984 matches
-
colorează din nou, însă culoarea primită diferă puțin de cea inițială (floarea de nu-mă-uita în loc de albastru devine violet). Dacă floarea decolorată se introduce într-un vas cu clor gazos, reapare culoarea pentru puțin timp după care aceasta dispare din cauza acțiunii oxidante a clorului. Utilizările SO2 și sulfiților SO2 se folosește la prepararea H2SO4, în industria textilă, în industria zahărului ca decolorant, în industria alimentară (la dezinfectarea butoaielor, la distrugerea mucegaiului, la împiedicarea fermentației la fructe), la dezinfectarea încăperilor, contra paraziților de pe
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
2·10¯10) a) 4; b)5; c)6; d)10; e)11. Lucrarea 8 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) NOȚIUNI TEORETICE 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea reacțiilor cu transfer de electroni sau de oxidoreducere (însușirea noțiunilor de oxidare, reducere, oxidant, reducător, număr sau stare de oxidare, stabilirea coeficienților reacțiilor redox prin metoda iono-electronică). De asemenea, se vor efectua practic o serie de reacții care să ilustreze capacitatea oxidantă sau reducătoare a unor elemente sau compuși chimici, scoțând în evidență transformările
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
cu transfer de electroni sau de oxidoreducere (însușirea noțiunilor de oxidare, reducere, oxidant, reducător, număr sau stare de oxidare, stabilirea coeficienților reacțiilor redox prin metoda iono-electronică). De asemenea, se vor efectua practic o serie de reacții care să ilustreze capacitatea oxidantă sau reducătoare a unor elemente sau compuși chimici, scoțând în evidență transformările care au loc în sistemele de reacție. 2. Considerații teoretice Reacțiile de oxidoreducere sau redox, din punctul de vedere al teoriei electronice, se definesc ca fiind toate procesele
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
NaNO2, CO, NO, iar în anumite condiții și apa oxigenată, H2O2. Dintre substanțele organice care manifestă caracter reducător menționăm: alcoolii inferiori ( CH3-OH, C2H5-OH ), aldehidele ( în special aldehida formică, CH2O), acizii carboxilici (HCOOH, H2C2O4 ) și monozaharidele, în special glucoza C6H12O6. b) Oxidanții sunt atomi, ioni pozitivi în stări de oxidare superioare, sau molecule care se caracterizează prin proprietatea de a accepta electroni, reducându-se. Dintre oxidanții folosiți în chimia anorganică, analitică și organică cităm: atomi și molecule ale nemetalelor: F2, Cl2, Br2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
Fe3+ . Din reacție mai rezultă sulfat de potasiu și apă. Pentru stabilirea coeficienților reacțiilor redox se aplică două metode: metoda electronică și metoda iono-electronică A. Metoda electronică În metoda electronică se ține seama de stările de oxidare formale ale ionilor oxidanți și reducători din sistemul redox. Pentru reacția redox menționată coeficienții se stabilesc astfel. Ținând seama că numărul de electroni acceptați de oxidant trebuie să fie egal cu numărul de electroni cedați de reducător se pot scrie următoarele semi-reacții. Cifrele 2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mediu acid (a), neutru (b), și bazic (c) cu permanganat de potasiu. Din schemele care redau schimbul de electroni, în cele trei cazuri, și în care se ține seama de natura mediului de reacție se observă o scădere a capacității oxidante a permanganatului de potasiu, în funcție de valoarea pH-lui. 3 CLASIFICAREA REACȚIILOR REDOX Reacțiile redox se clasifică după două criterii de bază: natura particulelor care participă la schimbul electronic din procesul redox; natura mediului de reacție: acid, bazic sau neutru: I. Reacții
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
întâlnite în chimia anorganică. Multe din aceste reacții prezintă importanță practică, găsindu-și aplicații în chimia analitică, chimia anorganică, în general, în domeniul chimiei aplicate. Lucrarea 9 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) PARTE EXPERIMENTALĂ 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea caracterului oxidant al unor clase de compuși anorganici: acizi, săruri anorganice ș.a., precum și caracterul reducător al unor compuși. Se urmărește capacitatea oxidantă, respectiv, variația acesteia în diverse condiții de reacție; cum ar fi: condiții de reacție (pH), concentrația reactanților, temperatură ș.a. 2
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
general, în domeniul chimiei aplicate. Lucrarea 9 REACȚII DE OXIDO-REDUCERE (REDOX) PARTE EXPERIMENTALĂ 1. Scopul lucrării Lucrarea urmărește studierea caracterului oxidant al unor clase de compuși anorganici: acizi, săruri anorganice ș.a., precum și caracterul reducător al unor compuși. Se urmărește capacitatea oxidantă, respectiv, variația acesteia în diverse condiții de reacție; cum ar fi: condiții de reacție (pH), concentrația reactanților, temperatură ș.a. 2. Considerații teoretice După cum s-a arătat în lucrarea teoretică care prezintă generalități privind reacțiile de oxidoreducere, o serie de substanțe
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
oxidare superioare; oxizii metalici, care conțin cationi în stări de oxidare superioare; nemetalele: F2, Cl2, Br2, I2, O2, etc.; combinațiile chimice care conțin un element în stare de oxidare înaltă; au tendința de a accepta electroni, reducânduse, fiind deci agenți oxidanți. Se vor executa experiențe, cu o serie de substanțe cu caracter oxidant și reducător, în diferite medii de reacție ( acid, bazic și neutru ). 3. Partea experimentală Reactivi, ustensile și aparatură de lucru: Soluții de: KMnO4; K2Cr2O7; K2CrO4; H2O2: 3-5%; FeCl3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
nemetalele: F2, Cl2, Br2, I2, O2, etc.; combinațiile chimice care conțin un element în stare de oxidare înaltă; au tendința de a accepta electroni, reducânduse, fiind deci agenți oxidanți. Se vor executa experiențe, cu o serie de substanțe cu caracter oxidant și reducător, în diferite medii de reacție ( acid, bazic și neutru ). 3. Partea experimentală Reactivi, ustensile și aparatură de lucru: Soluții de: KMnO4; K2Cr2O7; K2CrO4; H2O2: 3-5%; FeCl3; NaClO; AgNO3; HgCl2; HNO3: (~ 15%, 35%); H2SO4 (~ 10-15% ; concentrat ); apă de clor
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
becuri de gaz, trepiede, site de asbest, pahare Berzelius, pipete, sticle picurătore cu reactivi. Mod de lucru Utilizând soluțiile preparate, reactanții solizi menționați, apa distilată și soluțiile diluate de acizi și baze, ca mediu de reacție se verifică experimental caracterul oxidant al unor elemente și combinații anorganice: se vor scrie reacțiile chimice cât și sistemele oxido-reducătoare pentru fiecare caz în parte. se vor stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
în parte. se vor stabili coeficienții stoechiometrici ai fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
fiecărui sistem redox, prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
prin cele două metode: metoda electronică și iono-electronică. după efectuarea fiecărei reacții se vor nota schimbările observate pe baza cărora se va explica sensul desfășurării reacțiilor redox analizate. Proprietățile oxidante ale HNO3. Acidul azotic, HNO3, are caracter oxidant pronunțat. Capacitatea oxidantă a HNO3, depinde de concentrația acestuia și de temperatură. Astfel HNO3 se poate reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
reduce la : NO2, N2O3, NO, N2O; N2, iar la diluție foarte mică, în reacția cu Zn, până la starea de oxidare (-3) formând amoniac, care reacționează cu HNO3 dând în final azotat de amoniu. !!! Toate reacțiile se execută la nișă. Proprietățile oxidante ale Fe3+. Sub acțiunea reducătorilor puternici ionul feric (Fe3+) este redus la fier divalent. Ionul feric poate oxida : I-, Sn2+, S2-, metalele care îl preced în seria activității metalelor, cât și o serie de combinații, de exemplu SO2. Folosind o
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
experimente: FeCl3 + KI → Prezența ionului Fe2+ se pune în evidență cu o soluție de K3[Fe(CN)6] fericianură, care în reacția cu Fe2+ formează un precipitat voluminos de culoare albastră “albastrul lui Turnbull”, Fe3[Fe(CN)6]2. Proprietățile oxidante ale ionului Ag+ Ionul Ag+ este un oxidant relativ puternic, pentru care este caracteristică reacția: + 0Ag +1e Ag .O serie de reducători cum sunt Fe2+, Sn2+, aldehida formică, etc., precipită argintul din soluțiile de azotat de argint sub forma unui
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
reducerea din iodați Având în vedere că iodul este răspândit în special sub formă de ioduri, metoda generală de obținere este prin oxidare. Astfel se folosesc atât oxidanții menționați în cazul obținerii bromului și clorului cât și oxidanții cu capacitate oxidantă mai mică, cum ar fi: FeCl3, H2O2, NaNO2, NaClO. Soluțiile de ioduri folosite sunt proaspăt preparate, deoarece altfel se oxidează în timp, separând iod. Iodul elementar se poate obține în stare de vapori soluție apoasă sau în stare solidă. Se
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
incluziune care dau culoarea albastră cu amidonul. Reacția este foarte sensibilă și servește la punerea în evidență chiar și a urmelor de iod. Reacția servește la punerea în evidență a iodului elementar. 3.5. Proprietăți chimice 3.5.1. Caracterul oxidant Din punct de vedere chimic, caracteristic pentru halogeni este marea lor reactivitate. Ei au tendința să treacă în ioni monovalenți negativi. Reactivitatea acestor elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
punct de vedere chimic, caracteristic pentru halogeni este marea lor reactivitate. Ei au tendința să treacă în ioni monovalenți negativi. Reactivitatea acestor elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv caracterul oxidant. Deoarece fluorul este un gaz cu miros pătrunzător, iritant, nu se execută cu acesta experiențe în laborator (cu studenții). Scăderea capacității oxidante a halogenilor se poate pune în evidență, astfel: Mod de lucru. Lucrarea 12 SULFUL 1.Scopul lucrării În
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
elemente scade de la F la I, sens în care scade și tendința de a accepta electroni, respectiv caracterul oxidant. Deoarece fluorul este un gaz cu miros pătrunzător, iritant, nu se execută cu acesta experiențe în laborator (cu studenții). Scăderea capacității oxidante a halogenilor se poate pune în evidență, astfel: Mod de lucru. Lucrarea 12 SULFUL 1.Scopul lucrării În lucrare se prezintă elementul SULF cu metodele de obținere și proprietățile caracteristice care sunt verificate experimental. 2. Considerații teoretice Sulful a fost
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
CS2, a SO2, H2SO4, etc.,. 4. Teste: 1. Să se determine starea de oxidare a sulfului în următorii compuși: H2S; SOCl2; SF4; SO2Cl2; NAHS; S2O32⎯; S4O62⎯; H2SO4; Na2SO3. 2. Să se scrie trei reacții în care sulful reacționează ca agent oxidant și trei în care reacționează ca agent reducător. 3. După o metodă cunoscută sulful se poate obține din următoarele reacții. 4. Prin tratarea unei soluții 0,1 normal de tiosulfat de sodiu cu exces de acid sulfuric s-au obținut
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
colorează din nou, însă culoarea primită diferă puțin de cea inițială (floarea de nu-mă-uita în loc de albastru devine violet). Dacă floarea decolorată se introduce într-un vas cu clor gazos, reapare culoarea pentru puțin timp după care aceasta dispare din cauza acțiunii oxidante a clorului. Utilizările SO2 și sulfiților SO2 se folosește la prepararea H2SO4, în industria textilă, în industria zahărului ca decolorant, în industria alimentară (la dezinfectarea butoaielor, la distrugerea mucegaiului, la împiedicarea fermentației la fructe), la dezinfectarea încăperilor, contra paraziților de pe
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
special acizi, amoniac, se va folosi o pipetă prevăzută cu bulă de siguranță sau mai bine o pară de cauciuc. Spălarea vaselor de laborator se face imediat după utilizare, cu solvenți în care reziduurile sunt solubile. Se va folosi amestec oxidant (sulfocromic) preparat astfel: 1 kg dicromat de potasiu se dizolvă în 2,5 L apă. Separat avem o sticlă cu acid sulfuric concentrat (d=1,84). În vasul de spălat se introduce soluție dicromat, iar peste aceasta acid sulfuric, nu
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
cursul procesului tehnologic; c) cantitatea de alamă forjabilă (cu 60% cupru) care se poate prepara din cuprul rezultat din proces, dacă randamentul global al obŃinerii cuprului este de 80%. 14 2,685 t patronit de puritate 80% se supune prăjirii oxidante. Compusul solid, după purificare, este redus cu aluminiu, procesul de obținere a metalului decurgând cu un randament de 75%. Se cer: a) să se scrie ecuațiile tuturor reacțiilor chimice; b) masa de aluminiu folosită, dacă se folosește un exces de
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
și stibiul. O comportare deosebită o prezintă aceste metale în reacția cu oxigenul. Astfel, în timp ce litiul formează oxidul, sodiul formează peroxidul, iar celelalte metale alcaline formează superoxizi. Oxizii formați au un puternic caracter bazic, iar peroxizii și superoxizii sunt substanțe oxidante. În prezența apei, metalele reacționează energic, formând alcalii puternice. Reacționează exploziv cu acizii și violent cu alcoolii. Cu amoniacul formează amiduri. Fiind deosebit de active, sunt folosite pentru obținerea altor metale, prin substituție din compușii acestora (metoda metalotermică de preparare a
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]