794 matches
-
trecător, sub Ștefan, fiul lui Alexandru cel Bun. Altfel e pururea parte integrantă, sau a Vlahiei în veacul al paisprezecelea, sau a Moldovei din veacul al cinsprezecelea și până la luarea ei prin ruși. Față cu aceste lucruri pozitive, cu acești pârcălabi, stofe cusute cu fir, vămi plătite de negustori, turnuri și ziduri făcute de Ștefan Vodă, nu știm zău dac-ar mai cuteza cineva să zică cumcă La Bessarabie à aucun point de vue n'a ete consideree par le Traite
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
birui pe creștini". În dricul verii anului 1484 sultanul Baiazid II intră cu oști mari în țara Moldovei și bate Chilia și Cetatea Albă, pentru a realiza o politică oarecum tradițională. Miercuri, la 14 iulie, ia cetatea Chilia, comandată de pârcălabii Ivașcu și Maxim, iar la 5 august acelaș an ia Cetatea Albă, comandată de pârcălabii Gherman și Oană (la Urechi: Ioan). și ar fi apucat și alte cetăți, că Ștefan Vodă la gol nu îndrăznea să iasă; ci numai la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în țara Moldovei și bate Chilia și Cetatea Albă, pentru a realiza o politică oarecum tradițională. Miercuri, la 14 iulie, ia cetatea Chilia, comandată de pârcălabii Ivașcu și Maxim, iar la 5 august acelaș an ia Cetatea Albă, comandată de pârcălabii Gherman și Oană (la Urechi: Ioan). și ar fi apucat și alte cetăți, că Ștefan Vodă la gol nu îndrăznea să iasă; ci numai la strâmtoare nevoia, de le făcea sminteală. Ci văzând turcii ajutorul lui Ștefan Vodă din Țara
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
e ocupațiunea turcească. Hotinul e o frumoasă și puternică cetate, așezată pe o stâncă, având aspectul fortereței Koekenhausen din Liflanda, căci le văzui pe amândouă. în 1574 găsii Hotinul deja în posesiune turcească; totuși domnul moldovenesc mai păstrează acolo un pârcălab, ce-l reprezintă și carele ne primi de două ori în numele stăpânului său... {EminescuOpX 63} E drept că Hotinul trece în urmă din nou în posesiunea Moldovei și abia în secolul al 17-lea turcii îl reocupă și-l întăresc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
două lățime tot pe locurile pe unde mai fusese înainte de un veac, iar mârzacii toți se obligă printr-un lung înscris, dat la mâna lui Grigore Vodă Ghica, să plătească arendă pentru locurile de pășunat, iar de unde le-or spune pârcălabii să se retragă cu turmele, de acolo să se și retragă fără a face bucluc. Dar despre acestea mai pe larg la veacul al optsprezecelea. A vorbi despre acești oameni ca despre niște possesseurs legitimes ai Basarabiei ni se pare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mârzaci fiind sau karatătari, fiind trebuință să-și cerceteze dobitoacele, de ar vrea să meargă la dobitoace să le vadă, să albă întîi a merge la boierii Măriei Sale diregătorii marginilor, adică la serdarul și la căpitanul de codru și la pârcălabul de Lăpușna, și, arătîndu-și nevoia și trebuința lor ca să meargă să-și vadă dobitoacele colo unde se pășunează, așa cu știința lor să aibă voie a merge, iară fără de voia și cuvântul acestor boieri nimeni din noi să nu aibă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
D-nul Zevzecopol s-a bătut la Valea Albă, d-nul Pehlivanoglu la Rovine și d-nul Pherekydis la Obertin. Daca se va cerceta bine, se va afla că, la adecă, d. Giani a fost duce de Făgăraș, d. Carada pârcălab de Hotin și d. C. A. Rosetti vornic de Suceavă. Sunt pline cronicele noastre cu numele ilustre ale Zevzecopolilor de tot soiul și bătrânul Costin de la Costîna nu știe cum să le ridice meritele mai sus! Dar, întreabă " Romînul", "contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când Îți sună ceasul, Îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d un picior! 69 Vestea căsătoriei tinerilor
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a românilor din Austro Ungaria, dar poezia Vorbeau azinoapte două ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ CÎnd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
heleșteie, vaduri de moară, locuri de prisăci și pomeți,cu 600 de taleri bătuți bani gata. Martori: popa din Dumești, popa Eremia cel bătrîn din târgu Iași, popa Darie și Dima din Olășei și alții din Glodeni. Scrie Tiron fost pârcălab. Original rupt dar adeverit de Divanul judecătoresc al Moldovei în 1832. Totodată în 1660 Carp Lungul vinde lui Mecula o parte din ocină, din satul Olășei”. Din acestea și din alte documente (Condica Luzilor pe 1803) deducem că unele sate
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
al căror nume crescu din zi în zi. Adesea ocinile pe vechile așezări erau pierdute când stăpânul,În anumite împrejurări,părăsea locurile respective. Un document din 6 iulie 1672 notează printre conducătorii răscoalei contra voievodului Gheorghe Duca, pe „Apostol Durac, pârcălabul, pe Ioan și pe Carp, feciorii lui Ionașcu, toți trei boieri mari din ținutul Vasluiului”. Am descoperit un act din 12 ianuarie 1662, emis la Iași,care indică că Durac a fugit fiind amenințat de un alt domn, Gheorghe Ghica
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Schitul Cetatea, a cărui atestare doar noi o punem acum în lumină, cu ajutorul unui martor valoros prezent în documentul nr. 250 din 14 aug. 1483. Atunci, printre boierii martori la vânzările de pământ din Tungujei și Tibănești, apare și "Micul, pârcălab de Cetate Mică", ceea ce înseamnă că această așezare exista la 1483. Specific faptul că acest document prezintă o serie de erori recunoscute de istorici, numai că nimeni nu a deslușit subtila greșeală din transcrierea "Micul, pârcălab de Cetate Micotă", ba
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Tibănești, apare și "Micul, pârcălab de Cetate Mică", ceea ce înseamnă că această așezare exista la 1483. Specific faptul că acest document prezintă o serie de erori recunoscute de istorici, numai că nimeni nu a deslușit subtila greșeală din transcrierea "Micul, pârcălab de Cetate Micotă", ba mai mult, unii au pus și virgulă între ultimele două cuviinte, conchizând apoi că "...este greu de determinat originea greșelii..." în dezacordul creat. în Marele Dicționar Geografic al României ,dar și pe monumentul ridicat în 1950
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
zi înscrisă în programul acestei întâlniri: prezentarea programelor politice de către candidați. Stimați alegători, avem astăzi ocazia de a avea alături de noi 3 candidați la funcția de domn al Moldovei: fostul domn regulamentar Mihail Sturdza, fiul său Grigore Sturdza și fostul pârcălab de Galați, Alexandru Ioan Cuza. Fiecare candidat va trebui să-și exprime punctul de vedere față de modalitatea de conducere a Moldovei în momentul în care va fi invitat de unul dintre cei 3 caimacami. CAIMACAMUL 3: Să începem cu fostul
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
Orice om are dreptul la exprimarea opiniei! MIHAIL STURDZA: Această exprimare a opiniei poate deveni periculoasă pentru ordinea politică a țării! Mie, unul, nu vreau să-mi fie etichetat compromisul cu revoluționarii ca o slăbiciune! De altfel, protestez, domnule fost pârcălab de Galați! Îmi aduceți o ofensă personală afirmând aceste lucruri despre mine! Nu tolerez acest comportament! ALEGĂTORUL 1: S-a dus vremea domnilor autoritari, de când cu războiul civil din Anglia! Accente istoriografice MIHAIL STURDZA (supărat de cele auzite): Cum îndrăznești
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
să ne dea pământ ca să putem să trăim și noi mai bine! Eu unul am cunoscut un astfel de om! Acesta este Alexandru Ioan Cuza! ALEGĂTORUL 4: Am auzit și eu despre el că ar fi demisionat din funcția de pârcălab de Galați, în 1857, protestând față de falsificarea alegerilor pentru adunarea ad-hoc din Moldova! Cine știe, dacă nu s-ar fi pus el împotrivă ce ar mai fi decis Puterile Garante pentru noi! Auzi, comedie! După Vogoride românii din Moldova nu
SCENETA „ALEGEREA LUI VODĂ CUZA”. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by I Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1718]
-
apoi începu să aibă aspect de ușoară urbanizare, mai ales după mai bine de un veac, când în jurul bisericii noi, luă ființă un han și prăvălii, menite să sporească veniturile bisericii. Pe la anul 1626, în locul bisericii din lemn, Hatmanul și Pârcălabul de Suceava Ioan Nicoară zis Nicorițăsfetnicul și cumnatul Domnitorului Miron Barnovschi-Vodă a înălțat actualul locaș. Tot dintr-o legendă, consemnată de N.A. Bogdan în lucrarea "Orașul Iași monografie istorică și socială ilustrată", despre care am mai vorbit, aflăm că Miron
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Neculai din deal, Neculai cel Mic sau Neculai cel Nou. Stilul arhitectonic era simplu și nu se cunoaște cu precizie nici ctitorul și nici anul în care a luat ființă. După unii, ar fi fost zidită de un oarecare Luca, Pârcălab de Chișinău, prin anul 1672. După "Istoria Moldovei" de Drăghici, ea ar fi fost făcută de Manolache Balș, "nazirul" (supraveghetorul) "pavelelor" (străzilor pavate), pe la începutul veacului al XIX-lea, lucru cu care N.A. Bogdan nu este de acord, . În anul
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
popoarelor mici a răbufnit atunci când românii au pregătit ei acest act. CAPITOLUL AL - XI - LEA BIOGRAFIILE UNOR LIDERI SOCIAL DEMOCRAȚI șI SOCIALIȘTI Ecaterina Arbore (1873 - 1937) Provenită dintr-o ilustră familie, cu tradiții în istoria Molddovei, ajungându-se până la celebrul pârcălab al Sucevei, Luca Arbore, Ecaterina s-a născut în ziua de 24 octombrie 1873, în București, pe strada DragoșVodă, nr. 21. Tatăl său, Zamfir Arbore, a fost un ilustru socialist, intelectual și scriitor, care a îmbrățisat ideile de stânga încă
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
apoi eroismele „eliberatorilor” în 1940 și după 1944 vor să justifice actuala aparteneță a ținutului. Nici un cuvânt despre principatul Moldovei începând cu anul 1310 când orașul este menționat documentar nici un cuvânt despre Mușatini, Ștefan, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, pârcălabii moldoveni, Petru Rareș, Al. Lăpușneanu, Mihai Vodă, despre Movilești, despre turci sau polonezi. Sudul Basarabiei astăzi regiunea Odesa. Cetățile Izmail, Chilia, Tighina, Cetatea Albă - verigi din lanțul apărării răsăritene a vechii Moldove (N. Iorga) evocă un trecut glorios la marginea
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cetăților a fost mână de lucru rusească și a moldovenilor ca populații autohtone. Această firavă concesie față de moldoveni nu se mai regăsește în versiunea destinată turiștilor de alt neam. Multe dintre inscripțiile zidite în pereții cetăților de pe timpul domnitorilor și pârcălabilor moldoveni au fost înlăturate. Și atunci gândul te duce la toleranța românilor. La Zamka județul Suceava se află deschisă biserica și mănăstirea armeană construită în zorii descălecatelor Țărilor Românești, spre satisfacția celor 2000 de armeni din România. Statuia ecvestră a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește începerea jocului. "Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe." Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, "îi intrase la inimă și pace! c-așa e cu-nsurătoarea. Când îți sună ceasul, îți iese-nainte a de ți-a fost ursită și ți se pare c-ai apucat pe Dumnezeu d-un picior!" Vestea căsătoriei tinerilor se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a românilor din Austro-Ungaria, dar poezia Vorbeau azi- noapte două ape probează că autorul avea conștiința suferințelor românilor de aici, aceeași cu a românilor din Imperiul Habsburgic: N-auzi cum strigă Basarabii/ Blestemul zilelor ce vin,/ Cum sună-n bucium pîrcălabii/ De la Soroca și Hotin?/ Eu simt cum matca mea tresare/ De-al amintirilor șuvoi,/ Arcașii lui Ștefan cel Mare/ Îmi cer azi moaștele-napoi/.../ Nedumerirea mă supune/ Cînd rostul patimii v-ascult,/ Căci inima nu-mi poate spune/ Pe care
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
nu-i vorbă, dar ca un făcut se iveau pricini de gâlceavă chiar între cuvioșiile lor călugării de la diverse mănăstiri, vecini cu morile. De pildă, la 26 sept. 1701(7210), Constantin Duca voievod este nevoit să poruncească lui Stefan Hăbășescu pârcălab să meargă la vadul Icușenilor de pe Jijia și să mute cu meșteri mai la vale morile mănăstirii Agapia, pentru a putea măcina și moara mănăstirii Aron Vodă de pe Jijia: „Si călugării de Agapia n-au căutat să izească la dreptate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
afirmațiile acelor timpuri - fie și ale voievozilor. - Să mergem totuși mai departe și să spunem că nu numai voievodul ctitor a făcut danii - și ce danii - către mănăstirea Barnoschi, ci și unii boieri. De-o pildă,Gheorghe Coci, hatman și pârcălab de Suceava, dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași două fălci de vie în Valea Urșulei. Apoi banul Savin spune la 25 aug. 1709 (7217): „Adică eu, Savin banul, feciorul lui Dumitrașco păharnicul, scriu și mărturisesc cu acest adevărat zapis al meu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]