235 matches
-
de jos în sus, ascendent. Este un prim gest de reverență ce salută apariția unei noi iubiri, asumându-și, totodată, riscul de a o idolatriza prematur, primejdia de a-i postula prezența în sanctități de icoană. Asemeni fructelor împlinite întru pârg ale unui copac atins de solaritate crepuscular-ruginie a toamnei, cuvintele ce numeau universul se desprind de arborele acestuia și se prăbușesc, topindu-se în formularea gândului te iubesc. Tot astfel, ceea ce era numit prin cuvinte, nesfârșirea de componente ale universului
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
vociferante. Toamnă oltenească e o replică mai haiducească la Aci sosi pe vremuri a lui Ion Pillat: O, de-ați fi în Dolj cu mine și-ați uita cu toți de tîrg!... ...E-nceputul lui octombrie, când dă aurul în pârg, când în cel dintâi ciorchine trup și suflet îți cuminici... Cum v-ar mai lătra în gară, Floarea,-ntr-una din duminici!... Mai întîi, din timp m-aș duce să pândesc de la canton, și s-adăst, zvâcnind, semnalul cantonierului Anton!... Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și unelte agricole. Având în vedere potențialul meșteșugăresc și artistic prezentat parțial mai sus, ne-am concentrat atenția asupra a trei meșteșuguri, prelucrarea lemnului în coordonatele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
-se pe șleau, Mai nicicând pe nu biștarii mei! Nu mai beau! Am încetat să beau! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau, incaltea, mai cu sârg: Bragă, țitro, aqua de știubei; Sucuri de corcove în pârg... Phii, ce bine-i Domnule să bei! Dau la nefârtatul vutka, zău! - Să o deie piște cap Serghei! Nu mai beau horelcă, nici trăscău! Phii, ce bine-i dom'le că nu bei! Însă beau cu sete, beau de sting
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/7174_a_8499]
-
Începând de la nord-est coboară dealul Purcărețului, de la nord-vest, dealul Cheia și la sud-vest dealul Buneștilor. Între aceste dealuri este închisă comună Păușești-Măglași pe teritoriul căreia găsim dealuri mai mici și muncele cum sunt: dealurile Coasta, Chiciora, Muscelul, Mierla, Lunca și Pârgului. Pe versanții dealurilor ce înconjoară comună că și pe cei din interior s-au format numeroase vai ca urmare a torenților proveniți din ploile abundente de primăvară și toamnă, precum și din topirea zăpezilor. Aceste vai și-au format un curs
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
I și II (sfârșitul secolului al XIV-lea-jumătatea secolului al XV-lea), biserica „Sfântul Gheorghe” (1826), turnul-clopotniță de poartă cu paraclisul „Buna Vestire” (1821), paraclisul „Adormirea Maicii Domnului” (1809, transformat în 1843), paraclisul „Sfântul Pantelimon” (1820, cu refaceri în 1843), Turnul Pârgului (secolul al XV-lea, modificat în 1745), clădirile din incintă (1796), agheazmatarul (1836), biserica-bolniță „Sfântul Ioan cel Nou” (1848), casa Nicodim (1846) și casele monahale (secolele al XVIII-lea-al XX-lea). În rest, alte nouă obiective din comuna Vânători-Neamț
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
en. Este vorba despre un decret dat în cinstea lui Agatokles, fiul lui Antiphilos, care prin soli și daruri, a obținut protecția unui rege local, Rhemaxos împotriva unei căpetenii a tracilor, Zoltes, care atacă cetatea când grâul se află în pârg. Locuitorii Histriei chiar plăteau tribut de 600 de galbeni, insă Zoltes nu se ținea de promisiune și atacă în continuare. Agatokles a organizat un corp de mercenari arcași pentru apărarea cetății și cu sprijinul lui Rhemaxos, ce constă în 100
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
august, un ziar agricol publica numeroase rapoarte cu privire la condițiile meteo neobișnuite: ploi torențiale care au întârziat secerișul și au deteriorat recolta strânsă și care nu apucase să fie depozitată, sau, în unele zone, secetă care a lovit lanurile aflate în pârg, secetă urmată în timpul recoltării de ploi cu debite de trei ori mai mari decât media anuală. În Ucraina, în 1932, temperaturile în luna martie au fost sensibil mai scăzute decât media multianuală a lunii. În schimb, în mai și iunie
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se întinde pe o suprafață de 2 hectare. Aria protejată cunoscută de localnici sub denumirea „La Gloduri” se află la ieșirea din satul Monor, la confluența pâraielor „Pârgului” și „Luțului” și reprezintă o zonă mlăștinoasă în arealul căreia se află câteva structuri conice (vulcani noroioși) alcătuite din sedimente (marne, gresii, argile) atribuite Miocenului. Vulcanii noroioși sunt formațiuni create de gazele naturale provenite de la mare adâncime, care ies la
Vulcanii noroioși „La Gloduri” () [Corola-website/Science/325389_a_326718]
-
iute, fără veste și cumplit. GLOUCESTER: Gata vrăjeala, hoașcă stafidită. MARGARETA:Și să te las? Stai, cîine, și ascultă. De cerul mai păstrează vreo osîndă, Deasupra celor ce ți le doresc, Să le păstreze pînă cînd păcatul Îți dă în pîrg - atunci să te izbească. (I.3.) „Învierea” Margaretei și prezența ei la Curtea Angliei este una dintre cele mai spectaculoase manevre dramatice din text. Ar fi poate de încercat de vreun regizor s-o aducă pe Margareta așa cum era în
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]