2,327 matches
-
scrisoare adresată lui Ion Ghica, în octombrie 1850: "Să nu credem că putem să-i înșelăm pe diplomați și că ei nu știu că despre noi este vorba și ce am vrea noi". Sankt-Petersburgul determină Constantinopolul să reacționeze. În consecință, otomanii trimit o armată de observație pe Dunăre și un emisar la București. Primele contacte lasă deschisă calea speranței într-un compromis, însă otomanii își rigidizează poziția prin intermediul lui Fuad Pașa, trimisul lor la București. Bălcescu va scrie că turcii au
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că despre noi este vorba și ce am vrea noi". Sankt-Petersburgul determină Constantinopolul să reacționeze. În consecință, otomanii trimit o armată de observație pe Dunăre și un emisar la București. Primele contacte lasă deschisă calea speranței într-un compromis, însă otomanii își rigidizează poziția prin intermediul lui Fuad Pașa, trimisul lor la București. Bălcescu va scrie că turcii au privit în tăcere, cu arma la picior, această prăbușire incredibilă a unui popor care s-ar fi ridicat în sprijinul lor și care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de care n-au avut niciodată parte și de care nici un alt guvern nu beneficia în acea vreme în Europa... Fermitatea Constantinopolului este de neclintit: Regulamentul organic trebuie să fie restabilit. Trupele ruse și otomane se pregătesc să ocupe Principatele. Otomanii le asediază la 25 septembrie, iar rușii la 27 septembrie. La București, sosirea trupelor seamănă panica. La 28 septembrie, consulul englez primește o delegație de notabilități și negustori care-1 roagă să facă orice pentru a evita ciocnirile între trupele otomane
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
III Tradițiile naționale ale unei culturi europene Accentuarea determinismului extern în istoria Principatelor conduce la construirea unui discurs al dezvoltărilor interne în jurul a doi poli: pe de o parte, clasele înstărite se supun directivelor externe și trec de la subordonarea față de otomani la o servilitate pro-rusă; pe de altă parte, poporul, victima asuprită prin aranjamentele impuse, reprezintă adevărata rezistență a spiritului național împotriva opresiunilor externe. Acest schematism, care aparține romanticilor din perioada 1830-1850, dovedește dificultatea de a articula două peisaje acela al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a elucida înțelesul capitulațiilor încheiate de domnitori cu învingătorii otomani în 1393, 1460 și 1512. Linia esențială a demonstrației consistă în a proba că Principatele pot fi în același timp vasale și libere, că acestea au acceptat de bunăvoie protecția otomanilor. Istoricul român Vlad Georgescu numără, în 1987, 176 de texte politice ale autorilor moldo-valahi care preiau această schemă, între 1647 data primei cronici care propune această teză, prin pana lui Ureche și 1877 data Războiului de Independență. Cronica lui Ureche
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ultimei șanse, la care participă marile puteri și Poarta. Noul program de reforme înaintat de marile puteri este respins de turci, care anunță o reformă constituțională. La București, aceste propuneri stîrnesc indignarea lui Carol. Principatele rămîn parte integrantă a Imperiului otoman; ele sînt calificate drept provincii privilegiate. Ruptura ruso-turcă este inevitabilă. Aceasta este precedată de negocieri cu rușii care garantează teritoriul românesc. Epoca în care Principatele erau doar cîmp de luptă pentru armatele străine a trecut. Bismarck recunoaște că regularizarea trecerii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestea erau mult mai numeroase, atingînd 42 de zile în Muntenia și 48 în Moldova. Stăpînirea unei treimi din moșie de către proprietari trebuia să răspundă nevoilor crescînde de producție cerealieră, pentru profituri mai bune la export în momentul în care otomanii ar fi pierdut dreptul lor de preempțiune pe piața Principatelor. Avînd nevoie de munca țăranilor, proprietarii măresc corvezile. Țăranii nu sînt, în principiu, legați de pămînt, dar au obligația de a da un preaviz de 6 luni înainte de a pleca
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și lansează o declarație-program. Iulie Armata rusă pătrunde în Moldova 25 septembrie Trupele otomane intră în Țara Românească 27 septembrie Trupele ruse intră în Principate 1849 14 aprilie Revoluția continuă în Ungaria. Parlamentul ungar proclamă destituirea Habsburgilor Mai Rușii și otomanii semnează Convenția de la Balta-Liman și restabilesc ordinea în Moldo-Valahia. Domnii Moldovei și Țării Românești vor fi aleși pentru șapte ani de către Rusia și Constantinopol. 14 iulie Acord între conducătorii revoluționarilor unguri și români, Kossuth și Bălcescu 1853-1855 Războiul Crimeei 1856
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Acord între conducătorii revoluționarilor unguri și români, Kossuth și Bălcescu 1853-1855 Războiul Crimeei 1856 Tratatul de la Paris reglementează consecințele războiului Crimeei. Protectoratul rus asupra Principatelor ia sfirșit. Principatele trec sub garanție europeană. Cele trei județe din sudul Basarabiei pierdute de otomani în 1812 sînt retrocedate Moldovei. 1858 August Marile Puteri reunite la Paris fixează noul statut al Principatelor. Domnitorii vor fi aleși de adunări speciale și aprobați de sultan. 1858-1859 Iarna Alegeri în Moldova și Țara Românească. Cele două Principate aleg
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
manifestă, în timp ce colonia germană din București sărbătorește victoria Prusiei. Conservatorul Catargiu formează un guvern care va dura cinci ani 1875 Revoltă anti-otomană în Bosnia-Herțegovina. Imperiul Otoman concentrează trupe în Balcani Mai Revoltă în Bulgaria Iunie Mișcarea bulgară este zdrobită de otomani 1876-1877 Chestiunea bulgară se află în centrul discuțiilor dintre Marile Puteri. Numeroși refugiați bulgari trec în România. 1876 Iulie Întrevedere la Reischstadt, în Boemia, între rusul Gortchakov și ministrul Austro-Ungariei, Andrassy. Sînt precizate interesele fiecăruia. Rusia va trebui să recupereze
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
modalităților de trecere a trupelor ruse prin principate, în cadrul războiului ruso-turc 16 aprilie Semnarea Convenției româno-ruse 24 aprilie Trupele ruse trec Prutul 21 mai Camera română votează independența principatelor. Armata română participă, alături de ruși, la asediul Plevnei, fortăreață întărită a otomanilor. 1878 31 ianuarie Armistițiul ruso-turc este încheiat la Adrianopol 3 martie Reprezentanții Rusiei și ai Imperiului Otoman semnează Tratatul de la San Stefano în preliminariile păcii 13 iunie Deschiderea Congresului de la Berlin care revizuiește concluziile păcii de la San Stefano. România, Serbia și Muntenegru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sînt atinse de mișcare. Represiunea este violentă 1908 Începutul unei crize balcanice și internaționale. Austro-Ungaria anexează Bosnia-Herțegovina 1912-1913 Războaiele balcanice. Negocierile bulgaro-sîrbe și bulgaro-grecești, înțelegerea cu Muntenegru conduc la formarea unei alianțe împotriva Imperiului otoman. Succes militar al balcanicilor împotriva otomanilor. România nu intervine în primul război balcanic, căruia i se pune capăt în mai 1913 prin Tratatul de la Londra. 1913 Iunie Al doilea război balcanic. Bulgaria atacă Serbia și Grecia. România se plasează de partea otomanilor împotriva Sofiei. 10 august
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
militar al balcanicilor împotriva otomanilor. România nu intervine în primul război balcanic, căruia i se pune capăt în mai 1913 prin Tratatul de la Londra. 1913 Iunie Al doilea război balcanic. Bulgaria atacă Serbia și Grecia. România se plasează de partea otomanilor împotriva Sofiei. 10 august Tratatul de la București. România primește sudul Dobrogei 1914 August România își declară neutralitatea în conflict. Se deschide o perioadă de doi ani, marcată de tensiuni interne și presiunile externe din partea Antantei și a Imperiilor Centrale. Divizări
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
austriaci iau partea românului și-l apără la autoritățile otomane respective. Grecii de altă parte se silesc de a se impune românilor și a-i convinge că soarta li va fi mai bună sub guvernul din Atena decât sub cel otoman. Clasele inferioare ale românilor încep a se înclina încîtva cătră Austria, sânt însă contra Greciei. Clasele mai culte însă resping atât influența austriacă cât și cea elenă. Puținele școli române numără mai fiecare câte 70 de elevi cel puțin și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cetim răspunsul la nota colectivă privitoare la cestiunea fruntariei greco-turce pe care ministrul otoman de esterne Ab[b]edin Pașa, în numele Porții, l-a trimis ambasadorilor marilor puteri, în cuprinsul următor: Exelență, subsemnatul, ministru de esterne al Majestății Sale împăratul otomanilor, a avut onoarea să primească nota pe care i-au adresat-o Exelențele lor ambasadorii Germaniei, Rusiei, Marei Britanie, Italiei, Francei și trimisul Austro-Ungariei, la 15 ale lunei curente, asupra rectificațiunii fruntarielor grece. În această notă Excelențele lor reamintesc negociațiunile directe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au adresat-o Exelențele lor ambasadorii Germaniei, Rusiei, Marei Britanie, Italiei, Francei și trimisul Austro-Ungariei, la 15 ale lunei curente, asupra rectificațiunii fruntarielor grece. În această notă Excelențele lor reamintesc negociațiunile directe ce s-au încercat de două ori de către plenipotențiarii otomani și heleni spre a aduce o înțelegere în această cestiune. Ei declară că, în fața acestor încercări nefructuoase, puterile semnătoare ale Tratatului din Berlin au crezut de cuviință să-și ofere mediațiunea lor și au însărcinat pe reprezentanții lor, întruniți la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
internațional de cea a Imperiului Otoman. Pe de altă parte, date fiind așezarea geografică și statutul lor juridico-politic, ele au dobândit un loc aparte și bine definit în evoluția chestiunii orientale. Principatele Române erau situate între cele trei mari Imperii: otoman, habsburgic și țarist. Acestea două din urmă se aflau, de la sfârșitul secolului al XVII-lea (Rusia de la începutul celui de al XVIII-lea) în plină ofensivă contra Imperiului Otoman, devenit obiect al expansiunii lor. Or, Principatele Române se interpuneau în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmă se interpuneau între Imperiul Habsburgic, gurile Dunării și Marea Neagră. Apoi, după cum spuneam, Principatele Române aveau un statut juridico-politic internațional special. Ele se bucurau de autonomie, adică de o administrație proprie. În ciuda faptului că această autonomie era grav încălcată de otomani și primejdios știrbită prin instaurarea regimului turco-fanariot, ea le-a fost întotdeauna recunoscută și reconfirmată în plan internațional, iar domnitorii, inclusiv cei fanarioți, aveau capacitatea să ducă, în limite restrânse, o anume politică proprie, ceea ce a sporit mult interesul general
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
independență. În acei ani marcați de Eterie, de revoluția condusă de Tudor Vladimirescu și de războiul încheiat în 1829, în conștiința contemporanilor a dobândit un contur tot mai limpede ideea că “treburile” sau “afacerile” Orientului se confundă cu soarta Imperiului Otoman; determinată de cauze interne ale decăderii, de lupta popoarelor subjugate pentru emancipare națională și de imixtiunea ori intervenția inevitabilă a marilor puteri europene. Termenul este folosit în această accepțiune și de țar; și de Metternich (de pildă, cu prilejul întrevederii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
neagă însăși existența ei. I. G. Pitzipios afirma că ființa mai curând o “pseudo-problemă a Orientului” și că “reorganizarea Principatelor dunărene” era o “chestiune specială a Imperiului Otoman” cu “funeste consecințe pentru lumea întreagă”. De altfel; legitimiștii inveterați și obtuzi, otomanii fanatici, din pricini ușor de bănuit, se străduiau să atribuie destinului posesiunilor sultanului atributele funcțiilor strict interne ale Porții, chiar după instituirea protectoratului țarist asupra unor teritorii cu individualitate națională și statut juridico-politic particular în Europa și Asia. Pătrunzând în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
faptul că noțiunile de chestiune și problemă sunt sinonime în accepțiune istoriografică cu noțiunea de criză orientală, aplicată îndelungatei perioade de regresiune dramatică a Imperiului Otoman care, firește, nu poate fi extinsă și asupra epocii de avânt și ofensivă a otomanilor. Unii istorici văd în termenul de chestiune orientală o denumire comună, cu o durată veșnică. După raționamentele lor, ar fi îndreptățită și folosirea termenului de chestiune italiană, după prăbușirea Imperiului Roman și formarea poporului italian. În tot cursul Evului Mediu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Anglia, Franța) și a implicării directe a popoarelor în lupta pentru emancipare națională, toate fiind circumscrise problemei moștenirii posesiunilor Imperiului Otoman. Acestea sunt laturile fundamentale (care formează un tot unitar) ale chestiunii orientale. Se știe că răscoalele popoarelor subjugate de către otomani au dus la redeschiderea chestiunii orientale numai când lor li s-a asociat intervenția marilor Puteri europene. Aceste laturi fundamentale constituie forma de manifestare, de exprimare a esenței chestiunii orientale, care-și are rădăcinile în motive de ordin economic, politic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
formulei, a definiției, care plasa începutul, existența problemei orientale, încă în antichitate, odată cu războaiele dintre greci și perși, sau cu extinderea dominației romane în sud-estul Europei și pe coasta de vest a Asiei, dominație preluată de bizantini și apoi de otomani, până la o accepțiune restrânsă care stabilea începutul chestiunii orientale în ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea sau chiar mai târziu. Dacă ne referim la contemporanii evenimentelor, pentru această din urmă opinie pledează necunoașterea sud-estului european de către societatea vest europeană
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
monografii ajunge și el la concluzia că înfrângerea turcilor sub zidurile Vienei (1683) și anii imediat următori formează “tocmai epoca când s-a născut ceea ce a fost numită chestiunea orientală, ca o problemă a moștenirii pusă de decadența acestui Imperiu” otoman. Dacă atribuim chestiunii orientale înțelesul pe care-l dau istoricii ce-i plasează începutul înainte de sfârșitul secolului al XVII-lea, atunci ea își pierde semnificația reală de problemă clar delimitată, este văduvită și de relația inseparabilă dintre cele două aspecte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
domnitorului către moldoveni. „Cauza - spunea și A. D. Xenopol - care l-a îndepărtat pe Cantemir de turci [...] era convingerea adînc înrădăcinată în el despre starea de decădere în care se aflau turcii, izvorîtă din serioasa și îndelungata lui îndeletnicire cu istoria otomanilor”. Dimitrie Cantemir n-a întârziat să pună de acord, în limitele concret posibile, ideile cărturarului cu practica politică, după cum o probează relațiile sale din 1703, la Constantinopol, cu Toma Cantacuzino (inorogul, adică cel dintâi, și șoimul, cel de al doilea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]