830 matches
-
proprietăților tabelului. Figura nr. 6.19: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output Dacă dorim să schimbăm formatul general al tabelului, putem intra în FORMAT/TABLELOOKS. Aici vom selecta tipul de tabel pe care il dorim să fie afișat în Output Figura nr. 6.20: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output -formatul tabelului Figura nr. 6.21: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output -formatul tabelului-selectare opțiuni Forma finala a tabelului va fi următoarea: Cât de mulțumit sunteți în general
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
rezultate Output Dacă dorim să schimbăm formatul general al tabelului, putem intra în FORMAT/TABLELOOKS. Aici vom selecta tipul de tabel pe care il dorim să fie afișat în Output Figura nr. 6.20: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output -formatul tabelului Figura nr. 6.21: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output -formatul tabelului-selectare opțiuni Forma finala a tabelului va fi următoarea: Cât de mulțumit sunteți în general de felul în care trăiți? Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
FORMAT/TABLELOOKS. Aici vom selecta tipul de tabel pe care il dorim să fie afișat în Output Figura nr. 6.20: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output -formatul tabelului Figura nr. 6.21: Editarea tabelelor în fișierul de rezultate Output -formatul tabelului-selectare opțiuni Forma finala a tabelului va fi următoarea: Cât de mulțumit sunteți în general de felul în care trăiți? Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid Deloc mulțumit 287 14,4 14,5 14,5 Nu prea mulțumit
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
26: Opțiunea Explore Pentru a putea identifica variabilele care urmează a fi analizate trebuie să intrăm in Dependent List. Dacă datele formează subgrupe de cazuri care trebuie analizate separat introducem variabilele în Factor List. Când procedura Explore a început, apare output-ul. Dacă vrem să-l edităm, dăm dublu clic pe el și se va deschide o fereastră Chart Editor. Interpretare. Linia groasă reprezintă mediana care nu se află la mijlocul cutiei, prin urmare variabila nu are o distribuție normală. 6.7
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2009")) GUIDE: text.title(label("Speranta de viata in functie de nivelul de dezvoltare al unei tari")) ELEMENT: point(position(PIB*speranta viata)) END GPL. Dacă dorim ca graficul să includă și linia de regresie dăm dublu clic pe diagrama din Output wiewer, astfel încât să intrăm în opțiunile Chart editor. Denumirea ferestrei se va schimba în Chart Editor. Se va selecta din meniu: Options Reference Line from equation Figura nr. 8.2: Scatterplot Options Coeficientul de corelație al lui Pearson și Coeficientul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un nivel de 0,05 și două că sunt semnificative la un nivel de 0,01. Pentru a obține asteriscurile, trebuie să ne asigurăm că a fost bifată opțiunea Flag Significant corelations. Semnificația corelației este de la sine prezentată în fișierul Output, folosindu-se o probabilitate nedirecționată (two tailed). Dacă anticipăm direcția relațiilor dintre variabile, suntem îndreptățiți să folosim probabilitatea direcționată (one tailed); putem opta pentru acest lucru în secțiunea Test of Significance. Procedura de calcul al corelației va exclude din start
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
condiția de necoliniaritate se verifică valoarea indicilor T și VIF; pentru condiția de egalitate a dispersiilor se analizează diagrama Yobservat-Yașteptat funcție de Yașteptat (pct.7); pentru condiția de independență a reziduurilor se verifică valoarea indicelui Durbin-Watson (pct.8). 8.1.9. Output SPSS comentat În acest exemplu, urmărim să explicăm printr-un model de regresie liniară variația încrederii în minorități etnice, respectiv în maghiari, germani, evrei și rromi. Baza de date folosită este Barometru de Opinie Publică din luna iunie 1998. Pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
etn1 (2=1) (else=0) into maghiar. REGR /MISSING LISTWISE /STATISTICS COEFF OUTS CI /DEP IOPD /ENT SUBVIRST SUBSCOAL MAGHIAR LOCORD CRISANA TRANSilvania CDR. /PARTIALPLOT ALL /SCATTERPLOT=(*ZRESID ,*ZPRED ) /RESIDUALS DURBIN HIST(ZRESID) NORM(ZRESID) /CASEWISE PLOT(ZRESID) OUTLIERS(3) . OUTPUT R2 reprezintă procentul din variația dependentei care este explicat de predictori. În acest caz modelul explică 13,5% din variație, restul datorându-se unor variabile care nu sunt incluse în model. R2 ajustat este valoarea lui R2 pentru care se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de numărare, participare protest. În continuare rulăm comanda Frequencies (de calculare a frecvențelor) fie din meniul principal ANALYZE/DESCRIPTIVE STATISTICS/ FREQUENCIES, fie tastând în fereastra de sintaxă comanda 'frequencies nume variabilă.', în acest caz 'fre pol.'. În fișierul de rezultate Output se va genera următorul tabel: pol Frequency Percent Valid Percent Cumulative Percent Valid ,00 903 74,5 74,5 74,5 1,00 176 14,5 14,5 89,0 2,00 62 5,1 5,1 94,1 3
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
atunci când vorbim de bogăție, de prosperitate, valorificarea comercială a unei descoperiri trece pe primul loc. În același timp, inovația, nu ca hobby al unei persoane sau al unui grup, ci ca activitate socială supusă unor rigori economice, de input și output, nu poate înflori decât dacă se împletește cu activitatea de producție, dacă răspunde la provocările sale, dacă este angajată în a-i crea acesteia noi orizonturi de înaintare. Ceea ce apare surprinzător în ultima vreme este că lumea corporatistă consideră că
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de Kennedy, vom constata că ei se regăsesc atât în ascensiunea Germaniei, cât și a SUA în partea a doua a secolului al XIX-lea. Este suficient să menționăm că, în 1913, ponderea Germaniei în PIB-ul mondial (world manufacturing output) era de 14,8%, mai mare decât cea a Marii Britanii, 13,6% (în 1870, ea deținea 23%). Această creștere spectaculoasă este legată de pozițiile importante cucerite de către Germania într-o serie de ramuri, cum ar fi producția de oțel (în
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
este cea care devine un purtător de mesaj al proceselor psihice care au „ingerat” intenția subiectului uman de a face sau de a nu face ceva. Să fie oare posibilă explicarea unui asemenea concept pe baza teoriei de sistem „Input = Output”? Dar oare cum poți explica faptul că inputul Și outputul sunt de aceeași natură?!... de natura intenției. Este ceva foarte ușor Și la îndemâna oricăruia dintre noi. Este o trăire, un sentiment, o percepție. Este vorba despre natura umană, de rostul
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
psihice care au „ingerat” intenția subiectului uman de a face sau de a nu face ceva. Să fie oare posibilă explicarea unui asemenea concept pe baza teoriei de sistem „Input = Output”? Dar oare cum poți explica faptul că inputul Și outputul sunt de aceeași natură?!... de natura intenției. Este ceva foarte ușor Și la îndemâna oricăruia dintre noi. Este o trăire, un sentiment, o percepție. Este vorba despre natura umană, de rostul firesc al lucrurilor, de normalitatea care caracterizează procese Și de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
acestuia asupra atitudinii individuale și de grup. 1.1.4. Progresul tehnic, factor endogen de creștere economică Așa cum reiese din modelul Solow<footnote Blanchard, O., Cohen, D. (2010), Macoreconomie, Pearson Education, New York. footnote>, funcția clasică de producție implică realizarea unui output progresiv, În funcție de capital și muncă. Pe termen lung, exploatarea acestor doi factori de producție conferă un ritm din ce În ce mai diminuat de creștere, ceea ce s-a dovedit că nu poate susține o dezvoltare care să facă față cerințelor actuale la nivel global
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ca prioritate bunul mers al activității, angajații sunt cei care asigură forța de muncă, sunt baza de formare a capitalului intelectual și a calității produselor și serviciilor, furnizorii sunt cei care asigură necesarul de intrare În flux, clienții sunt beneficiarii outputurilor, iar comunitatea este fundamentul de infrastructură umană și spațială a respectivei organizații. Perspectiva abordării integrate a acestor grupuri presupune o mult mai atentă valorizare a importanței fiecăruia prin asigurarea unui balans optim Între drepturi și obligații. Având În vedere că
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
producerea energiei nu trebuie legată strict de hidrocarburi, ci trebuie să luăm În considerare și alternativele regenerabile În al treilea rând, cunoașterea este o resursă inepuizabilă, iar folosirea intensivă a acesteia este cea mai bună alternativă de dezvoltare. În formula outputului, Y = F (K, L), folosim factorul K de la capital, dar, atât morfologic (potrivit limbii engleze), cât și economic, este inexact; normal ar fi să păstrăm factorul Capital și să-l simbolizăm prin litera C, iar În locul forței de muncă să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
regiuni, marii economiști ai ultimelor decade au dezvoltat abordări analitice elaborate. Așa cum este specificat la Începutul acestui subcapitol, contribuția modelului neoclasic este importantă pentru reprezentarea explicită a creșterii economice. Potrivit modelului Solow-Swan18, funcția clasică de producție implică realizarea progresivă a output-ului, În corelație cu munca și capitalul folosit. Pe termen lung, exploatarea acestor doi factori de producție determină o rată de creștere din ce În ce mai mică, ajungând la un nivel de saturație care nu corespunde actualelor nevoi de dezvoltare la nivel mondial
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
caldă cu elevii față de care manifestă expectații înalte; 2. feed-back-ul Ă de exemplu, lăudându-i mai mult pe cei față de care manifestă expectații înalte; 3. intrări (input) Ă predând mai multe informații celor ce inspiră expectații înalte și 4. ieșiri (output) Ă furnizând mai multe ocazii de a răspunde elevilor față de care manifestă expectații înalte. Profesorul (emitentul de expectații) care obține efecte interpersonale mari se caracterizează prin: nevoia de influență socială, stil interactiv pozitiv (apreciat prin caracterul prietenos, onest, interesat și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
-i influențeze mai întâi comportamentul. Un alt model, făurit de R. Rosenthal însuși (vezi Cooper, 1983; Dafinoiu, 1996) indică dimensiunile sociale ale comportamentului profesorului ce sunt implicate în acest proces. Rosenthal a stabilit patru factori determinanți pentru confirmarea comportamentală: atmosfera, output-ul (ieșirile), input-ul (intrările) și feed-back-ul. Potrivit lui Rosenthal, profesorii creează un climat socio-afectiv mai cald pentru elevii pe care-i apreciază. Atunci când își imaginează că au de-a face cu elevi buni, le acordă mai multă încredere și le
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce are la bază expectații pozitive. Din punctul de vedere al factorului input, Rosenthal arată că elevilor slabi li se oferă mai puține ocazii de a învăța chestiuni noi și li se explică mai puțin chestiunile dificile. Al treilea factor, output-ul verbal, se referă la două comportamente ale profesorilor: insistența lor de a urmări schimbul de replici până se ajunge la concluzii satisfăcătoare și frecvența cu care se angajează în interacțiunile legate de sarcinile didactice. De exemplu, profesorii au tendința
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
The search for insight: Grappling with Gestalt psychology’s unanswered questions”, în R.J. Sternberg și J.E. Davidson (eds.), The nature of insight (pp. 3-32), MIT Press, Cambridge, MA. McPherson, J.H. (1963), „A proposal for establishing ultimate criteria for measuring creative output”, în C.W., Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 24-29), Wiley, New York. Mednick, M.T., Andrews, F.M. (1967), „Creative thinking and level of intelligence”, Journal of Creative Behavior, 1, pp. 428-431. Mednick, S.A. (1962), „The
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
91-113. Runco, M.A., McCarthy, K.A., Svenson, E. (1994), „Judgments of the creativity of artwork from students and professional artists”, Journal of Psychology, 128, pp. 23-31. Runco, M.A., Mraz, W. (1992), „Scoring divergent thinking tests using total ideational output and a creativity index”, Educational and Psychological Measurement, 52, pp. 213-221. Runco, M.A., Noble, E.E., Luptak, Y. (1990), „Agreement between mothers and sons on ratings of creative activity”, Educational and Psychological Measurement, 50, pp. 673-680. Runco, M.A., Okuda
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Kuo, Y. (1988), „The social psychology of Chinese philosophical creativity: A critical synthesis”, Social Epistemology, 2, pp. 283-295. Lehman, H.C. (1943), „The longevity of the eminent”, Science, 98, pp. 270-273. Lehman, H.C. (1947), „The exponential increase of man’s cultural output”, Social Forces, 25, pp. 281-290. Lehman, H.C. (1953), Age and achievement, Princeton University Press, Princeton, NJ. Lehman, H.C. (1958), „The chemist’s most creative years”, Science, 127, pp. 1213-1222. Lehman, H.C. (1962), „More about age and achievement”, Gerontologist, 2, pp.
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
the Washington Academy of Sciences, 16, pp. 317-323. Lowe, J.W.C, Lowe, E.D. (1982), „Cultural pattern and process: A study of stylistic change in women’s dress”, American Anthropologist, 84, pp. 521-544. Ludwig, A.M. (1990), „Alcohol input and creative output”, British Journal of Addiction, 85, 953-963. Ludwig, A.M. (1992a), „Creative achievement and psychopathology: Comparison among professions”, American Journal of Psychotherapy, 46, pp. 330-356. Ludwig, A.M. (1992b), „The Creative Achievement Scale”, Creativity Research Journal, 5, pp. 109-124. Ludwig, A.M. (1995), The
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
s (1950) creators and leaders”, Creativity Research Journal, 4, pp. 67-78. Simonton, D.K. (1992a), „Gender and genius in Japan: Feminine eminence in masculine culture”, Sex Roles, 27, pp. 101-119. Simonton, D.K. (1992b), „Leaders of American psychology, 1879-1967: Career development, creative output, and professional achievement”, Journal of Personality and Social Psychology, 62, pp. 5-17. Simonton, D.K. (1992c), „The social context of career success and course for 2,026 scientists and inventors”, Personality and Social Psychology Bulletin, 18, 452-463. Simonton, D.K. (1994a), „Computer
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]