969 matches
-
Europa boala este cunoscută pe lucernă și alte specii de leguminoase cultivate sau spontane. În România a fost găsită în 1912 de P. Moesz și apoi studiată de C. Sandu-Ville (1932). Simptome. Frunzele și lăstarii tineri se acoperă cu o pâslă miceliană fină, ce în scurt timp devine pulverulentă apoi își schimbă culoarea din albicioasă în cenușie, datorită apariției unor mici puncte negre, reprezentate de organele de rezistență. Frunzele și tulpinile se usucă înainte de vreme. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se extinde foarte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și arderea fânului cosit. 7.2.4. Făinarea trifoiului Erysiphe trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe poate fi compromisă. Transmitere-raspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
trifolii Făinarea poate fi prezentă pe toate speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe poate fi compromisă. Transmitere-raspândire. Ciuperca parazitează leguminoasele, fiind semnalată pe 64 specii de plante
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
speciile genului Trifolium cultivate sau spontane. La noi în țară este citată de C. Sandu-Ville în 1936. Simptome. Pe foliole se formează o pâslă albă cenușie, foarte fină sub care țesuturile se îngălbenesc. Pâsla devine prăfoasă, apoi spre toamnă în pâslă apar puncte mici negre cleistoteciile (fructificații de rezistență) ciupercii. Frunzele atacate cad, vegetația este încetinită, iar producția de semințe poate fi compromisă. Transmitere-raspândire. Ciuperca parazitează leguminoasele, fiind semnalată pe 64 specii de plante. Ciuperca se răspândește cu ajutorul sporilor în tot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1964, în sudul țării, în culturile din seră și solarii, dar acum este găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
solarii, dar acum este găsită și în câmp. Simptome. Pe frunzele bazale apar pete galbene de 2-4 cm, cu un contur difuz care vor fi mai bine delimitate abia după apariția pâslei miceliene de culoare cenușie-albicioasă. După apariția fructificațiilor ciupercii, pâsla capătă un aspect făinos și boala se extinde pe cozile frunzelor, frunzulițele de la baza florilor (sepale) și chiar pe fructele tinere. În cazul în care temperaturile oscilează între 1824șC și umiditatea atmosferică este între 70-80 %, ciuperca se extinde pe frunzele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
1933) dar, studiată amănunțit de C. Sandu Ville abia în 1967. Simptome. Organele aeriene (tulpini, frunze și chiar fructe sunt atacate în toate stadiile de dezvoltare (fig. 117). Pe suprafața acestor organe apare un miceliu alb, făinos, sub forma unor pâsle mai mult sau mai puțin extinse. Pe limbul frunzelor, petele se pot uni și acoperă suprafețe mari de limb care, în scurt timp se vor usca. Sub acest miceliu țesuturile se îngălbenesc și se brunifică. În condiții de secetă atmosferică
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unde se observă o îngălbenire a frunzișului urmată de uscarea acestuia. Rădăcinile au pete sau porțiuni de culoare cenușie plumburie, în dreptul cărora țesuturile se adâncesc și se acoperă cu un miceliu brun-violaceu. Într-o fază mai avansată de atac, în pâsla miceliană, apar scleroții de 3-5 µm, tari, de culoare violet-negricioasă (fig. 138-c). Zonele atacate prezintă țesuturi înmuiate, brune, ce putrezesc. La recoltare, plantele atacate au rădăcinile crăpate, strangulate, deformate. Transmitere-răspândire. Patogenul atacă morcovul cultivat în terenuri acide, cu exces de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost descrisă în S.U.A., însă din 1931 este semnalată de C. Sandu-Ville pe Lactuca scariola, L. saligna, iar E. Docea o descrie în 1976 și pe L. sativa. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor de salată se observă o pâslă albă, foarte fină, ce în scurt timp capătă un aspect făinos. Frunzele se îngălbenesc, își pierd luciul și se usucă. Uneori pâsla miceliană devine cenușie prezentând mici puncte negre. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă salata în condiții de umiditate ridicată 77-85 %, lumină
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
descrie în 1976 și pe L. sativa. Simptome. Pe fața superioară a frunzelor de salată se observă o pâslă albă, foarte fină, ce în scurt timp capătă un aspect făinos. Frunzele se îngălbenesc, își pierd luciul și se usucă. Uneori pâsla miceliană devine cenușie prezentând mici puncte negre. Transmitere-răspândire. Ciuperca atacă salata în condiții de umiditate ridicată 77-85 %, lumină puțin intensă și temperaturi între 10-32șC. Răspândirea ciupercii se face prin spori, iar transmiterea de peste an are loc prin cleistoteciile (fructificațiile de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
perioadei de vegetație, începând de la dezmugurire și până la căderea frunzelor, cu intensitate mai mare în cursul lunii mai și la începutul lunii iunie. Sunt atacate frunzele, florile, lăstarii și uneori fructele tinere. Atacul pe frunzele tinere apare sub forma unei pâsle albicioase, prăfoase, care acoperă ambele fețe ale frunzei. În scurt timp frunzele se înconvoaie ușor spre partea superioară, sunt mai puțin elastice și se usucă de timpuriu. Ciuperca atacă cu rapiditate lăstarii tineri pe care i acoperă cu un manșon
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se pot întinde și ocupă întreaga suprafță. Frunzele parazitate iau un aspect prăfos, se deformează, se încrețesc și în cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cele din urmă se usucă. Atacul pe frunzele bine dezvoltate apare sub forma unor pete conturate, în dreptul cărora se formează o pâslă miceliană mai densă și cu aspect prăfos, datorită formării sporilor (fig. 167). Lăstarii nelignificați pot fi acoperiți de pâsla miceliană, care apare ca un manșon albicios; cei puternic atacați se îndoaie, se veștejesc și apoi se usucă. Pe lăstarii atacați, ciuperca formează uneori fructificații de rezistență (cleistotecii) care conțin spori dar, la noi în țară acestea au fost semnalate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în anul 1914. Ciuperca parazitează pe cuișoare, coacăzul negru, coacăzul roșu și coacăzul de munte. Simptome. Ciuperca parazitează frunzele, lăstarii tineri și fructele. Pe frunze apar pete albicioase, formate din miceliul ciupercii, vizibile pe ambele fețe. Frunzele rămân mici, iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
iar pâsla miceliană de pe suprafața acestora capătă un aspect prăfos datorită formării sporilor. Frunzele cad, plantele se dezvoltă anormal, produc puțin, iar rezistența la ger a tulpinilor este redusă. Atacul pe lăstari se manifestă începând cu luna mai. Ciuperca formează pâsle miceliene albicioase, prăfoase care înconjură lăstarii pe porțiuni mai mari sau mai mici și împiedică diferențierea mugurilor de rod pentru anul următor. Atacul pe fructe este asemănător cu cel de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de pe lăstari. Fructele tinere se înnegresc și se zbârcesc; fructele mai evoluate prezintă pete pâsloase albicioase, apoi cenușii-brunii, în dreptul cărora țesuturile se necrozează și întreg fructul este cuprins de un putregai uscat sau umed (în funcție de umiditatea atmosferică). În timpul verii (iulie-august), pâslele miceliene albicioase și capătă o colorație, o nuanță, cenușie brunie, datorită formării unui număr mare de fructificații de rezistență (cleistotecii) cu spori (fig. 180). Transmitere-răspândire. Iernarea ciupercii are loc prin miceliul de rezistență localizat în lăstari și muguri sau prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Ciuperca atacă frunzele, lăstarii ierbacei, ciorchinii și boabele, din primăvară până toamna târziu. Pe frunze se observă un miceliu fin, ca o pânză de paianjen, cu aspect prăfos, ce se întinde formând pete albicioase pe ambele suprafețe ale limbului. Sub pâsla de miceliu, țesuturile se brunifică sau se înroșesc puțin, dar frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunzele nu cad decât spre toamnă. Lăstarii nelignificați, prezintă aceleași pete albicioase, uneori prăfoase, sunt opriți din creștere, iar frunzele se încrețesc. Atacul pe ciorchini face ca aceștia să se brunifice și apoi să se usuce pe timp de secetă. Pâsla miceliană acoperă și bobițele care, ca urmare a măririi volumului, de multe ori crapă, iar conținutul acestora se scurge în afară, oferind un mediu excelent pentru dezvoltarea altor ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ciuperci. Pe timp secetos, bobițele se usucă, semințele ies în evidență, iar ciorchinii distruși în totalitate, au miros de mucegai. În toamnele ploioase, bobițele atacate de făinare sunt acoperite cu putregai cenușiu, pagubele putând fi foarte mari. Spre toamnă, pe pâsla miceliană și pe organele parazitate se constată uneori prezența fructificațiilor de rezistență (cleistotecii), care apar ca niște puncte mici, de culoare neagră. Atacurile târzii de pe bobițele ajunse la maturitate le depreciază calitativ strugurii, la suprafața acestora formându-se numeroase pete
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
crizantemelor Oidium chrysanthemi Boala este semnalată încă din 1954 de C. Sandu-Ville, iar acum este prezentă atât în culturile protejate cât și în cele de câmp. Simptome. Pe ambele fețe ale frunzei sau pe tulpini, apar zone acoperite cu o pâslă albă cu aspect prăfos, sub care țesuturile se îngălbenesc. Transmitere-răspândire. Pe frunze, ciuperca formează spori care sunt antrenați de vânt și pot infecta alte frunze și tulpini, dacă temperaturile sunt peste 20șC și frunzișul este ușor veștejit. Frunzele care se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a fost descrisă în țara noastră încă din 1929 de Tr. Săvulescu și C. Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și C. Sandu-Ville. Ea este mai des întâlnită în spațiile protejate dar și în câmp, în special pe trandafirii buchetari. Simptome. Ciuperca parazitează toate organele verzi formând o pâslă albicioasă, mai fină sau mai densă, constituită din miceliu. Sub aceste pâsle, țesuturile parazitate se îngălbenesc și se brunifică. Porțiunile atacate capătă aspect prăfos datorită sporilor ce apar și au aspect de pudră, de făină, presărată pe frunze, tulpini sau chiar flori. Miceliul capătă în final o colorație albcenușie (fig. 206). Ciuperca
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
12. 3. Bolile gălbenelelor Boli produse de ciuperci 12.3.1. Făinarea gălbenelelorSphaerotheca fuliginea Boala este răspândită în toate culturile de gălbenele producând debilitarea plantelor și deprecierea cantitativă și calitativă a producției de flori. Simptome. Pe frunzele plantelor, apare o pâslă albă miceliană, la început sub formă de pete izolate apoi acestea se unesc și acoperă frunza ce capătă un aspect făinos. Sub pâsla albă, frunza se îngălbenește, apoi se usucă și miceliul capătă o culoare cenușie, datorită unor mici puncte
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
debilitarea plantelor și deprecierea cantitativă și calitativă a producției de flori. Simptome. Pe frunzele plantelor, apare o pâslă albă miceliană, la început sub formă de pete izolate apoi acestea se unesc și acoperă frunza ce capătă un aspect făinos. Sub pâsla albă, frunza se îngălbenește, apoi se usucă și miceliul capătă o culoare cenușie, datorită unor mici puncte negre fructificațiile de rezistență (cleistoteciile) ale ciupercii. Transmitere răspândire. Sporii asigură răspândirea ciupercii în timpul perioadei de vegetație, iar cleistoteciile rezistă peste iarnă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
pampoane și alte articole similare). Tul și alte țesături tip plasă, dantele, broderii etc. (exclusiv tricotate, brodate sau țesute). Țesături imprimate, acoperite sau stratificate cu material plastic. Vata din materiale textile și articole confecționate din vata (șervetele și tampoane igienice). Pâsla și fetrul. Fire din cauciuc și stofă cu înveliș textil, fir tors metalizat. Țesături din fire metalice sau din fire toarse metalizate, neincluse în alte categorii. Fire gofrate și benzi, rețele cord, fire răsucite. Țesături cord pentru anvelope din fire
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]