3,728 matches
-
descoperire a frumuseții lui Dumnezeu cât și a distanței care ne desparte pe noi de El. Distanța e un cuvânt inexact, pentru că el nu se determină prin faptul că Dumnezeu e sfânt, iar noi păcătoși. Distanța se determină de relația păcătosului cu Dumnezeu. Noi putem să ne apropiem de Dumnezeu numai dacă facem acest lucru cu conștiința că venim la judecată. Dacă noi venim osândindu‑ne pe noi, dacă venim iubindu‑L în ciuda infidelității noastre proprii; dacă noi venim iubindu‑L
ÎNVAŢĂ SĂ VEZI! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Invata_sa_vezi_stefan_popa_1389441936.html [Corola-blog/BlogPost/363661_a_364990]
-
muncii cu rugăciunea: „Sculându-se dimineața, va face o scurtă rugăciune pentru ca Domnul să-i binecuvinteze întreaga zi. În tren, metrou, autobuz, mașină, pe trotuar, pe stradă va rosti continuu (...): Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul, amintindu-și că această rugăciune era pronunțată de toți cei care cereau de la Hristos un ajutor și vindecarea de neputințele lor. Ajuns la locul de muncă, va cere în lăuntrul său Domnului să binecuvinteze locul și persoanele care lucrează acolo
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
că stăpânul îi va da o șansă de amânare a plății, totuși încearcă să-L înduplece ca să-i permită doar o perioadă de timp, ca să strângă bani pentru a plăti imensa datorie. Încercarea lui a avut mare succes. Oricât de păcătoși am fi, și noi să încercăm cu încredere să cerem iertare de la Dumnezeu. Lui Dumnezeu nu-i trebuie nimic material de la noi, nu are nevoie de banii noștri ca să plătim păcatele noastre. La Dumnezeu să venim doar cu lacrimi și
DESPRE DREPTATEA LUI DUMNEZEU ŞI JUDECATA OMULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Despre_dreptatea_lui_dumnezeu_stelian_gombos_1374729829.html [Corola-blog/BlogPost/365154_a_366483]
-
el să facă. Piramidele structurilor de conducere creează zi de zi noi și noi nivele în ascensiunea pentru locul din vârf, neglijând până la indiferență infrastructura bisericii, care ar trebui să fie în același timp, obiectul suprem al interesului său: cei păcătoși, care au nevoie de mântuire.” Pescuirea minunată Alternativa pe care o propune Petru Lascău la suprainstituționalizarea organizațională a bisericii creștine din România începe de la o reformă individuală care să evolueze colectiv, conducând la o trezire spirituală. Cei care gândesc la
O CARTE DESPRE PROPOVADUIREA CREDINTEI CRESTINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 by http://confluente.ro/_biserica_in_asediu_de_petru_lascau_o_carte_despre_propovaduirea_credintei_crestine.html [Corola-blog/BlogPost/344433_a_345762]
-
și autentică) ce duce la mântuire, parcurgând drumul de la „Chip” la „Asemănare”, adică de la „Biserica luptătoare” spre „Biserica cea Triumfătoare” a Împărăției celei veșnice a Cerului, care nu este din lumea aceasta (a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoșilor), la toate acestea fiind chemată să contribuie și Școala!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o
DESPRE CULTURA DIALOGULUI DINTRE BISERICA SI STAT... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_cultura_dialogului_dintre_biserica_si_stat_.html [Corola-blog/BlogPost/360798_a_362127]
-
în istorie; conferă sens vieții oamenilor și înfruntă problemele lor biologice, din moment ce omul este o ființă cu suflet și trup (ψυχοσωμματικ ν). Însă Biserica lucrează în societate fără a face politică. Discerne și judecă păcatul, însă îl iubește pe omul păcătos. Deoarece criza este de multe feluri, politicienii examinează cauzele politice care au provocat-o, însă Biserica vede cauzele teologice și încearcă să vindece simptomele. Economiștii evaluează legile pieței pentru a vedea dacă funcționează corect, însă Biserica descrie cadrele teologice în interiorul
DESPRE CRIZA ECONOMICĂ DIN PERSPECTIVĂ CREŞTINĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_criza_economica_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/358978_a_360307]
-
și la această întâmplare. Am reflectat și la acest cuvânt al învățătorului spus atunci și mi-am dat seama că dintre cei prezenți acolo doar el era fără de păcat. Deci doar el avea dreptul de a arunca piatra asupra femeii păcătoase. Doar el putea împlini legea dintre cei prezenți, asta conform spuselor sale. Însă în loc să o judece pe acea femeie, galileeanul ce face? Îi aduce salvarea, prin cuvintele sale uimitoare. Învățatul Gamaliel avea însă o anumită părere pe care se grăbi
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1442982407.html [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
de a judeca în minte pe aproapele nostru, iar acest lucru ia naștere din observații insidioase. Comparăm apoi acest portret mincinos cu un model ideal, care de fapt nu există printre oameni, noi toți fiind mai mult sau mai puțin păcătoși. Apoi, prin închipuire ori prin bănuială sau chiar din auzite urmează etichetarea acelui om de cele mai multe ori fără nici un fel de dovezi. Deci dacă nu avem în noi puterea de a ierta de dinainte, acel om este deja condamnat prealuminate
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1442982407.html [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
răstignit și după cum se spune... înviat? Serah își îndreptă privirea în altă parte și după un timp își întoarse capul privindu-l din nou pe Gamaliel care aștepta ca el să răspundă. Serah își aminti cum iudeii adunați în jurul femeii păcătoase aruncau rând pe rând pietrele la picioarele învățătorului. -Nu m-am gândit până acum la acest lucru preaînvățate! Dar cred că pietrele reprezintă poate greutatea păcatelor noastre, abandonate, din fericire de această dată, la picioarele învățătorului. -Această scenă îmi aduce
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1442982407.html [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
și dirijată (evident, cu excepția lui Băsescu și a acoliților lui), este invers proporțională cu poziția academico-socială a preopinentului. Totdeauna vă luați în prealabil măsuri de precauție, deși vremurile s-au schimbat pentru români măcar în formă? Fără discuție că gura păcătosului adevăr grăiește... Prin urmare, informându-vă despre mine (inclusiv de la maestrul Corneliu Leu) și aflând că nu sunt „nici profesor, nici conferențiar, nici lector” (de unde lesne se poate deduce că pentru oameni ca dumneavoastră, aceste profesii din actualele fabrici de
UNDE DAI ŞI UNDE CRAPĂ... de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 895 din 13 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_unde_dai_si_george_petrovai_1371128683.html [Corola-blog/BlogPost/346025_a_347354]
-
emoție. Și eu am visat clipa aceea, dar nu așa, pe nepregătite. Simțeam că toate paginile Bibliei mi se strivesc de frunte, de ochi...îmi astupă gura, mă sufocă, într-un vârtej nevăzut. Nu eram eu prea religioasă, dar nici “păcătoasă”, infidelă, neserioasă...etc. nu voiam să mă considere. Stăteam unul lângă altul pe scaune și la curbe, coapsele ni se atingeau. O fi fost o probă, gândită de verișori, sau o pornire sinceră? Ține la mine sau doar vrea ce
LUCIAN de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Lucian_0.html [Corola-blog/BlogPost/344304_a_345633]
-
încerca să le scoatem în evidență în rândurile următoare. O primă idee ar fi aceea a necesității lor. Aceste încercări, ne spune Sfântul Isaac Sirul, sunt „neapărat folositoare oamenilor”3, indiferent de treapta lor duhovnicească. Ele sunt necesare atât celor păcătoși, pentru a-i întoarce la adevărata viață spirituală, cât și celor îmbunătățiți duhovnicește, pentru a-i cosolida și ajuta să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de frica muncilor, sau de frica oamenilor, sau pentru fire, sau pentru plăcere, sau pentru câștig, sau pentru slavă deșartă, sau de nevoie”28. La aceste cauze, pentru care Dumnezeu permite să fim ispitți sau pentru care părăsește pe cel păcătos, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă slava deșartă, osândirea aproapelui și fălirea cu virtuțile. Cei păcătoși sunt încercați datorită păcatelor lor, pentru a le părăsi și a se întoarce pe calea virtuții. Harul îngăduie ca încercările și necazurile să se întărească asupra
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
pentru câștig, sau pentru slavă deșartă, sau de nevoie”28. La aceste cauze, pentru care Dumnezeu permite să fim ispitți sau pentru care părăsește pe cel păcătos, Cuviosul Nichita Stithatul adaugă slava deșartă, osândirea aproapelui și fălirea cu virtuțile. Cei păcătoși sunt încercați datorită păcatelor lor, pentru a le părăsi și a se întoarce pe calea virtuții. Harul îngăduie ca încercările și necazurile să se întărească asupra omului, spune Sfântul Isaac Sirul, atunci când vede că în el a început să răsară
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Dumnezeu. Lupta cu ispitele de voie și fără de voie face parte din iconomia divină. Întreaga viață duhovnicească este o luptă pentru dobândirea asemănării cu Dumnezeu, care ia forme variate, uneori dramatice. Viața, atât a celui drept, cât și a celui păcătos, este presărată cu necazuri. De aceste încercări nu se poate eschiva nimeni. Este foarte important, însă, modul în care cel încercat le înțelege, le valorifică spiritual și le depășește: - prin pocăință și spre mântuire sau prin desnădejde și spre osânda
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
temerea. Aceasta este și ea de două feluri: - una curată, a celor drepți, însemnând teama de Dumnezeu. Ea rămâne în veacul veacului și se manifestă prin grija față de curăția și neprihănirea conștiinței. Cea de-a doua, necurată, este a celor păcătoși, care așteaptă de la Dumnezeu pedepse pentru grșeli. Aceasta din urmă se stinge și trece prin pocăință 46. Tot în legătură cu încercările sau necazurile fără de voie, scrierile ascetice vorbesc despre mânia lui Dumnezeu. Aceasta este întotdeauna o „mânie mântuitoare”, sub forma îngăduinței
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
rupându-se nu numai de Dumnezeu, ci și de semenii săi, se închide în carapacea iubirii de propria ființă, aflându-se într-o percepție pervertită a propriei sale valori. Văzând aceasta, Același Dumnezeu Bun și Iubitor, Care nu vrea moartea păcătosului, ci întoarcerea lui, ca un Pedagog mântuitor, folosește o a treia și ultimă cale de ușurare a sufletului din întunericul păcatelor în care acesta trăiește și de îndrumare a lui spre lumină - calea încercărilor, a pătimirilor, a suferințelor fără de voie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
le atrage asupra lui tocmai din lipsa sa de discernământ. Iar apăsarea acestora este proporțională, pe de o parte, cu virtuțile sau cu păcatele personale, astfel încât și precum învață duhovnicești Părinți cei mai încercați sunt cei virtuoși, dar și cei păcătoși; iar pe de altă parte, în cazul celor din urmă, păcatele sunt proporționale cu gravitatea, vechimea, intensitatea săvârșirii lor, cu robia față de ele. Diaconiței Olimpiada Sfântul Ioan Gură de Aur îi scria despre suferințele celor drepți că, "fiecare își va
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sunt mai frumoase și răsplata mai strălucită. Și cu cât viața e mai plină de dureri, cu atât vei avea mai multe de câștigat dacă o înduri cu mulțumire". Despre durerile celor fărădelege, Sfântul Părinte arăta că trimiterea de încercări păcătoșilor în această viață este o dovadă de imensă milostivire a Tatălui Ceresc, căci "prin răbdarea necazurilor, răul este pedepsit, iar păcatele ispășite". Sfântul Chiril al Ierusalimului ne învață că nu Dumnezeu aduce asupra noastră necazuri și încercări, ci noi înșine
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Articolele Autorului Luna scrie lumii povești prin razele condeielor înmuiate în lacrima dorului pe fereastre deschise. Cuvântul cernit freamătă și se înalță... e înțeles doar de El și el. O rog să scrie și povestea mea, povestea în care eu, păcătoasa, am furat o stea de pe cer și am grijă ca nu cumva, să se stingă în palma mea. Taina umbrei sufletu-mi va fereca. Referință Bibliografică: Taina umbrei / Elena Spiridon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 398, Anul II, 02
TAINA UMBREI de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Taina_umbrei_elena_spiridon_1328212960.html [Corola-blog/BlogPost/347024_a_348353]
-
inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Totodată, sfinția sa a fost unul dintre cei mai luminoși și mai învățați călugări ai noștri, duhovnic aspru cu păcatul dar mereu blînd cu păcătosul, plin de harul păcii și al bucuriei. Chiar dacă avea și unele păreri pe care nu i le puteam împărtăși, l-am apreciat mereu pentru felul în care știa să-și argumenteze opiniile și să și le spună simplu și învăluindu
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_cuviosul_parinte_arhim_teofil_paraian.html [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
iar până în anul 1948 urmează tot la Timișoara cursurile liceale într-un liceu teoretic pentru văzători. În această perioadă îl cunoaște pe părintele Arsenie Boca de la care deprinde rugăciunea minții: „Doamne Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine păcătosul”, rugăciune pe care continuă să o exerseze încă înainte de intra în monahism. Preocuparea pentru viața religioasă și pentru aprofundarea cunoștințelor teologice îl determină să urmeze cursurile Facultății de Teologie din Sibiu, între anii 1948 - 1952, iar la 1 aprilie anul
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_prea_cuviosul_parinte_arhim_teofil_paraian.html [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]
-
de un neon roșu, apăru Fâț- Frumos însoțit de directorul abatorului și în urma lor toată suită de orătănii și angarale. După lungi aplauze și scandări furtunoase, căci mai erau prin curtea abatorului și niște doamne de bine și alte iele păcătoase, Fâț - Frumos lua, în sfarsti, cuvantul : - Dragi huligani, derbedei și golani, nu va mai zăpăciți pentru o grota de carne, căci în curând fiecare roată se va termina cu o roată întotdeauna neregulata. Ea are trei centre de greutate: două
FAT – FRUMOS LA ABATORUL DE SUFLETE SAU COBORAREA GENERALUL DE PE ZID SI PIERDEREA LUI IN MULTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Fat_frumos_la_abatorul_de_suflete_sau_coborarea_generalul_de_pe_zid_si_pierderea_lui_in_multime.html [Corola-blog/BlogPost/359644_a_360973]
-
Acasa > Poezie > Credinta > CRUCEA Autor: Dorina Stoica Publicat în: Ediția nr. 1717 din 13 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Am greșit eu, păcătosul, mult, la cer și la pământ, n am lucrat în viața toată nimic bun și nimic sfânt. Am trăit în lume singur și am făcut doar voia mea, ce îmi trebuie o cruce care este mult prea grea? M am
CRUCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1442165713.html [Corola-blog/BlogPost/380526_a_381855]
-
atunci de ce râul are consecințe eterne prin moartea veșnică survenita în urmă Judecății de Apoi, daca râul are existența limitată la viață materială? De ce un lucru finit (râul) are consecințe infinite? Pe de altă parte considerăm că natura umana este păcătoasa prin definiție, insă sperăm (prin mântuire) la o lume cu o predispoziție mai mică spre păcat. Întrebarea care se ridică fiind: de ce a fost nevoie de lumea cu predispoziție ridicată spre păcat când se putea o lume (pe care oricum
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_4_constantin_popa_1342752866.html [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]