscop și mitropolit Miron Romanul, conform stat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că Austria astăzi nu s-ar mai opune nici la cooperarea Serbiei. [5 august 1877] TURCIA ["DAILY TELEGRAPH " CREDE... "] "Daily Telegraph " crede a putea susține în mod autentic întîi că generalul Gurko au părăsit cu totul Balcanii, al doilea că Osman Pașa au mutat tabăra de la Plevna, pentru a ocupa o altă tabără întărită în Balcani. Din București se vestește că avangarda lui Suleiman Pașa au trecut Balcanii și merge spre Gabrovo, apoi că prințul egiptean Hassan au ocupat Bazardjicul, părăsit
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
6 septemvrie, după o luptă crâncenă care a durat 9 ore. Turcii au fost goniți lăsând pe câmpul de bătaie peste 2000 oameni. Rușii au avut 100 morți, între care și colonelul principe Micirschii și 400 răniți. Iar la Plevna Osman Pașa e amenințat de un nou Sedan. Întăririle lagărului turcesc și chiar orașul Plevna au fost crâncen bombardate de cătră oștirile romîno-ruse și acum sânt împresurate astfel încît comunicarea lui Osman Pașa cu cuartierul general turcesc e cu totul tăiată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
colonelul principe Micirschii și 400 răniți. Iar la Plevna Osman Pașa e amenințat de un nou Sedan. Întăririle lagărului turcesc și chiar orașul Plevna au fost crâncen bombardate de cătră oștirile romîno-ruse și acum sânt împresurate astfel încît comunicarea lui Osman Pașa cu cuartierul general turcesc e cu totul tăiată. Armata turcească de la Plevna nu mai are mijloace de-a-și procura nici pozițiuni, nici munițiuni. Turcii nerăspunzând la bombardare, se crede că le lipsesc munițiunile. [11 septembrie 1877] CALENDAR PE ANUL
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în Plevna despre Vidin, iar armatei rusești de a împiedeca intrarea despre Sofia. {EminescuOpIX 429} Șefket Pașa, de la Sofia, pătrunse în Plevna printre rândurile cavaleriei rusești cu 10. 000 (poate și mai mult) de oameni și cu celelalte trebuincioase lui Osman Pașa. Poarta despre Vidin n-a putut fi deschisă până acum și detunările din apropiarea Rahovei face să bănuim că oștenii noștri să măsurau cu păgânii, cari veneau să împuterniceze corpul din Plevna. Zgomotul s-a răspândit că între câțiva
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și caută a se apropia prin șanțuri de întăririle turcești. Apoi, de la sosirea generalului Totleben, s-au început la sud-ost de Plevna lucrări de pământ în stil mare. S-așteaptă numai ca românii să ieie reduta cea mare a Griviței (Osman) pentru a păși la lucrările generale de împresurare. În aceeași vreme s-au sporit cordonul de impresurare dindărătul Plevnei. Vodă Carol voia chiar să ocupe în Telis, cu 15. 000 de oameni, o poziție șănțuită și să puie o stavilă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ea. Nu vom fi însă mult în nesiguranță asupra mișcărilor lui Suleiman Pașa. "Gazeta de Frankfurt " asigură că generalul Totleben nici n-are de gând a goni pe Ghazi-osman Pașa din Plevna. Scopul său e de a-l pune pe Osman în neputință de-a se mai lupta, de-a se mai ivi și a doua oară dinaintea rușilor în Balcani și de a le cauza pierderi. Dacă Totleben va izbuti până la capătul lui mai anul viitor să facă pe Osman
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Osman în neputință de-a se mai lupta, de-a se mai ivi și a doua oară dinaintea rușilor în Balcani și de a le cauza pierderi. Dacă Totleben va izbuti până la capătul lui mai anul viitor să facă pe Osman să capituleze, atunci pierderea de vreme nu e de loc nefolositoare. Despre un atac cu asalt, cum îl prezic ziarele române, nu poate fi vorba, dintr-o cauză foarte simplă. Prin ploile din urmă pământul lutos s-au inmuiet, încăt
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
atac ar fi așa de înceată că pierderile ei în drum ar răpi toată probabilitatea succesului. Deocamdată lucrările fortificatorii ale armatei dimprejurul Plevnei au de scop a asigura propriile poziții în contra unei agresiuni turcești dinlăuntrul Plevnei. Altfel se vede că Osman judecă pe deplin mărimea pericolului ce se naște pentru întăririle sale prin lucrările de apropiare ale românilor, esecutate cu hârlețul Linnemann. Reduta Osman (partea din întărirea Griviței care se află încă în mînile turcilor) fiind periclitată, Osman au retras din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
au de scop a asigura propriile poziții în contra unei agresiuni turcești dinlăuntrul Plevnei. Altfel se vede că Osman judecă pe deplin mărimea pericolului ce se naște pentru întăririle sale prin lucrările de apropiare ale românilor, esecutate cu hârlețul Linnemann. Reduta Osman (partea din întărirea Griviței care se află încă în mînile turcilor) fiind periclitată, Osman au retras din ea tunurile, încît în lagărul turcesc se crede că ar fi subminată. În momentul ce românii s-ar pune în posesiunea redutei e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
se vede că Osman judecă pe deplin mărimea pericolului ce se naște pentru întăririle sale prin lucrările de apropiare ale românilor, esecutate cu hârlețul Linnemann. Reduta Osman (partea din întărirea Griviței care se află încă în mînile turcilor) fiind periclitată, Osman au retras din ea tunurile, încît în lagărul turcesc se crede că ar fi subminată. În momentul ce românii s-ar pune în posesiunea redutei e prea cu putință ca ea să sară în aer. La 2 și 3 (14
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașul. [20 iunie 1876] SABIA DE INVESTITURĂ Sabia care va servi la investitura lui Murad sau a fratelui său Hamid sau în fine a oricărui sultan, în moscheea de Eyoub, nu este, precum se crede generalminte, adevărata sabie a lui Osman. {EminescuOpIX 500} Această armă de cel mai mare interes istoric se află la St. Petersburg, ea face parte din remarcabilul arsenal a A. S. Marele Duce Constantin Neculaevici. Iată cum a intrat în posesiunea sa: Această armă era confiată în paza
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
puțin pietrele prețioase care decorau mănuchiul; apoi a trebuit să se decidă a vinde sabia, care fu cumpărată de un rus și oferită, în urmă, marelui Duce. Sabia nu este mare, e puțin îndoită și poartă pe ea numele califului Osman. Sabia actuală a moscheei de Eyouba e o spadă modernă. [25 iulie 1876] CORESPONDENȚĂ INTIMĂ D-na Cornu, sora de lapte și amică intimă a lui Napoleon al III, murind de curând, a dăruit corespondența pe care a ținut-o
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dobraniș și Nicolaie Șerban. În cadrul Regimentului 12 și 13 Dorobanți, sub comanda lui Mihai Cristodulo Cerchez, au luptat Alistir Dimofte din Taula și Gheorghe Tătărășanu din Tarnița. În fața comandantului Diviziei a II-a s-a predat la 28 noiembrie 1877, Osman Pașa împreună cu armata sa, la Plevna. Ostași proveniți de pe plaiurile noastre n-au fost implicați în Răscoala din 1907, dar mulți în cadrul Diviziei 13 a Corpului I al Armatei I Română (decembrie 1916-iunie 1917) au dus greul. Armata română
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Nicolai , în cele din urmă, dă în seama regelui conducerea întregului tea tru de operațiuni militare și astfel, cu un efectiv de 100.000 de o stași, regele trece Dunărea, participă victorios la bătăliile de la Plevna și Grivița iar temutul Osman Pașa capitulează în fața generalului român Mihai Cherchez, fiu al Bârladului. Ulterior, alte victorii românești la Smârdan și Vidin pecetluiesc în bine pentru noi soarta războiului. Numai că pacea de la San Stefano o fac rușii și t urcii, ca și pacea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a nu se deconspira. Față de cele raportate mai sus, propun a se aproba încetarea legăturii cu informatorul «Oprescu» pentru refuz de colaborare și lucrarea sa în supraveghere informativă în dosar problemă nr. 24. Mr. Bîtlan C.” Măsuri „1. Prin informatorul «Osman», «Orfeu», «Emilian», colegi de serviciu cu titularul, se va stabili comportarea acestuia la locul de muncă, modul cum apreciază activitatea pe linia cultului musulman în țara noastră, natura relațiilor cu muftiul I.M. [...]. 2. Interceptarea corespondenței interne și externe. 3. Punerea
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și prezentul judecat de "istoria eroică"; o istorie ideală și alta monstruoasă. Partea întâi este dominant epică și cu unele momente dramatice, partea a doua este lirică, satirică, pamfletară. Istoria ideală dezvăluie visul lui Osman, încercând să explice întemeierea Imperiului Otoman. Acest vis cuprinde o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj de imagini sugerează întinderea imperiului. Următorul tablou al poemului prezintă o incursiune în istorie; de la Osman la Baiazid. Rovine a devenit un simbol al patriotismului. În antiteză sunt prezentate cele două oști: puhoiul turcesc, venit "în sunet de fanfare" ca să întunece "pământul la Rovine, în câmpii" și oastea românească ascunsă undeva, în codru ("Numa-n zarea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cele executate sub genericul Metalurgiști la Zlatna, precum și compozițiile de inspirație istorică, abordate sporadic de artist, dar cu certe virtuți evocatoare aparținând Muzeului Unirii, Muzeului de istorie, Muzeului de Artă din Iași( Ștefan cel Mare, Alegerea domnitorului Alexandru Ion Cuza, Osman Pașa predând sabia colonelului Cerchez, Împărțirea pământurilor boierești ș.a.). Întotdeauna relațiile dintre personaje sunt logice cu motivații în acțiunile evocate, acțiuni care mobilizează energiile într-un efort comun străbătut de o caldă solidaritate umană, de un flux afectiv unic. Fie
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
în ulei și 12 în acuarelă Muzeului orășenesc din Fălticeni, prinos de dragoste și prețuire pentru locurile natale. 27 1977 U.A.P.Filiala Iași organizează în sala „Victoria o amplă expoziție consacrată Centenarului Independenței, la care pictorul participă cu lucrarea Osman Pașa predă sabia colonelului Cerchez. Este prezent cu lucrările La culesul semințelor de salcâm și Forestieri în repaus la Expoziția „Țăranul în plastica românească, organizată de Muzeul de Artă și de Muzeul de Istorie din Iași. Participă cu 5 lucrări
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
patru divizii românești, care abia așteptau prilejul să se răfuiască cu dușmanul. Una dintre cele mai de seamă întăriri ale cetății și anume reduta Grivița, a fost cucerită. Asediul Plevnei a durat trei luni. În ziua de 28 noiembrie 1877, Osman Pașa, comandantul garnizoanei turcești s-a predat în mâinile trupelor române, odată cu întreaga armată și materialul de război. Armata română a mai luptat și în alte localități din Bulgaria, ca Rahova și Smârdan, pe care le-au cucerit în urma unor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a determinat comandamentul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și în octombrie 1877. În octombrie s-a decis încercuirea Plevnei pentru a o sili să capituleze prin înfometare. Forțele armate române controlau în centrul încercuirii două sectoare, după lupte înverșunate preluând controlul și asupra redutei Rahova. La 28 noiembrie Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fiind înfrânt și rănit s-a predat colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. Erau capturați, totodată, 45 000 de soldați otomani, dintre care 2 500 ofițeri. Erau ocupate, astfel, în sfârșit, Grivița II și Opanez
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rus ar fi venit o invitare foarte călduroasă și grabnică, apoi că mai multe zeci de mii de ostași ar fi trecut Dunărea și, într-un avânt vrednic de timpurile legendare, ar fi sfărâmat zidul de oțel ce apăra pe Osman.... Văd iarăși în acest trecut cuceriri, triumfuri, răsunet de aclamații în jurul voinicilor”. Artur Gorovei, în, Amintiri despre Kogălniceanu, scrie că Mihail Kogălniceanu a căutat să explice că trecerea armatei ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]