KorAP: Find »[drukola/base=ovrei & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...17 >

409 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849

este casier. Banca, de 2 ori, a ajuns aproape la 25.000 lei. În Humulești. Specula pământurilor oamenilor de cătră Evreii Moise Șmirer și alții. Banca s-a judecat cu acesta și cu alții și a izbutit a scoate dela Ovrei peste 50 de pământuri. Răzvrătire Mustrări Hanul lui Beliboi din Neamț Siluire Fântâna de slatină a lui Beliboi. Nepotolit a covârși neistovit 15 Iunie De la cetatea Neamțului se vede în depărtări de ceață Varaticul; se vede și mănăstirea Neamțului. Munții

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
1 leu dobândă la cei cinci lei. De la vânzarea boilor plătește câte doi lei pe lună dobândă la 10 lei. A pierdut boii, faceți socoteală să vedeți câți bani dobândă a plătit (240%) pe doi ani... Până în toamna lui 1904 Ovreiul a luat 8 lei dobândă. De la 1904 la 1905 a luat 12 lei. De la judecată până azi, un an, ia 24 de lei dobândă. Opt, plus doisprezece, plus douăzeci și patru face 44 de lei și cu patru zeci și trei din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
dragoste între morăriță și pândarul Halmului moș-Vasile. Dar boerul, care vine și el la fața locului, se amorezează de morăriță și o face țiitoare a lui (și viața lor urmează ca a Liteanului cu fata știută) Boerul are afaceri, cu Ovrei, cu Șapsa și Bloc are nevoe de bani, și dă pământ rural. În vremea asta Panaite, Teodorescu și Iacobachi, primarul, își fac loc sub pielea boerului și fură de stâng; fură și din averea comunei cât pot. Iacobachi cam are

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
moșie material dintr-al județului, zicea c-un cinism revoltător: "Dar ce? să nu m-aleg nici cu atâta lucru din prefectura mea?" Banul Fișereștilor a corupt și a îngenunchiat toată administrația și chiar justiția. La un proces al acestor Ovrei, președintele tribunalului a primit ordin la telefon să amâie procesul. Un oarecine spunea că mai bine o duce populația pe moșiile Fișereștilor: căci administrația e slabă, oamenii pot fura și se aleg și ei cu ceva, primarii, notarii, învățătorii, preoții

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
pe moșiile Fișereștilor: căci administrația e slabă, oamenii pot fura și se aleg și ei cu ceva, primarii, notarii, învățătorii, preoții se pot alege și ei cu câteva fălci fiecare, și chiar cu daruri de bani, lemn etc. Afacerile acestor Ovrei nu consistă atât în administrarea bună a moșiilor și în cultura rațională, cât în feluritele combinații de șiretlic josnic pe care le fac. De pildă, cineva dă o arvună de 60-80 de mii de lei pentru o arendă. Fișereștii trimit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
cu pușca în spate, era groaza oamenilor. Avea ș-o muere care ca și dânsul umbla calare bărbătește. Vitele vecinilor care încălcau moșia cu ajutorul acestuia au fost oprite. Aducea hergheliile în bătae de biciu etc. "De unde mai nainte, când țineau Ovrei moșia, vecinii intrau și încălcau moșia, acuma intrăm noi pe moșiile lor... Aici nu poți trăi decât așa, banditește..." Vine un om jerpelit, netuns, bărbos, plin de pleavă și de colb. Cere niște parale, "că e dezbrăcat și desculț". Ai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
roman de E.V. Nenfelds Chestia Azotului în agricultură. Descartes Discurs asupra metodei trad. Lăzărescu O. Minar Să-l urmăm (preia) Schimbarea la față! de Mircea Eliade. 17 Iulie 1919 BASARABIA* Spre Bălți la Slobozia Cușalăucei. În Unghenii Basarabiei văd un ovrei din Soroca, cu tricolor la șapcă. Convorbire cu el. Mergând de la Ungheni înainte, printre săcară, grâie și oarze, careva spune că undeva, în dreapta, este un stâlp de piatră despre care țăranii spun că a fost făcut de o cucoană când

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Banul nu lipsește în Ucraina. Ba se pare chiar că e prea îmbielșugat. Dovadă că funtul de pâne se plătește până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate, Ovreii și Haholii dela Iampol au suferit și această furtună după multe altele așteptând zile mai bune. Mai cu samă Ovreii au avut a plăti și de astă dată din nou toate oalele sparte căci se pare că simpla politică a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
până la 50-60 de ruble. Dar nemernicii oameni preferă un pumn de grâu grămezilor de ruble de hârtie. Cu capetele plecate, Ovreii și Haholii dela Iampol au suferit și această furtună după multe altele așteptând zile mai bune. Mai cu samă Ovreii au avut a plăti și de astă dată din nou toate oalele sparte căci se pare că simpla politică a pogromurilor e în foarte mare cinste în cenușiile întinderi de peste Nistru. Dar iată că în noaptea de Vineri spre Sâmbătă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nu știe rusește. Spune că Mercuri în pădure la Dobrușa, hoții au prădat 5 oameni și 3 jidovi. Dela Căprești la Telenești trecem prin Prodăneștii Noi. La Prodăneștii Vechi răzeși e satul de naștere a lui Alecu Donici. La Căprești Ovrei foastă colonie agricolă. Astăzi trăește obișnuit, din vechile [expediente.] Prodăneștii Noi, sat urât rusesc. La Telenești. Apus de soare. 30 Iulie. Nume de pe-aici: Plămădeală, Lapte Dulce, Iapă-scurtă, Șapte Frați, Copii mulți, Bou Negru, Bou Roș. Minunate seri la

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
înfățișarea că va strivi pe niște oameni. Se desfășoară însă așa fel încât deși, aproape să devie catastrofă, trece numai pe lângă cei amenințați fără ca ei să bănuiască nimic în acel moment. Un Ovreiu despre iepurele pe care-l scapă bufnaciul. Ovreiul, se înțelege, nu concepe cum un om serios se poate ocupa cu asemenea afacere. Trage cu pușca și iepurele se duce: "Sei ghezind, șreib a brif!" 10 Dec. Argumentând și raționând, în amor, omul se înșală pe sine însuși căci

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
tată. Nici copilași? Nici. Atuncea dormi singură? Și nu ți-i frică? Sărbătoare națională într-o reședință de plasă (Bivolari) cu discurs și procesiune în care cântă doi lăutari vioară și cobză și subprefectul primește grav felicitările preotului. Băieți de ovrei teribili și entuziaști. Spectacol ridicol și grimasant, pe când, de pildă, capra și plugușorul se desvoltă măreț și epic în aceleași locuri. La un accident răsturnare de trăsură soția se scoală din șanțul șoselei, prinde în brațe pe bărbatu-său Georges

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
să trăiască dușmanii! Cum se poate? Atunci nu rămâne decât să te întorci cu mare grabă acasă să vâri și vaca după capră și după cucoș. Bine, am să vâr. Ș-am să viu să dau samă. Când se întoarce Ovreiul a treia oară începu să se bată cu pumnii în cap și în piept. Se văia cu glas înalt și lăcrimat: Cu ce-am greșit eu, învățătorule, înaintea lui Dumnezeu, de-am ajuns la asemenea pedeapsă? Acuma nu mai am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
mânia clocotea și sora se va întoarce la gospodăria ei... Trebue pus aici ș-un fel de meșter Perdaf? O ploae mare care spală văzduhul înăbușitor. Mercuri Joi în săptămâna Rusaliilor se serbează Ion Nou Iarmaroc (la Suceava la Sânziene?) Ovrei din Galiția, Armeni, Ruși cu hidromel? Oameni, flăcăi, femei frumoase dela munte lăutari țigani cimpoeri baci voinici Un sărac, care ține pe un moșneag de mână și-i istorisește cum a fost și el "om" odată... (Cu asta se începe

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
150 de oameni. El le-a eșit înainte la jâtărie și ce-a făcut ce-a dres, a izbutit să-i întoarcă. Puțini, numai vre-o 20, cu delegatul satului, s'au dus spre târg, ș-au speriat pe cei Ovrei. Învățătorul acesta a fost cu multă luare-aminte priveghiat de autorități, și în urma celor ce făcuse trebuia să se opereze arestarea lui ca instigator. Atunci un Evreu, Wurmbrandt, l-a luat pe garanția lui, înnaintea procurorului... "Eu știu cât e de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
oameni cu duhul blândeții, și "vântul cel rău" n'a trecut peste sat, deși norodul, în preajma unui târg ca Pașcanii, s'a turburat. Octav Cernescu și C. Pienescu, din Dolheștii Mari. Ca'n multe sate, mișcarea s'a îndreptat împotriva Ovreilor. Satul a fost ocupat de armată. Învățătorii nu s'au mișcat; n'au luat nici-o măsură, nici bună, nici rea. Neculai Manoliu, din Drăgănești Un început de mișcare împotriva Ovreilor. Învățătorul a intervenit cu sfaturile lui și mânia oamenilor a

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Mari. Ca'n multe sate, mișcarea s'a îndreptat împotriva Ovreilor. Satul a fost ocupat de armată. Învățătorii nu s'au mișcat; n'au luat nici-o măsură, nici bună, nici rea. Neculai Manoliu, din Drăgănești Un început de mișcare împotriva Ovreilor. Învățătorul a intervenit cu sfaturile lui și mânia oamenilor a fost potolită. N. Stoleriu, din Baia Mișcare împotriva Ovreilor, cari sunt scoși cu alaiu din comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
s'au mișcat; n'au luat nici-o măsură, nici bună, nici rea. Neculai Manoliu, din Drăgănești Un început de mișcare împotriva Ovreilor. Învățătorul a intervenit cu sfaturile lui și mânia oamenilor a fost potolită. N. Stoleriu, din Baia Mișcare împotriva Ovreilor, cari sunt scoși cu alaiu din comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
comună: Învățătorul a intrat în mijlocul norodului cu sfaturi și a oprit excesele. Imediat după ce lucrurile s'au potolit, preotul Mihailescu, om cu stare, a început a umbla din om în om pentru iscălirea unei jalbe: că oamenii nu pot fără Ovrei! "Oameni buni, le zicea, nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la șapte creștini..." Vorbe de-acestea spun și alți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
nimeni nu poate trăi în lume fără jidan. Aflați de la mine că sunt și buni la Dumnezeu; o rugăciune de la un jidan mai degrabă e primită decât la șapte creștini..." Vorbe de-acestea spun și alți preoți. Și au venit Ovreii în comună, iar învățătorul era Juda, pentru preot. El e cel care a vrut să facă rău; el e cel care "vrea să facă șmecherii cu banca lui..." Preotul acesta totdeauna vrea să paralizeze activitatea extrașcolară a lui Stoleriu. Cleonic

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
s'au potolit, mai ales că Evreul lor nu s'a mai întors. I. Neculau, Lespezi (mutat la Topile) Nu a luat parte nici într-un fel la potolirea oamenilor. Petru Niculescu, Sirițel Răzvrătiții, furioși, se pregăteau să devasteze conacul Ovreiului arendaș.Învățătorul s'a îndreptat spre ei, însoțit de doi jandarmi. Dar în fața mâniei oamenilor, dintre care mulți erau amețiți de băutură, jandarmii au luat-o la fugă. În primul moment s'a retras și Niculescu, apoi s'a hotărât

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
de cal și de broască. Nu e o carne spurcată, dar n-o mâncăm, n-o voește cu nici un preț stomahul: are o prejudecată. Tot așa și cu creerul care primește din copilărie, de la mediu, impresii peste impresii, cu privire la ticăloșia Ovreilor de pildă, la dușmănia lor, la necurățenia lor ș.c.l. ajunge să aibă o prejudecată. Ca și stomahul și intelectul nostru are o repulsiune instinctivă cătră rasa aceasta. N-o poate mistui. Și așa s-ar putea explica într-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679

un magazin de fierărie, și sora ei, șefă de cadre la Institutul de cultură fizică - șefii de cadre în anii cincizeci erau personajele cheie ale regimului! -, măritată cu Segall, căpitan de miliție la prefectură. Erau două generații distincte: bătrânii, molcomi ovrei din Dărăbani, mărunți comercianți, și tinerii, instrumentele tipice ale stalinismului, mutați abrupt în București din „lipsă de cadre”. „Tinerii” erau atât de lucizi de impostura și puterea lor, încât la moartea tătucului Stalin, la începutul lui martie ’53, le-am

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
cultura, m-a întrebat sarcastic: - Cum se face, tovarășe Breban, că dumneata, ce vii dintr-un lanț de preoți ardeleni greco-catolici care au luptat secole pentru românitate și drepturile românilor, tocmai dumneata dai cronica literară a primei reviste literare unui ovrei, lui Raicu-Leibovici?! - Da, tovarășe, am răspuns, dar m-ați asigurat atunci când făceați presiuni asupra mea să preiau conducerea României literare că-mi veți respecta deciziile, oricare vor fi ele. Și-apoi, nu uitați: Lucian Raicu, printre altele, este autorul celei

[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301

Cu toate acestea, conceptul de eLearning devine tot mai uzitat, completând, în chip fericit, sistemul clasic de educație, însă, fără să i se poată substitui. CONSIDERAȚII PRIVIND ORIGINILE POPORULUI EVREU Cuvântul evreu (există în limba română și varianta azi arhaică „ovrei") provine din limba ebraică. Cuvântul ebraic עברי (ivrí) este înrudit cu verbul עבר a trece. Mitologia evreiască leagă acest nume de Eber (ebr. 'Ever) de un strămoș al lui Avraam (Abraham, ebr. Avraham), urmaș al lui Sem (ebr. Șem) sau

Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]