725 matches
-
Brâncuși cu Marcel Duchamp, un cunoscător al doctrinei alchimice. Altă carte, Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși (1999), aduce încă o contribuție, pornind de la mărturiile orale și scrise pe care sculptorul le-a lăsat. SCRIERI: Călătorii neobișnuite, Timișoara, 1981; Strania pățanie a unui virtuoz, București, 1984; Poeme, București, 1989; Brâncuși inițiatul, București, 1994; În căutarea miresei pierdute, București, 1995; Brâncuși alchimist, București, 1996; Concepte ale poeticii lui Constantin Brâncuși, București, 1999; Formă și semnificație în arta românească modernă - exemplul lui Brâncuși
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
Formă și semnificație în arta românească modernă - exemplul lui Brâncuși, București, 2002. Repere bibliografice: Eugen Dorcescu, „Călătorii neobișnuite”, O, 1981, 41; Nicolae Țirioi, Un virtuoz al povestirii, O, 1984, 35; Mircea Constantinescu, Virtuțile fantasticului, RL, 1984, 52; Anton Cosma, „Strania pățanie a unui virtuoz”, VTRA, 1985, 12; Olimpia Berca, „Poeme”, O, 1989, 25. M. In.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
în carevinde cele două vaci primite ca zestre, își cumpără haine și pantofi, după care fuge, luând cu el și restul lucrurilordin zes tre, un brâu și două peșchire (prosoape). După șase ani de așteptare, Catrina cere separarea, povestind și pățania prin care a trecut. În poveștile lor, femeile amintesc întotdeauna și acest episod al risipirii zestrei, pre mergă tor părăsirii familiei. Bărbați și femei primesc în egală măsură separarea și mai ales dreptul de a se recăsători în toate cele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și domestice. Ca ipoteză de lucru, e bine să contăm pe una dintre modalitățile de constituire a pesonajului de mitologie. Două exemple, tot din arhaitatea deja citată, pot fi invocate pe moment. În Tăblițele de argilă, figurează o narațiune mitică, Pățania lui Adapa.. Simplu muritor la origine, Adapa este ajutat de zeul Eà să ocupe poziție privilegiată printre divinitățile panteonului asiro-babilonian. La un moment dat, eroul intră în conflict cu Vîntul-de-Miazăzi, căruia îi rupe o aripă. Urmarea se anunță a fi
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Gyr, Către Iisus, Țara, Dobrogea, Neculai Tăutu, Unirea, Ștefan Voitec, Două comemorări: Regina Maria - Regele Ferdinand, Laurențiu Fulga, Sublocotenentul Teodorescu Victor, Sergentul Bălan Constantin, Calul bolșevic), pagina 7 găzduiește diverse: epigrame de Al. O. Teodoreanu, un serial de benzi desenate (Pățaniile soldatului Neață) și un foileton-ilustrat (Epistoliile fruntașului Neață) de Neagu Rădulescu etc.; ultima pagină conține informații de pe front sub titlul „Faptele săptămânii”. Sumarul a mai cuprins temporar „Poșta «Sentinelii»” și alte câteva rubrici. Se publică proză de Eugen Jebeleanu (Pilduitoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289622_a_290951]
-
colaboratori ai ziarului, cu numeroase articole pe temele cele mai diverse. Alături de el se află Constantin Virgil Gheorghiu, care ține o vreme și cronica literară, și D. Murărașu. Sporadic semnează Nichifor Crainic (Fondul muncii), C. Barcaroiu, N. Crevedia (proza Din pățaniile lui Vasile Tăgârțan). Pentru scurt timp gazeta dispune de o pagină de satiră și umor, „Cucurigu”, redactată de Ion Manu. R. se ocupă și de popularizarea operei lui D’Annunzio sau a pictorului Löwendal, dar, în general, partea politică, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289138_a_290467]
-
mâna "goală" la o întâlnire aduci, de fapt, mai mult decât ai crede, căci pe lângă mâna omului se aține predilect posibilitatea transformării celei mai radicale - atât de la-ndemână încât scapă exasperant prehensiunii. I-ar fi plăcut să-i asculte căpitanului pățaniile și, mai ales, felul nespășit de a vorbi despre propria-i suferință tezaurizată; ar fi râvnit să-i facă patul lui de insomniac, să-i curețe prin cabină și să-i spună povești picante, în stare să erodeze masivitatea celor
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
colți de argint - balada sinuciderii prin descoperirea caracterului iluzoriu al chipurilor narcisiace, reluată în Balada celor trei puncte de vedere - texte emblematice pentru întreaga lui operă, sunt raportabile în absolut la romantismul german (Erlkönig de Goethe) și în imediat la Pățania teologului cu arborele de Ioanichie Olteanu („Revista Cercului Literar”, ianuarie 1945). Ele asigură unitatea unei opere așezate sub semnul unitar al Ideii platonice (de la Odă la o pădure abstractă din 1945 la Poemul exorcist din 2000), răsfrânte de o diversitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
sclipirea cîtorva parale, agonisirea cîtorva oi sunt un simptom al Începerii multiplicării, vizibilă și Într-o gospodărie țărănească. Tot cosmosul e cuprins Într-o ogradă. Luceafărul eminescian. O interpretare transeontică. Supranumele de Pățitul, accentuează și atrage atenția asupra pribegiilor și pățaniilor sale, ca fiind trăsătura principală și caracteristică a acestei personalități. Fiind „pățit”, pătimitor, va putea să treacă fără amețeală abisul unei colaborări de trei ani cu diavolul. Pateor și Ulyse, și orice pribeag inițiatic. Pățitul poate să fie și o
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de vedere? De unde știm dacă tigrul este sau nu gelos? A avut cineva de-a face, într-o zi, cu un tigru gelos, și a mai avut și norocul să scape cu zile, și să facă un proverb din această pățanie? Cunoscut îndeosebi pentru caracterul său feroce, pentru firea sa sângeroasă, tigrul ar fi, deci, capabil de sentimente. Nu-i rău, desigur, să-i atribui sentimente unui animal, dar întrebarea este dacă acest sentiment, gelozia, dă întreaga măsură a tigrului. Tigrul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a-i prăda libertatea. Așa și-o pierde Ariel pe a lui ajungând în insula aceea fermecată. Nu știm ce l-a adus acolo, dacă nu cumva simpla forță gravitațională a magicului. Sau, la urma urmelor, nu există joc fără pățanii. Și nici vânt care să nu aibă uneori a învârti grelele aripi ale morilor de vânt sau a umfla pânzele corăbiilor călătoare. Altfel însă, 166 tălăzuiește fără rost uman pădurile și marea, răscolește zăpezi, viscolește nisipul deșerturilor, se liniștește din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
pini, iar în grădina din spatele casei mai era unul. Pinii din fața casei făceau o umbră și un miros plăcut pe ceardacul, prispa din fața casei, unde mă jucam cu fratele Vasile (decedat la vârsta de patru aniă, unde am avut o pățanie cu un șarpele, despre care voi aminti). NECULAI BULGARUL Pe malul stâng al râului era amenajată o grădină de zarzavaturi care iriga terenul cultivat cu o instalație rudimentară, construită din lemn, cu o roată mare, pe care erau înșiruite cupe
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ca să ne spălăm pe față, ne „primenea”, ne îmbrăca fericită, cu ceea ce avea mai nou și mai curat, și așa ne trimetea la Sfânta înviere. Biata mămica, în timpul sărbătorilor și mai ales în noaptea de Anul Nou, ne povestea din pățaniile vieții ei și cu nostalgie, dar și făcând haz de necaz. Încerc să rezum o astfel de istorisire. Imediat după terminarea primului război mondial s-a căsătorit, dar mirele ei, din pricina rănilor cu care a venit de pe front, a decedat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
momentele cheie ale coacerii pepenilor de la Dăbuleni. Glasul lui Nicolae Secoșan venea sobru de la Timișoara, odată cu judecarea aspră a celor ce greșeau. Victor Tudor Popa și Teodor Mateescu relatau succesele efemere și suferința perpetuă a Clujului. Grigore Ilisei povestea moldovenește pățaniile Iașiului, Dan Voicilă aducea de la Ploiești sau din alte părți o rigoare aproape cibernetică, Ion Ghițulescu număra golurile și ocaziile lui Dinamo. Mai tîrziu, au apărut Corneliu Mihăilescu, Dumitru Pelican, Ilie Dobre, identificați ca personalități ale tranziției de la campionatul de
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
avut o lues occulta, care poate fi cauza bolii mentale. Regret că am neglijat ocazia de a cerceta ce efect ar fi putut produce inocularea sifilitică. Femeie aceasta mi-a făcut o relatare curioasă a ceea ce i s-a Întâmplat, pățanie care, spunea ea, a stat la originea nebuniei sale. Mi-a spus că a vândut tot ce s-a putut cu ocazia căsătoriei singurului ei fiu, dar puțin după venirea miresei a descoperit că aceasta era hermafrodit 276. A făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
în lecții ilustrații din povești cunoscute ceream elevilor să povestească conținutul acestora stimulând comunicarea, exprimarea punctelor de vedere personale în legătură cu diverse situații/ întâmplări. În cadrul lecției de consolidare a grupului de litere,,chi”, văzând interesul crescut față de lectură, majoritatea copiilor cunoșteau pățaniile lui Pinocchio, am administrat uemătoarele sarcini grupurilor de elevi formate pe baza profilului de inteligență observat cu mare atenție în timp îndelungat. 1.Inteligența verbal-lingvistică Sarcină de lucru: Așază în ordine propoziții, completează ciorchinele cu însușiri pentru Pinocchio. 2. Inteligența
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
S. Fantezian, Paracelsus, Avicena ș.a.). Debutează publicistic în presa timișoreană (1945), colaborează la „Studentul român” (1947), apoi devine redactor la ziarul „Scânteia”, unde avea să lucreze timp de peste două decenii. Adevăratul debut al scriitorului poate fi considerat volumul Romanul fantasticelor pățanii și aventuri și coșmaruri ale curajosului James B. Clawhead, marele Maestru al Obiectivității, omul care a trecut Cortina, roman satiric, cu accente de furibund pamflet politic, apărut în 1954, și cunoscut îndeobște sub titlul prescurtat de pe copertă: J.B.C. trece Cortina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286959_a_288288]
-
situații și să rectifice afirmații greșite sau insuficient fondate. Însemnările nu fac decât să comunice o experiență de călător, direct și spontan, să înregistreze trasee, să descrie locuri, peisaje, forme de civilizație, monumente, să menționeze opere de artă, să nareze pățanii, peripeții, să comenteze lecturi și audiții, să transmită impresii despre cele văzute, fără preocuparea de a le armoniza cu judecăți de valoare consacrate. În cea mai mare parte a lor, notațiile din Oglinda retrovizoare privesc Italia, iar călătorul se pronunță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
carte, nu vei mai simți niciodată că ai pierdut în fața celeilalte persoane. Te vei ridica mereu de la masa de negocieri știind că ai câștigat și fiind conștient că ți-ai consolidat relația cu celaltă persoană. Dacă ai vreun comentariu, sugestii, pățanii de povestit, reclamații de făcut sau pur și simplu întrebări, vă rog să scrieți autorului la adresa RogDawson@aol.com. „Secrets of Power Negociating”, „Power Negociating „și „Power Negociator” sunt mărci înregistrate ale Power Negociating Institute și Roger Dawson Productions. Prima
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
Hazul sfătos al prozatorului îngăduie uneori analogii cu registrul stilistic al basmului, astfel încât nu distonează deloc prezența în text a unui basm propriu-zis, parcă extras din colecția Povești ardelenești a lui Ion Pop-Reteganul. Prozele componente pun în scenă mici pozne, pățanii diverse (unele cu valoare de pildă), personaje pitorești. Superstiții și eresuri sunt „recuperate” cu farmec în cadrele realului. Privirea povestitorului zăbovește asupra unor mici ritualuri casnice sau asupra unor gesturi cotidiene, consemnate cu acuratețe, procedeul vorbind despre o fascinație a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
de tablouri, incluzând în comentariu chiar invitații (la banchete ș.a.), bilețele și alte mărunțișuri, S. reface întrucâtva ambianța în care se mișcau convorbiriștii. Alte și alte chipuri sunt aduse în prim-plan, cu trăsăturile lor distincte, cu obiceiurile și cu pățaniile lor, cu poreclele care îi transformă, pe unii, în personaje. Sunt și secvențe aburite de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
lui Bugeac împărat (1939), Abdalah și frumoasa Azad (1939) ș.a. -, care au rezistat în timp. SCRIERI: Poeme, București, 1911; Grădina Hesperidelor, București, 1912; Imperii efemere, București, 1925; Păunașul codrilor, București, 1929; Zaza. București, 1939; Povestea lui Bugeac împărat, București, 1939; Pățaniile lui Stan Boroboață, București, 1939; Povestea lui Mitu Sucitu, București, 1939; Abdalah și frumoasa Azad, București, 1939; Zastra fachirul. Poveste indiană, București, 1941; Școala dragostei, București, 1944; Femei moderne, Bucure;ti, [1944]; Crăiasa Liana, București, [1946]. Traduceri: H.-J. Magog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
de ceea ce i se întâmplase. Cât despre omul care, cu un mic gest al piciorului, schimbase traiectoria titirezului, își pierduse postul de prim-secretar al unei ambasade occidentale doi ani mai târziu, din pricina unei legături amoroase. Cel care ne povestise pățania asta fusese Șah. — Nu era un novice, știa că patul e cea mai bună capcană pentru un diplomat. Numai că e ceva asemănător cu moartea, nu li se poate întâmpla decât celorlalți... Credeam că povestea avea să se oprească aici
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ale povestirilor mileziene (fabulae milesiae), altele sub forma narației în devenire care își transformă naratorul (îl numim aici pe Encolpius) în coparticipant la acțiune, deseori chiar în "nefericit" și ironizat protagonist al acesteia. Însăși formula de introducere în scenă a pățaniilor este parodică. Glisând cu ușurință din sfera literaturii grecești în cea a literaturii latine, Petronius preia rețeta din Eneida vergiliană și o folosește cu un alt sens, pentru a ne trezi interesul în urmărirea unor situații minore, fără nici o importanță
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
intrigi, se vede totuși grija autorului de a scoate în evidență, nealterată, figura domnitorului, tactul său. Nu o dată se observă poziția față de evenimentele povestite. Cronicarul nu știe să-și ascundă antipatiile; în această privință este semnificativă nararea isprăvilor și a pățaniilor vornicului Iordache Ruset, vrăjmașul lui C. și al familiei sale. În partea a doua a cronicii, cea închinată lui Dimitrie Cantemir, tonul devine mai binevoitor, deși în Divan C. nu îl simpatizează pe noul domn și nu este de acord
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]