43,895 matches
-
La capătul unui drum în necunoscut la fel de plin de primejdii ca cel al lui Odiseu spre Ithaca, numai unuia îi e dat să ajungă; literatura creștină occidentală a instituit în Evul Mediu motivul tînărului cu sufletul și cugetul neatinse de păcat menit să afle secretul lumii - cazul cel mai celebru: Perceval din legendele Graalului (opus mult mai viteazului, dar adulterinului Gauvain). Și aici (o spun cu riscul de a deconspira finalul romanului) cel care învinge necunoscutul și moartea, cel căruia îi
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
Gabriela Ursachi Mircea Eliade se naște la 9 martie 1907, la București. E ușor de socotit că dacă ar fi avut șansa unei longevități mai puțin comune, anul acesta ar fi împlinit 95 de ani. Din păcate, marea trecere spre Shambala doctorului Honigberger se făptuiește mult mai devreme, la 22 aprilie 1986. Revenind la începuturi, merită a fi semnalat un amănunt biografic conotabil: din admirație față de Eliade Rădulescu, tatăl, căpitanul Gh. Ieremia, hotărăște să-și schimbe numele
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
la nici 20 de ani, îl critică violent pe Iorga, rupîndu-se definitiv de profesorul care jucase în viața lui "un rol aproape magic". În 1937, după acuza de "scriitor pornograf" care-l va îndepărta de cursurile de la Universitate, cade în păcatul "hagiografiei", proiectînd editarea operelor lui Hasdeu în... "20 de volume mari". În final își recalibrează just demersul. Lui Nae Ionescu îi succedă în rolul de lider de opinie, de "ghid spiritual" al noii generații. La nici 30 de ani, după cum
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
Tyler, Cate Blanchett, Viggo Mortensen, Elijah Wood - care l-au urmat cu entuziasm în patria sa unde descoperise locații extrem de spectaculoase cu o vegetație luxuriantă, conformă cu viziunea aleasă pentru configurarea peliculei: modern style în varianta sa ondulatorie și - din păcate - cu sechele artizanale. De unde un supărător aer prăfuit de reconstituire butaforică a ambianței cărților de povești vetuste, cosmetizate degeaba într-o ostentativă manieră de un estetism kitsch, îngrozitor de plictisitor prin emfaza extinsă din planul vizual și în registrul narativ. O
Carte - film - carte by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15432_a_16757]
-
doilea, pentru că personajele trăiesc într-o Transilvanie multietnică și oricît de felix ni s-ar părea astăzi această Transilvanie interbelică, interacțiunea dintre etnii nu a fost și nu este o realitate cu totul idilică. Fără ca autorul să cadă vreodată în păcatul naratorului reflexiv mai peste marginile iertate și fără a putea delimita vreodată o poziție apăsat pro sau anti-nazistă, totuși lumea reconstruită în roman se ordonează de la sine în funcție de cei doi poli ideologici pe care politica mondială a anilor '40 îi
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
De ce? Nu am depășit încă provincialismul de a vedea o operă literară ca pe un produs realizat pînă la virgulă într-un birou numai bun de transformat în muzeu, de către un scriitor insprat și infailibil. Lucrurile nu stau așa, din păcate o știu redactorii și apropiații lor. Eginald Schlattner poate fi un exemplu de onestitate care nu costă pe nimeni nimic, autorul rămînînd oricum cu toate onorurile. Concepția romanului și stilul scriiturii nu vin din tradiția literaturii române. Modelul e construcția
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
Modelul e construcția simfonică amplă, de tip Buddenbrooks sau Somnambulii, deși cu unele delimitări curajoase. Personajul vorbește la un moment dat despre dejunurile care se întind pe pagini întregi în Muntele vrăjit, iar autorul încearcă să nu cadă în același păcat. Acțiunea centrală se desfășoară într-o singură zi, 23 august 1944, cu ample ramificații proustiene în trecut. Imaginea și simbolul cocoșului decapitat sînt recurente (poate prea recurente înspre finalul romanului), mult mai interesant ca procedeu de structurare a conținutului pare
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
pătruns aceste date esențiale ale muzicii lui Bizeț; a conferit complementului scenic al muzicii tocmai ceea ce acesteia îi aparține, a înțeles faptul că ai noștri vocaliști sunt în primul rând cântăreți; nu a intenționat a-i transforma în actori. Din păcate. A intuit că efortul ar fi fost covârșitor? Nu a manifestat această ambiție. A construit pornind tocmai de la aceste date imaginând o altfel de mișcare scenica orientată de mișcarea însăși a muzicii. Și a reușit. Montarea să reține tocmai acest
Simbol efemer by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/15431_a_16756]
-
se știe, cartea este impregnată de spirit isihast). Și aici ajungem la una din multele probleme interesante ale Învățăturilor... E vorba oare de un domn cavaler războinic? În primul rînd uciderea de om, indiferent de rasă și religie, este un păcat capital: "că sîngele omului nu iaste ca sîngele vitelor sau ca altor fieri sau ca al păsărilor, ci iaste într-alt chip, sînge ales și curățit de sfîntul sînge al Domnului nostru Isus Hristos". Singura justificare a unui război ar fi
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
biografia domnului, cât și momentul istoric exclud ipoteza. Am mai spus că textul este impregnat de spiritul isihast, care însemna o recâștigare a sufletului originar al bisericii ortodoxe. Neagoe trăiește cu ardoare toate frământările unui suflet profund credincios, apăsat de păcatul nevredniciei sale: Că acum eu intraiu în pomenirea morții, că cu totul mă îmbrăcai în grijă, în tristăciuni și în frică, cugetînd cum voi să mă întîmpin cu judecata ta cea înfricoșată și sufletul mieu cel ticălos cum va trece
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
și occidentalizată. Așa să fie? Oare nu puține din mentalitățile noastre de azi - lipsa de entuziasm pentru "capitalism", scepticismul, demonizarea averii, "egalitarismul", fatalismul, evitarea confruntării directe, speranța în personalitățile providențiale și paternaliste, fidelitatea față de biserică etc. - pe care le socotim "păcate, handicapuri congenitale" ale nației ar fi mult mai ușor de înțeles și de făcut profitabile dacă am încerca să zăbovim puțin asupra ghidului medievalității românești pe care Neagoe ni l-a pus la dispoziție? Fiindcă aici avem exact opusul cazului
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
envoyer un mail avec un attachement"). Mult mai puțin puristă, italiana acceptă englezismul attachment, dar îl concurează prin termenul (de sursă administrativă) allegato (anexă la o scrisoare); în spaniolă e recomandat anexo, dar în texte apare și "el attachment". Din păcate, n-am reușit încă să aflu care este propunerea "oficială" pentru română, respectiv traducerea termenului în noile versiuni ale programelor de poștă electronică lansate pe piața autohtonă: evident, acestea - dacă se impun - au cele mai mari șanse să răspîndească o
Atașament by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15450_a_16775]
-
Pavel Șușară I. Parteneriat și adversitate Spre finele anului trecut, Muzeul Național de Artă a găzduit unul dintre cele mai importante evenimente ale sezonului care, din păcate, a trecut aproape neobservat; este vorba de expoziția de pictură și sculptură a Sultanei și a lui Ovidiu Maitec. Artiști bine cunoscuți în peisajul nostru cultural de astăzi, cu o activitate prodigioasă și cu o amprentă stilistică inconfundabilă, soții Maitec
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
ține de expresivitatea unei retorici a imprecației bine șlefuite: "Ascultă tu, prăpastie fără fund a înșelăciunii, mai întunecată decât întunericul, sămânță babilonească, nepotul facerii turnului celui risipit, pentru care limbile s-au amestecat, mândru, deșert și becisnic unchiaș, ale cărui păcate sunt mai grele decât ale celor cinci orașe arse în foc și pucioasă! [...] blestemaților, cei care sunteți mâncare focului celui nepotolit, chip al neamului haldeiesc, să vă închinați lucrurilor ce sunt întocmite și scobite de mâini omenești?" (p. 238 și
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
străinătate propriile canale de comunicare pentru a domoli agresivitatea unor domni pentru care modelul de gândire și comportamental este copiat din discursurile lui Vadim, și nicidecum din eseistica lui H.-R. Patapievici. Fundătura în care s-a intrat (și din păcate s-au prins în această plasă cu miasme neplăcute și destui oameni tineri, cu nimic mai breji decât înainte-mergătorii lor I. Vitner, Sorin Toma sau Nestor Ignat) nu cred că va permite, în viitorul imediat, discutarea cu calm a Omului
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
care nu-și părăsește carlinga pînă în ultima clipă. Dar să-ți mai bați și joc de un asemenea om care preferă să moară pentru a nu-i sacrifica pe alții, asta e o porcărie fără margini. Nu e, din păcate, prima oară cînd piloții aviației militare care se prăbușesc cu Mig-uri se transformă în subiecte de bancuri de tip - A-nceput de ieri să cadă cîte-un Mig sau , lista rămîne deschisă. Gluma de presă, dacă o putem socoti astfel, era
S-a mai prăbușit un Mig by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15485_a_16810]
-
urîtă, Iulia Lazăr în Maria Antonova, fiica distinsului și preacinstitului Primar, ne conduce impecabil pe drumul, deformat de ochelarii cu lentile groase, al înțelegerii realității. A circului grotesc din jurul ei, fiind principala victimă a complotului regizat împotriva lui Hlestakov. Din păcate, acesta din urmă este personajul care șchioapătă. Sorin Leoveanu, interpretul lui, nu a găsit cheia potrivită, și nici regizorul, alunecînd pe o pantă comică mult prea superficială, fără consistență, născînd un protagonist alcătuit cumva la prima mînă. Hlestakov este, în
Rîsul lui Gogol și mustăceala lui Goga by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15480_a_16805]
-
și prentru CURIERUL NAȚIONAL care titrează în pagina întîi: "SRI, organizat pe criterii etnice? Liberalii din UDMR vor să aibă reprezentanți în serviciile secrete" Mirat pare și jurnalul NAȚIONAL: "Eckstein vrea militari, diplomați și spioni maghiari" N-am remarcat, din păcate, nici un articol care să ia în serios această propunere și să îi examineze implicațiile pozitive. Cea mai consistentă ar fi aceea de sporire a implicării minorității maghiare în activitatea instituțiilor statului. Cea de-a doua, nu mai puțin importantă, ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
notă Kitsch) e întreruptă de insinuarea cîte unei voci diferite. Acolo unde textele sînt rescrise, metamorfoza e și mai interesantă: limbajul e barochizat de jocul de cuvinte și mai ales de complicarea sintactică, adesea și de perturbarea ordinii temporale (din păcate, spațiul nu permite reproducerea unor citate destul de lungi ca acestea să se poată observa bine). E interesant cum - sub presiunea rimei, dar de fapt a întregului edificiu retoric - relatarea ororii cotidiene se structurează într-un alt cod. Limbajul banalității, cel
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
măcar există soare." Sub o astfel de propagandă, nu era nevoie să ne mai gândim la timpul pe care Cioran l-a petrecut în România, chiar dacă el a părăsit țara înainte de căderea Cortinei de fier. Odată cu teritoriul, am cedat, din păcate, comuniștilor și o parte din istoria acestei zone. în Statele Unite, Cioran este citit, desigur, mult mai puțin decât în Franța, dar și mai puțin decât în Germania sau Spania. Până nu demult, studiile scrise la noi despre Cioran nu atingeau
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
este la fel de bine realizat ca și la M.H. Simionescu) sau portretistica de ocazie pe care o face (plină de umor și de plasticitatea portretelor lui Costache Olăreanu) ar trebui să fie pagini de invidiat pentru tinerii prozatori de astăzi, din păcate, prematur sau excesiv preocupați de experiențe de tot soiul și, cred, nepermis de indiferenți față de ceea ce se numește stil. Să fie oare pasiunea pentru muzica clasică (remarcată la toți "târgoviștenii") de "vină?! Încercarea scriitorului de Tudor Țopa, despre care aflăm
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
de filme, 4 au reprezentat Germania, număr egal cu cel al filmelor din SUA. Primul din această serie, care a și deschis Berlinala, a fost "Heaven", realizat de Tom Tykwer, după scenariul lui Krzystof Kieslowski, care ne-a părăsit din păcate încă din 1996, și Krzystof Piesewicz. Patru producători și-au unit forțele pentru acest film de la care se aștepta foarte mult - dar rezultatul a fost dezamăgitor. Marea majoritate a celor 93 de minute cît durează "Heaven" au arătat un Tykwer
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
care-și dispută același teritoriu să se poată împă-ca durabil este dezvoltarea drepturilor civile dincolo de orice îngrădire. Pe același "culoar" socio-politic s-a aflat și mult așteptatul "Amen", realizat de Costa Gavras în România, după "Vicarul" lui Rolf Hochhuth. Din păcate filmul a fost o altă mare dezamăgire, parti-pris-ul realizatorilor fiind atît de evident încît a ajuns să nege pînă și realitatea istorică, iar expresia cinematografică a dramatismului încercării ofițerului SS Gerstein de a opri gazarea evreilor și țiganilor printr-un
Festivalul de film de la Berlin: "Accept Diversity" by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/15479_a_16804]
-
partid e dator față de propriu-i electorat, fiind, în acest sens, proiecția unei "clientele" mai mult sau mai puțin numeroase, mai mult sau mai puțin legitime în raport cu ideile democrației. Așadar, U.D.M.R. nu are de ce să facă excepție și e păcat că liderii săi au ajuns să-și motiveze în felul acesta erorile politice. Marea problemă a U.D.M.R.-ului e că aceste rezultate încep să fie obținute exclusiv prin girul dat unor acțiuni fățiș antidemocratice. E greu să te mai
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]
-
astăzi se va ofili. La nerușinarea securistimii care-i flanchează pe pesedei nu cred c-ar fi mare scofală să-i "procure" d-lui Marko Bela niscaiva documente compromițătoare. Pe care tot ei să le găsească în geanta politicianului-poet... Din păcate pentru democrația din România, nu doar U.D.M.R.-ul valsează languros, obraz lângă obraz, cu partidul majoritar. Rareori am avut un mai jenant sentiment că prea mulți dintre reprezentanții etnii-lor din România sunt fericiți să joace în libertate rolul de
Stridența cu ifose democratice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15484_a_16809]