261 matches
-
de +10 grade Celsius. Formele de relief și condițiile pedoclimatice existente pe teritoriul comunei au favorizat dezvoltarea unei vegetații bogate. Pe unele platouri predomina gorunul în amestec cu alte specii de foioase: frasin, arțar, carpen, tei, plop, măr și păr pădureț și, izolat câte un fag bătrân. Din floră pajiștilor amintim: paisca, rogozul, trifoiul, păpădia etc. Dintre animalele sălbatice cel mai reprezentativ a fost lupul și ursul, în ziua de azi fiind pe cale de dispariție că și jderul de pădure. Alte
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
solitare de ulm, frasin, jugastrul, tei și carpen. La umbra copacilor, dar mai ales la marginea pădurii, cresc peste 20 specii de arbuști dintre care cele mai des întâlnite sunt: porumbarul, alunul, cornul, iedera agățătoare. În pădurea Stirmina crește ghimpele pădureț - arbust protejat de lege. Pe mari întinderi pe teritoriul comunei este întâlnit salcâmul original din America de Nord și aclimatizat la noi din Turcia la 1750 ("salcim" - limba turcă înseamnă "dulceag") și cultivat în zona Crivina Devesel începând din anul 1900 în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Lunca Corbului este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Bumbueni, Catane, Ciești, Lăngești, Lunca Corbului (reședința), Mârghia de Jos, Mârghia de Sus, Pădureți și Silișteni. Comuna se află în marginea sud-vestică a județului, la limita cu județul Olt, pe malurile râului Cotmeana. Este străbătută de șoseaua națională DN65, care leagă Piteștiul de Slatina. La Lunca Corbului, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
patru comune în aceeași plasă. Comuna Lunca Corbului era reședința ei și avea doar satul de reședință, cu 908 locuitori; comuna Marghia avea 1244 de locuitori în satele Marghia de Jos și Marghia de Sus; iar comuna Pădurețu-Ciești, denumită acum "Pădureți", avea 2344 de locuitori în aceleași trei sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
sate. Comuna Bumbueni se numea acum "Silișteni" și avea 1458 de locuitori în satele Bumbueni, Lăngești și Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
secolului al XIX-lea) din satul Catane; casa Tudor Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima jumătate a secolului al XX-lea, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
Călin (1897-1898) din Lunca Corbului; casa Ion Câcu (sfârșitul secolului al XIX-lea); și biserica „Sfânta Maria”, „Sfântul Nicolae”, „Sfinții Voievozi” și „Cuvioasa Paraschiva” (secolul al XVIII-lea), ambele din satul Pădureți. Al cincilea obiectiv, monumentul răscoalei din 1907 din Pădureți, datând din prima jumătate a secolului al XX-lea, este clasificat ca monument memorial sau funerar.
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este format din vranița, urzica moartă, leurda, precum și mur, rogoz, măcieș iepuresc și alte graminee. Animalele întâlnite aici
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
5 iulie 1550. Are numele de origine slavă, însemnând "ulmișor", nume luat de la pădurile de foioase existente în zonă. Până în 1830 a depins administrativ de localitatea Crușov, astăzi sat din componenta Brastavățului, alături de Gara Vișina. Crușovul sau Crusia, însemnând "păr pădureț" este atestat documentar la 20 mai 1388, cu ocazia dăruirii acestei așezări Mănăstirii Sf. Treime din Călimănești, de către Mircea cel Bătrân. Până în 1830, Brastavățu a depins administrativ de Crușov, iar intre 1830-1928, cele două sate s-au administrat pe cont
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea), alunul (Corylus avelana). Primăvara în pădurile noastre înfloresc plante ierboase : păstița (Anemone ranunculoides), brebeneii (Corydalis solida), fragii (Fragaria vesca), vioreaua (viola sp.), laleaua pestriță. La fiecare pas dai de ciuperci de marimi
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
are la dispozitie un lot cu mulți jucători sub 20 de ani: Răzvan Stanca, Eduard Stăncioiu, Bogdan Pătrașcu, Octavian Chihaia, Cristian Ciubotariu, Gigel Bucur, George Galamaz, Cristian Irimia, Costin Lazăr sau Ionuț Mazilu. Doar Cezar Zamfir, Lalciu, Laurențiu Diniță sau Pădureț sunt ceva mai mari. În această formulă, Sportul termină campionatul Diviziei B pe locul 3, iar Gabi Balint părăsește echipa, devenind secund al lui Mircea Lucescu la Galatasaray. Pe banca tehnică este adus Ioan Andone sub comanda căruia Sportul urcă
FC Sportul Studențesc București () [Corola-website/Science/299068_a_300397]
-
se regrupeze în raionul înălțimii cu cota 120, pentru a ataca în direcția dealului Mărculești cu misiunea de a cuceri alineamentul Dumitrești, Gura Camencii; b) Regimentul 39 infanterie, întărit cu un divizion de artilerie, urma să atace pe direcția: dealul Pădurețului, Movila Turcului, apoi pe dealul Cucuieți. Regimentul trebuia să țină legătura cu Divizia 50 infanterie germană; c) Regimentul 6 vânători trebuia să asigure baza de pornire la atac a Regimentului 13 dorobanți, apoi să se regrupeze în raionul localității Gura
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
a ținut timp de 24 de ani. Pe lângă acesta a mai păstrat alte câteva caiete, iar toate aceste observații au stat la baza ultimelor sale scrieri de istorie naturală, precum „"Autumnal Tints"”, „"The Succession of Trees"” sau „"Wild Apples"” („"Mere pădurețe"”), în care deplânge distrugerea unor specii autohtone de meri. Până în anii '70 ai secolului al XX-lea, criticii literari au afirmat despre scrierile de istorie naturală ale lui Thoreau că sunt știință amatoristică și filozofie frustrată. Odată cu creșterea în importanță
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
în partea estică a comunei. Stejericile, tufanii, ulmii, perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari, măceși, porumbari, aluni, corni, ulmi, stejari, garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă și cad în
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
mici erau 400 de tei, 600 de paltini, 600 de jugaștri, 600 de cireși, 600 de ulmi, 400 de aluni, 400 de carpeni, 300 de călini, 400 de corni, 200 de dârmoji, 400 de clocotici, 500 de sângeri, 300 de pădureți, 200 de plopi, 200 de soci, 200 de mălini și 1.500 de bucăți de lemn câinesc. Întreaga comandă urma să fie adusă „din pădurile clerului cele mai apropiate”. În 1860 ministrul de interne Mihail Kogalniceanu a dispus pentru prima
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în corimbe, cu antere galbene. Androceul este format din 15-50 stamine, iar gineceul din 5 carpele libere, însă stilele sunt unite la bază. Fructul are atît cavitate caliceară, cât și pedicelară și nu conține sclereide. M. sylvestris (L.) Mill. (măr pădureț) este întîlnit sporadic prin păduri de foioase, de la cîmpie pănă în etajul montan . Fructele de măr sunt recomandate în numeroase afecțiuni, deoarece ușurează digestia, reglează funcțiile intestinale și au proprietăți diuretice, cu efecte favorabile in artrite, gută, reumatism. Scad presiunea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
pescuit. Structura geologică, precum și relieful, au marcat, în mod normal, vegetația ce este compusă din iarbă grasă (firuță), pe platourile folosite ca pășuni, precum și din crânguri și păduri formate din arbori ce produc diverse fructe utilizate de localnici: pere, mere pădurețe, măceșe, porumbe, coarne, alune, păducel etc. În arealul satului Optășani se află o parte a rezervației forestiere de gârniță Seaca-Optășani, întinsă pe aproximativ 124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
vegetație: Flora și vegetația reprezintă un interes și o importanță deosebită din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere economic, amintim importanța furajeră, meliferă, medicinală, alimentară, decorativă, etc. Dintre speciile alimentare, culinare, amintim: frăguțe, mure, zmeură, soc, cireș pădureț, ciuperci comestibile. Dintre planetele medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo. Unele plante sunt folosite pentru conținutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajiștile sunt folosite ca fânețe de o
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
au primit, ca să-l răscumpere. Iată lista cu numele de familie a țăranilor ale căror suflete aparțineau boierului Goilav: Bacal; Baxan; Babin; Braniște ; Bulancia ; Bîrcă; Botnari; Belous; Bucătari; Gîlca; Gorin; Glavan; Gladii; Golovatic; Ghiorghița; Gumenii; Grubii; Evtenița; Niță; Pleșca; Pogurschii; Pădureț; Paraschivoi; Poperecinîi; Pavluțki; Rotari; Railean; Rușciuk; Kreț; Karp; Karas; Kașu; Kaduc; Kotruță; Krugleanca; Kuralari; Măciuca; Morari; Mureșan; Feredeu; Fodor; Fotea; Fusa; Frumosu; Frațescu; Ciobanu; Ciornîi; Ciornogalov; Juncu; Scurtu; Suvac; Străin; Tinică; Tabaran; Troia; Iurciuk; Voloșciuk; Vrăncian; Zubic; În comisia de
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
depășind maximele istorice. În zona de pe malul Prutului, pe o fâșie restrânsă s-a conservat, datorită gardului de sârmă ghimpată,o vegetație de tip zăvoi. Dintre arbori și arbuști se întâlnesc: plopul alb, plopul tremurător, sălcia albă, cireșul sălbatic, mărul pădureț, salcâmul, sângerul, malinul, porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
de: fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Qercus petraea"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin (Fraxinus excelsior), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), măr pădureț ("Malus sylvestris"), par pădureț ("Pyrus pyraster"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
care precizează numărul exact al acestora. Deși nu sunt menționate explicit "ele se pot stabili cu probabilitate pentru acest timp". Astfel, lista include în realitate 17 județe: Mehedinți, Jiul de Sus, Jiul de Jos, Gilort, Vâlcea, Argeș, Muscel, Prahova, Săcuieni, Pădureți, Buzău, Râmnic, Brăila, Ialomița, Ilfov, Vlașca, Teleorman. Pe lângă acestea, mai apar județele Olt și Romanați atestate documentar din secolele XV-XVI. Lista este extinsă până la 23 de județe dintre care doar 16-17 sunt menționate în mod constant. În baza atestărilor documentare
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]
-
de județe dintre care doar 16-17 sunt menționate în mod constant. În baza atestărilor documentare ale termenului "județ" din documentele muntenești până la domnia lui Petru Cercel acestea sunt: Jaleș, Vâlcea, Motru, Elhov, Prahova, Brăila, Romanați, Mehedinți, Jiul de Sus/Gorj, Pădureților, Vlașca, Olt, Gilort, Teleorman, Buzău, Jiul de Jos/Dolj, Râmnicu Sărat, Saac și Ialomița. Dintre aceste 19 județe, Jaleș, Motru și Gilort nu mai apar în documente după 1502 și, se poate presupune că cele rămase sunt județele la care
Județ () [Corola-website/Science/296601_a_297930]