828 matches
-
origine latină foarte veche s-au păstrat nu pe valea Dunării, unde i-ar fi putut aduce, în mod firesc, valul de emigrație din Peninsula Balcanică, ci în regiunea vestică a Banatului și a Transilvaniei. Astfel, avem cuvinte ca "nea", "păcurar", "june", "curechi", "moare", "pedestru", întrebuințate în această zone. Păstrarea acestor cuvinte latine denotă că limba română este cea mai apropiată dintre toate limbile romanice de vorbirea populară și cea mai puțin influențată de latina clasică, deoarece biserica și administrația (statul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus), bou (bovis), vacă (vacca), vițel (vitellus), taur (taurus), cal (caballus), turmă (turma), păcurar (pecorarius), păstor (pastor), staul (stabulum), pășune (pastionem), lapte (lactis), muls (mulgere), chiag (coagulum), cașul (caseum), unt (unctum), coraslă (colostra), frupt (fructus). În agricultură: albină (albina), miere (mele), ceară (cera), fagure (favulus), păstură (pastura). Termeni cu înțeles militar: oaste (hostis), cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
societate politică la noi, au scos gazeta "Romînul", ba au jucat chiar frumoasa farsă de-a se da de mai români decât românii, făcând din naționalitate și patriotism o marfă pe care-o debitează de 25 de ani. De-atunci păcurarul din Rucăr și rotarul din Vrancea au crezut că acești oameni sunt în adevăr ce pretind a fi și le-a cumpărat marfa de fraze patriotice de o plătește an cu an. De atunci elementele cele mai decrepite ale Orientului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întrucât prin intermediul revistei se încearcă o promovare a valorilor artistice naționale. Alți colaboratori: Valeriu Anania, Vasile Cândea, D. Micu, Ana Blandiana, Costin Dacus Florescu, Constanța A. Iliescu, Ion On. Conciu, Mihai B. Dumitrescu, monahia Olga Gologan, Doris Plantus, Ioan Sylvia Păcurari, Liliana Najeran, Cella Delavrancea, Lidia Stăniloae, Vasile Voinițchi, Olguța Caia, Ioasaf Popa. Alte domenii decât cele literare sunt ilustrate de Antonie Plămădeală, Anna Hilton, Monica Cheryl Trepanier, Paulin Popescu, Sofian Boghiu, arhiepiscopul Adrian Hrițcu, Boris Pușcașu, ieromonahul Petroniu Tănase Emilian
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
Nastasia, sora aceluia, și grecul Chiriță Dumitrache Paleologu, cel însurat cu Maria, fiica pârcălabului Gheorghe Lozonschi; era deci cumnat cu Ieremia Movilă 187.) Așa cum s-a întâmplat cu cei înfrânți de același Ștefan Tomșa al II-lea la Fântâna lui Păcurar, în octombrie 1615: Ursu Bărboi, ă mare vornic, însurat cu Anghelina, fiica lui Lupe Huru188; marele logofăt Nechifor Beldiman, soțul Anei189; hatmanul Gavril Sturza, cel însurat cu Agaftona, și marele logofăt Nechifor Bărboi au încercat să scape în țara Românească, dar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Kirei, mama lui Corbea („Babă/ Slabă/ Și-n focată,/ Dar la minte înțeleaptă,/ La cuvinte propiată/ Și-n zarafir îmbrăcată”), care îi ducea fiului merinde la temniță 451, „muma strinului” („Cea mumă bătrână/ Lu strinu ești mumă!”452), mama din Păcurari străin („Și vi-ți întâlni/ O mamă bătrână,/ Cu cârpă de lână,/ Lacrimi lăcrămând,/ Păru-și despletind,/ Noroc blestemând,/ De fiu întrebând...” 453) își împlinesc funcțiile ce derivă dintr-o maternitate acaparantă. (Dar nu numai. Văduva poate să fie - ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acești transportatori ai unor supraviețuiri mitologice cântau un colind (adresa văduvei, conducătoare a gospodăriei acum) structurat pe motive din Miorița („punct întunecat în atmosfera atât de senină a colindelor” - Petru Caraman) locuia o văduvă: Spre munții cei mari Sunt trei păcurari [...] Mama strinului ’ N cale li-e ieșea Din gură-i grăia: - Unde-i fiu rămas? - Au rămas napoi Tot văzând la oi...465, Sau: Iar acasă-ți merge, Maica v-o-ntreba, Voi spuneți așa: C-am rămas năpoi Tăt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la oi...465, Sau: Iar acasă-ți merge, Maica v-o-ntreba, Voi spuneți așa: C-am rămas năpoi Tăt văzând la oi, Numărând la bani La vederea lunii Pă aripa șubii 466. Ori: Pre munții cei mari Sunt trei păcurari [...] De cumva veți mere Pe la târgurele, Cu oi de-ale mele, Și vi-ți d-întâlni O mamă bătrână, Cu cârpa de lână, Lacrimi lăcrămând, Păru-și despletind, Noroc blestemând, De fiu întrbând, Aceea-i maica Și ea v-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ți d-întâlni O mamă bătrână, Cu cârpa de lână, Lacrimi lăcrămând, Păru-și despletind, Noroc blestemând, De fiu întrbând, Aceea-i maica Și ea v-o-ntreba: - N-ați vait, vait, Nu mi-ați întâlnit Pe al meu Pătruț, Păcurari micuț, Cu păr gălbănuț, Floare de spicuț; Cu ochi viorele Ce scapăr ca stele, Cu dor și cu jele, Pe zilele mele; Cu cătare blândă Și o față mândră, Dulce la privire Și frumos la fire?467 Dacă văduva era
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
figurează, în primele luni, și ca redactor responsabil. Această funcție, care îl făcea pe deținătorul ei pasibil de a răspunde în fața justiției pentru tot ce se publică în coloanele ziarului, este preluată apoi, de la 7 iunie 1884, de Cornel Pop Păcurar. Vor mai fi redactori responsabili Septimiu Albini, Pompiliu Pipoș, ziaristul bucureștean Adrian Cașolțeanu, Cornel Scurtu, Teodor V. Păcățian, George Coșbuc (între 27 martie și 2 aprilie 1889) și alții, în total optsprezece gazetari, dintre care unii în două și chiar
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
versiune originală, au eliminat pasaje întregi” din textele culese, ci colecția Poezii și basme populare din Crișana și Banat (1968), îmbogățită simțitor prin îndelungate și răbdătoare strădanii, de unde se detașează, ca având o valoare aparte prin „coloratura eroică”, balada Trei păcurari, o variantă a Mioriței. Volumul este alcătuit din colinde, orații și cântece de nuntă, cântece de înmormântare, descântece, balade, cântece de dragoste și dor, cântece de jale și înstrăinare, cântece satirice și strigături, povești, legende și snoave. Acestea au fost
UGLIS-DELAPECICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290324_a_291653]
-
Alfonso și Ghizella, 5 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 47. 7240. Stoenescu Aida, 3 apartamente, Brăila, str. Rubinelor 6; str. Vadul Schelii 2. 7241. Stănescu Iancu, 7 apartamente, București, str. Ilarie Chendi 12. 7242. Schneica Aneta, 10 apartamente, Iași, str. Păcurari 11; str. Florilor 1. 7243. Savu Ilie și Frida, 2 apartamente, București, str. Berzei 24. 7244. Stavrescu Grigore, 9 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 27 7245. Segall Victoria, 9 apartamente, Iași, str. Dobrogeanu Gherea 6. 7246. Spițer Eugen, 2 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Bateriilor 4. 7905. Tănăsescu Ana, 3 apartamente, București, str. Av. F. Iliescu 28 7906. Tomas Elenă, 9 apartamente, București, Cal. Griviței 59 7907. Traiana Emil și Traiana R., 4 apartamente, Iași, Cuza Vodă 39, str. Bucsinescu 19, str. Păcurari 45. 7908. Teodorescu Gh., 11 apartamente, București, str. Griviței 514 7909. Tesca Stan Marin, 5 apartamente, București, Bd. N. Titulescu 56 7910. Tomescu Vasile, 55 apartamente, București, str. Berzei 58, str. Brezoianu 10, str. Atelierului 1-33-33B, str. Parfumului 4, Câmpina
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
București, str. Popa Tatu 22 7921. Teorilovici Eltu, 10 apartamente, București, str. I. V. Miciurin 2, str. I. Maiu 120 7922. Teodoriu Lucia, 7 apartamente, București, str. Cazărmii 11, str. Petre Locusteanu 10. 7923. Tuchie Gheorghe, 6 apartamente, Iași, str. Păcurari 80, str. Brăilei 89 7924. Tamastan Maria, 7 apartamente, București, Bd. Gh. Coșbuc 76 7925. Teofilovici Nazepoca, 4 apartamente, București, str. Donici 50 7926. Teodorescu Fatulet, 11 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 10, Calea Dorobanților 12 Cal. Victoriei 25
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
7961. Turoi Marin, 3 apartamente, București, str. Alex. Petofi 7 7962. Tita Anton și Tănăsescu Nicu, 4 apartamente, București, calea Floreasca 43 7963. Tigler Paris Florica, 4 apartamente, București, str. Cobalcescu 47. 7964. Tuchel Gh., 7 apartamente, Iași, str. Dr. Păcurari 80 Galați, str. Brăilei 89 7965. Țuică Niculae, 4 apartamente, București, str. Ion Sulea 9 7966. Toni Ioana, 6 apartamente, București, str. Niculcea 43 7967. Țară C. Maria, 43 apartamente, București, str. Cluceru Udricani 10 7968. Tunescu Constantin, 12 apartamente
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
32 166. Costache Ion, str. Occident 42 167. Vasiu Gheorghe, str. Renașterii Costeasca 53 168. Ionescu Iulia str. Volga 55 169. Rafail Jacques Etty, Slănic Moldova, jud. Bacău 170. Dumitrescu N., str. Vizantin Nr. 23 București 171. Badarau Mircea, str. Păcurari nr. 36, Iași 172. Teodorescu Elenă, str. Puskin nr. 9 Iași 173. Ksasian Julia, Aleea Alexandru nr. 18 București 174. Maria Ion, Grigore Alexandrescu nr. 75 București 175. Răsvan Olga, str. D. A. Sturza nr. 17 Constantă 176. Niculescu Perieteanu, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
PĂCURARIU, Francisc (2.I.1920, Teaca, j. Bistrița-Năsăud - 13.IV.1998, București), prozator, poet, eseist și traducător. Este fiul Mariei (n. Szabo) și al lui Efrim Păcurar, cizmar. Își începe învățătura în comuna natală și din 1932 urmează Liceul „Gh. Barițiu” din Cluj, luându-și bacalaureatul în 1940. În „Luceafărul”, revista liceului, îi apar în 1938 primele încercări literare - versuri și comentarii critice. După Dictatul de la Viena
PACURARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288604_a_289933]
-
existat un schimb reciproc de valențe artistice, însă versiunea-baladă a exercitat o influență mai puternică asupra versiunii-colindă decât invers. Miorița-colindă are două tipuri principale. În nordul și estul Transilvaniei, respectiv în Crișana și Maramureș, există colinda cunoscută sub denumirile Corinda păcurarului Străienelul sau Cei trei păcurari, cântată în genere între Crăciun și Anul Nou, dar mai ales în cele trei zile ale Crăciunului. Celălalt tip de colindă, cuprinzând motivul „fata de maior”, circulă îndeosebi în zona Jiboului. Tematic, ceea ce deosebește versiunea-colindă
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
valențe artistice, însă versiunea-baladă a exercitat o influență mai puternică asupra versiunii-colindă decât invers. Miorița-colindă are două tipuri principale. În nordul și estul Transilvaniei, respectiv în Crișana și Maramureș, există colinda cunoscută sub denumirile Corinda păcurarului Străienelul sau Cei trei păcurari, cântată în genere între Crăciun și Anul Nou, dar mai ales în cele trei zile ale Crăciunului. Celălalt tip de colindă, cuprinzând motivul „fata de maior”, circulă îndeosebi în zona Jiboului. Tematic, ceea ce deosebește versiunea-colindă de versiunea-baladă este episodul „oii
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
drumurilor din municipiul Cluj-Napoca, articol semnat de altcineva și publicat inițial În ziarul Bună ziua, Ardeal! În multe asemenea situații de plagiat se invocă răzbunarea sau diversiunea politică. În ziarul Cotidianul din 18 septembrie 2007, doi ziariști, Camelia Jula și Bogdan Păcurar, În articolul „Un ziarist clujean a semnat un editorial publicat anterior În Cotidianul”, au dezvăluit un caz flagrant de plagiat. Astfel, cunoscutul poet și eseist ieșean Liviu Antonesei a publicat În Cotidianul din 7 septembrie 2007 editorialul „Fără rușine, fără
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
prin pădurile și viile de la Tomești, prin Tătărașii ca un sat minunat... cu cireși și meri înfloriți primăvara, oriunde, în natură ca pe-o hartă sau pe o veche stampă istorică... și sus la Copou printre viile ce coboară spre Păcurari sau se ridică spre izvoarele nesecate de la Breazu.” (Demostene Botez) 1. Alcătuiți enunțuri în care cuvintele coastă și elan să aibă sensuri diferite. 2. Imaginți-vă că vă numiți Viorel sau Viorela și scrieți o scrisoare bunicilor despre o zi deosebită
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
poduri spre Repedea, Hlincea și Bârnova, către popasul domnesc de la Santa. Și pe tanc, deasupra Frumoasei, mănăstirea cea nouă cu ziduri albe a Cetățuii. Tot peste Bahlui, la asfințit, mănăstirea Galatei într-alte ziduri. Iar către miazănoapte viile din preajma cișmelii Păcurarului și dealul și pădurile Copoului " (Mihail Sadoveanu, Zodia Cancerului sau vremea Ducăi Vodă) Cerințe: 1. Scrieți o scrisoare unui prieten imaginar în care să-i povestiți tot ce-i mai frumos și interesant despre orașul Iași. 2. Găsiți cuvinte cu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
adidas Nike, Învelit Într-un ziar vechi, cu șireturi desfăcute și limba ruptă, care rânjea aruncat Într-un coș de gunoi la cerșetori, iar calea mântuirii se confunda cu centura de asfalt ce curgea dinspre Iași spre București, ieșind prin Păcurari și trecând prin Podu Iloaiei și Târgu Frumos, pe unde totuși pașii săi călcau arareori. Unul din aceste două adevăruri, ce exprimau În aparență același lucru, fiind totuși atât de diferite În esența lor, Îl transforma pe pictor În piatra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ca pentru sine: „Ce rost are să vă agitați atât? Îi voi ciopli la noapte din trunchiul meu un picior de lemn și-l voi acoperi, ca să poată merge de la sine, cu scoarță cerebrală...”. 15 mai - 23 octombrie 2007, Iași, Cătunul Păcurari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
menționată și în documentele din 1717.2 * Ulterior, în anul 1838, au început furturile de pe moșiile boierești, din cauza sărăciei țărânilor clacași și în rândul armatei (dezertările), astfel încât se hotărăște înființarea unei închisori la Poarta Verde, intrarea în orașul Iași, strada Păcurari nr.9, clădire în care este astăzi Policlinica studențeasca. În același timp, în casele egumenești din curtea Mănăstirii Frumoasă, a luat ființă o închisoare militară ce aparținea Corpului IV armata. * Mare perioadă de timp în orașul Iași, au funcționat două
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]