1,360 matches
-
poemelor autobiografice: „Am iubit în viață! Și-am urât!/ Am urât cu patimă urâtul!/ Porcilor ce n-au alt gând decât/ Să-și îndoape rânza până-n gât,/ Și-ngropat de-oi fi sunt hotărât/ Să le umplu cu țărână râtul” (Ostrovul meu). În ultimul volum de versuri antum, Țărmurile clipei (1983), poetul atinge coardele unei lirici elegiace a amintirilor, dominată însă obsedant de aceeași viziune a neîmplinirii, de aceeași dorință de a se bucura de lumină, de soare, de liniște: „Precum
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate. SCRIERI: Risipă avară, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1941; Greul pământului, cu o vinietă de A. Diaconescu, București, 1943; Maree, cu un portret de G. Tomaziu, București, 1945; Ostrovul meu, București, 1957; Dragostele aceleiași inimi, București, 1967; Țărmurile clipei, București, 1983; Pegas între Meduza și Perseu, I-II, București, 1985; Scrieri, I-II, îngr. Florica Cruceru, pref. Amelia Pavel, Constanța, 1997; În căutarea tradiției, îngr. Florica Cruceru, pref. Dan
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
1952; Povestea gorunului, Chișinău, 1954; Fereastra cu trei mușcate, Chișinău, 1956; Nistrule, pe malul tău..., Chișinău, 1956; Poezii și poeme, Chișinău, 1959; Vânt de april, Chișinău, 1959; Pe-un picior de plai..., Chișinău, 1960; Eu, Anicuța și Radu, Chișinău, 1962; Ostroave verzi, Chișinău, 1962; Visătorii, Chișinău, 1963; Când liniștea cuvântă, Chișinău, 1964; Flota mea, Chișinău, 1964; Sonata lunii, Chișinău, 1965; Versuri, Chișinău, 1967; Cutia de rezonanță, Chișinău, 1968; Scoica sarmatică, Chișinău, 1969; Versuri, Chișinău, 1970; Bradul și steaua, Chișinău, 1972; Lumi
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
penumbra de fildeș/ Precum inima reculeasă în tăcerea-nsorită a /catedralelor”), sau favorizează propensiunea spre lumea „glacialității translucide”, intermediată prin „mari viziuni plutonice”, cum remarca Ion Vartic („O deschidere ingrozitoare de cataracte/ Cari se adumbresc - liniștit fluviu Lethe/ Ajungând spre ostroavele tăcute ale morților/ Iar pe drumul rupt în adâncimi/ Vine înapoi cea mai grea/ Cea mai ucigătoare otravă/ Plăsmuită în cupoarele de sub oceane grele”). Lumea astfel suspendată, cu prelungiri spre un dincolo mistic („Deschid aceste porți spre o lume fără
SALAGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289440_a_290769]
-
Istrati, George Lesnea, Mihai Ralea ș.a. Deosebit de interesant este ciclul Popasuri sadoveniene, ce reia sau adâncește scene din volumele anterioare dedicate marelui povestitor: O zi cu Sadoveanu (1955) și Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența (1957), reluată sub titlul Ostrovul Zimbrului (1966). O comedie, Visuri americane, i se joacă în 1935 la Teatrul Național din Iași, pentru repertoriul căruia mai traduce Chiriașul de la etaj de Jerome K. Jerome. În ultima parte a vieții scriitoarea revine la o mai veche preocupare
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
București, 1940; ed. București, 1975; Umilinți, București, 1944; Scrisori din Sihăstrie, București, 1945; Cozonacii, București, [1950]; Balaurul alb, cu ilustrații de Demian, București, 1955; O zi cu Sadoveanu, București, 1955; Viața lui Mihail Sadoveanu. Copilăria și adolescența, București, 1957; ed. (Ostrovul Zimbrului. Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu), București, 1966; Vânătoare domnească, pref. Demostene Botez, București, 1963; În umbra stejarului, București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul
SADOVEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
peisaj, și lumea de neînțeles a orașului, despre care bătrînele povestesc din auzite cele mai mari năzdrăvănii. Și totuși...cel din urmă adăpost rămas întreg în satul pîrjolit, acolo unde bătrînii se adună în cea din urmă noapte petrecută pe ostrov, este o veche baracă kolceakovistă. Traducerea lui Mircea Aurel Buiciuc, foarte dificilă probabil, pentru că Valentin Rasputin folosește din plin limbajul popular rus, recurge la o varietate impresionantă de formule și construcții, explicată de altfel foarte bine de Ion Vasile Șerban
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
publice. Primește acasă, drept avertisment, un exemplar al romanului Baltagul despicat cu toporul. Neintimidat, continuă să scrie și să publice alte cărți, toate pătrunse de umanism: Ochi de urs (1938), Valea Frumoasei (1938), Morminte (1939), Divanul persian (1940), Vechime (1940), Ostrovul Lupilor (1941). După moartea primei soții, cu care a avut unsprezece copii, se căsătorește, în 1942, cu Valeria Mitru. În septembrie 1944 moare pe front mezinul scriitorului, Paul-Mihu. Apar acum ultimul volum din trilogia Frații Jderi (Oamenii Măriei Sale, 1942), culegerea
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
robustețe sufletească și înțelepciune în această existență retrasă. Pictura impresionistă a peisajului se împletește cu observarea vieții elementare, iar simbioza om-natură prilejuiește pagini antologice, ca în Venea o moară pe Siret..., Împărăția apelor, Uvar, Nopțile de Sânziene, Ochi de urs, Ostrovul Lupilor. Punctul cel mai înalt în studiul sadovenian al valorilor socio-morale pe care o civilizație arhaică reușește să le conserve prin izolare de lumea modernă se află în Baltagul, unul din romanele fundamentale ale literaturii române. Aici se istorisește cum
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ceremonială și prelungire simbolistică. În cărțile târzii, Valea Frumoasei, Poveștile de la Bradu-Strâmb, expedițiile cinegetice își pierd finalitatea practică, devin doar prilejuri de a conduce pașii vânătorului pe meleaguri vrăjite, cum e dumbrava cocoșilor sălbatici, veritabilă mandala, din povestirea Raiul. În Ostrovul Lupilor și în Fantazii răsăritene se face elogiul înțelepciunii orientale. Plăcerea de a povesti e suverană, se renunță la invenție și autorul se mulțumește cu înflorituri pe marginea unor motive epice vechi, bine cunoscute, care au alcătuit subiectele cărților populare
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
București, 1936; Istorisiri de vânătoare, București, 1937; Țara Kangurului, București, 1937; Ochi de urs, București, 1938; Valea Frumoasei, București, 1938; Morminte, București, 1939; Divanul persian, cu desene de Aurel Bordenache, București, 1940; Vechime, București, 1940; Opere, I-VIII, București, 1940-1953; Ostrovul Lupilor, București, 1941; Poveștile de la Bradu-Strâmb, București, 1943; Anii de ucenicie, București, 1944; Lumina vine de la Răsărit, București, 1945; Caleidoscop, București, 1946; Fantazii răsăritene, București, 1946; Păuna Mică, București, 1948; Poezia cimiliturilor, București, 1949; Mitrea Cocor, București, 1949; Nada Florilor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Convenția înseamnă tradiție. Lângă soții lor, Voievozii, ce concentrau în aparițiile lor puterea și autoritatea de a o exercita (și de care uneori nu se despărțeau, în imagini, nici după ce aceștia nu mai erau în viață; tabloul votiv de la Schitul Ostrov îi cuprinde pe Neagoe Basarab, Doamna Despina Milița, Theodosie și Ruxandra, iar pisania - pusă în 1760, dar reproducând, verosimil, un text mai vechi - spune că „Această Sfântă biserică făcutu-o-au Io Neagoe Basarab și doamna Despina, luna iulie 30
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
judecata, cum că Afrodita iaste mai frumoasă decât ceale doao, și pentru aceea o făcuiu stăpână mărului. Pentru care lucru ia foarte să bucură, și a doua oară întări făgăduiala lui Mercurie”. „Darul Afroditei” („plata”) va veni către Paris în „ostrovul Sitarilor”, unde „era o capiște a Dñnezoaei Afroditei, dirijat ca de un flux aflat dincolo de puterile omenești: „Pentru care auzind și împărăteasa Elena, pohti să vază frumuséțea lui [a lui Paris]. Deci, făcându-se și ia că vrea să meargă
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
meargă să să închine Afroditei cu daruri, îndată porunci slugilor și boierilor să să gătească de cale, și șezând în corabie de grab ajunseră la Sitariu, și o priimiră tot norodul cu mare cinste ca pre o stăpână a acelui ostrov. Pre carea văzându-o Pariz foarte să miră de frumuséțea ei...”. 304. Philippe Ariès, Georges Duby (coordonatori), Istoria vieții private [vers. rom.], vol. IV, București, Editura Meridiane, 1995, p. 84 (capitol semnat de Danielle Régnier-Bohler). 305. Ibidem, vol. IV, p.
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cele două tentative de a se întorce în țară, când pe tron se aflau, în succesiune, ginerii ei, soții Ruxandrei, Radu de la Afumați și Radu Paisie), Despina Milița, văduva lui Neagoe Basarab, monahia Platonida acum (semnificativ, între călugărițele de la Mănăstirea Ostrov din Călimănești este încă vie tradiția, potrivit căreia Platonida ar fi trăit aici treizeci și trei de ani), s-a „întors” în țara Românească în 1556 (rămășițele pământești i-au fost aduse de mitropolitul Anania, după o încercare, nereușită, din 1554) pentru a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
semnul paloșului (1989), a cărui elaborare datează din 1955-1958. Autorul plasează acțiunea în secolul al XIII-lea, între 1211 și 1266, nucleul epic principal constituindu-l ipoteza că, după ce participaseră la a cincea cruciadă, cavalerii teutoni (crijacii) au ctitorit, în ostrovul Snagov, o biserică. Cartea este o frescă ce imaginează organizarea socială a vlahilor, cu informații despre gospodăriile lor, muncile specifice, port, sărbători și cutume sau despre modul de strângere a oastei domnești. O epocă zbuciumată, pe care prozatorul o definește
SLATINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289717_a_291046]
-
pagini, prezintă, pe genuri, transpunerile din literatura română tipărite în volume și în presa literară slovacă. V. își aduce contribuția la cunoașterea literaturii române în spațiul lingvistic slovac și prin traducerile din opera lui Mihail Sadoveanu (Hanu Ancuței, Zodia Cancerului, Ostrovul lupilor), Marin Sorescu (Matca, Setea muntelui de sare), Marin Preda (Intrusul), Fănuș Neagu (Îngerul a strigat), Leonida Teodorescu (Cine a fost Adam?), ca și prin antologia de nuvele Strateni v Balkanií (1989, în colaborare). A mai publicat în traducere proprie
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
Nelu Ionescu, Ako ostala Katinka starou dievkou [Cum s-a făcut de a rămas Catinca fată bătrână], Bratislava, 1982; Strateni v Balkanií. Antológia rumunskej poviedky [Pierduți în Balkania. Antologia nuvelei românești], pref. trad., Bratislava, 1989 (în colaborare); Mihail Sadoveanu, Vlci ostrov [Hanu Ancuței. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă. Ostrovul lupilor], pref. trad., Bratislava, 1993 (în colaborare cu Jindra Husková și Peter Kopecký). I. D.
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
s-a făcut de a rămas Catinca fată bătrână], Bratislava, 1982; Strateni v Balkanií. Antológia rumunskej poviedky [Pierduți în Balkania. Antologia nuvelei românești], pref. trad., Bratislava, 1989 (în colaborare); Mihail Sadoveanu, Vlci ostrov [Hanu Ancuței. Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă. Ostrovul lupilor], pref. trad., Bratislava, 1993 (în colaborare cu Jindra Husková și Peter Kopecký). I. D.
VAJDOVÁ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
lui George Coșbuc, sintetizează caracterele liricii sămănătoriste și totodată prefigurează tradiționalismul promovat de revista „Gândirea”. Casa noastră, o piesă rezumativă a cărții de debut, opune tabloul convențional idilic al satului patriarhal („Ce pașnic era satul... Pitit la poala culmii / Ca ostrovul de mituri sub strașina-nvechită...”) degradării lui ulterioare. Asemuirea chietudinii rustice de altădată cu liniștea schiturilor anunță poetica gândiristă: „Plutea pe noi o pace adâncă, robitoare, / Ca peste-un schit ce pururi ar sta în rugăciune”. Din Țara Zimbrului... preia
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Tonalitatea sacrală nu exclude intermitente accente de pasionalitate profană. V. o cântă pe „domnița grădinii cu merele de aur”, căreia „îi prinde trupul în sărutări [...] ca-ntr-un năvod”. El se visează Hercul ce „despică oceanul”, pentru ca ajuns la iubită, „ostrovul feciorelnic să-ți jefuiesc de rod”. Carnalul erosului apare ca efect al reacției naturii la tentativa omului de a i se sustrage cu totul, prin spirit: „S-a străduit natura ca omul să nu-i scape; / Iubirea îl urcase deasupra
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
orașul Tobolsk până la hotarul împărăției Kitaiei, anul 7183, luna mai, ziua 3 - vor fi înscrise liste nesfârșite și plictisitoare de localități cu precizarea distanțelor dintre ele, căci așa îi cereau instrucțiunile primite la plecare. Serii de nume, sate după sate, ostroave, afluenți pe stânga și pe dreapta, gârle, pâraie, grinduri, mlaștini, cataracte, cascade, locuri potrivnice navigatului, bolovani dușmănoși în mijlocul râului, vârtejuri ce trebuie ocolite, strâmtori, bucăți de drum unde se putea pluti cu ajutorul pânzelor, altele unde era nevoie de vâsle, altele
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
Povestiri vechi și noi, București, 1966; Prezente, introd. Teodor Vârgolici, București, 1968; Scrieri, I-VII, București, 1970-1974; Aducere aminte, București, 1972; Evocări, București, 1973; Istorioare alese, București, f. a. Antologii: Războiul, pref. Henri Barbusse, București, [1923]. Traduceri: Jules Verne, Comoara din Ostrov. Minunatele aventuri ale lui Antifer, I-II, București, 1913, Ocolul pământului în optzeci de zile, București, 1922, Mathias Sandorf, I-II, București, 1923 (în colaborare cu Sărina Cassvan), Steaua Sudului, București, 1923, Mihail Strogoff, I-II, București, [1923] (în colaborare
PAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288702_a_290031]
-
publică în traducere, la o editură vieneză, romanul Amândoi, iar un an mai târziu, Proștii. Din 1943 datează și prima ei transpunere din scrierile lui Mihail Sadoveanu, Nopțile de sânziene, urmată de Viața lui Ștefan cel Mare, Povestiri din război, Ostrovul lupilor, Dumbrava minunată. La fel, narațiuni de Ion Creangă, basme și Amintiri din copilărie, îi solicită atenția, cât și nuvele și schițe de I.L. Caragiale, povestiri de B. Delavrancea, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război al lui
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
1970; Scurtă despărțire, îngr. și pref. George Astaloș, cu desene de Florin Pucă, București, 2000. Traduceri: Djalil Musa, Cântarea eroică, București, 1958; Vsevolod Ivanov, Culorile vântului, București, 1968 (în colaborare cu Mihail Cardaș); Veniamin Kaverin, Scandalagiul sau Serile pe Vasilievski Ostrov, București, 1968 (în colaborare cu Suzi Racevski); V. I. Șișkov, Ceata, București, 1970 (în colaborare cu Mihail Chițiș), Taigaua, București, 1970 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Valentin Kataev, Delapidatorii, București, 1971 (în colaborare cu Mihail Chițiș); Feodor Tiutcev, Versuri, București
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]