2,791 matches
-
a lucrat cinci ani la romanul Fabrica de mătase căutând să ofere imaginea lumii rămase încă mister: Malaysia. Romanul are o construcție ingenioasă: povestea unui cuplu neobișnuit, Johnny Lim și soția lui, Snow Soong, prinși ca într-o pânză de păianjen de planurile secrete a trei intruși, un japonez-cameleon (aristocrat și profesor universitar, aventurier și spion), doi englezi întrupând pragmatismul colonial și fascinația Orientului. Fabrica de mătase a fost comparată cu Pacientul englez, dar enigmaticul Johnny Lim mie îmi amintește de
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
tristețe, într-un bun poem reprezentativ pentru viziunea și simbolistica lui Liviu Georgescu: "Colind străzile înguste, privesc îndelung oamenii,/ siluetele lor subțiate prin care poți înfige o lamă/ fără să curgă sânge,/ castelele pe-o rână prinse în plase de păianjen celeste/ și muzeele adăpostite în castele dezlipite din poveste/ și lipite ca niște abțibilduri pe zâmbete,/ pe flash-urile turiștilor, pe zarva pașilor pierduți pe dalele roase,/ miros de petrosin și analcid, de amoniac din latrinele/ miilor de vizitatori care
Aproape departe by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8009_a_9334]
-
prin dispersia atentă a detaliilor. Volumul Cât de mult o iubim pe Glenda cuprinde povestiri mult mai complicate, cu alt tip de elaborare. Distanța dintre primul și ultimul Cortázar se vede, spre exemplu, punând alături Casa ocupată și Poveste cu păianjeni migala. Tehnica sugestiei s-a rafinat, semnele misterului se strecoară în text fără să mai poată fi depistate ușor, fantasticul difuz și insinuant are o forță de acaparare totală. De la prima povestire, Orientarea pisicilor, se vede stranietatea unei alunecări spre
Cât de mult îl iubim pe Julio by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/6938_a_8263]
-
asalturi nu duc însă la niciun rezultat, pentru că armele ei de apărare, imaginate de Emil Brumaru, sunt infailibile: "A fost odată o prințesă,/ Repede-Repede-o chema,/ Într-un castel pustiu trăia,/ Veșnic întinsă-n catifea/ Sub baldachinul ce i-l țese/ Păianjenul zis Tra-la-la!/ Veneau balauri s-o pețească/ Și cârduri lungi de zmei urâți/ Din țara Marelui Nagâț,/ Dar ea-i primea făcând fâț-fâț/ Din coapsa-i alb dumnezeiască,/ Le da cu tifla și cu-n pârț,/ Și chiar se transforma
O iubire de poveste by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7062_a_8387]
-
Are destul de multe atestări în literatură: "Zi, faceți pe-ai dracului...? Acum vă caftesc!" (E. Barbu, Groapa, 1974: 252); "Presupun că mai aveau pe cineva de caftit" ( G. Arion, Atac în bibliotecă, 1983: 25); "Prinsese în cele din urmă doi păianjeni de pământ și îi pusese să se caftească" (Desant '83: 358) etc.; este cuprins în dicționarele generale curente, dar și în toate glosarele și dicționarele actuale de argou (T. Tandin, 1993, N. Croitoru Bobârniche 1996/2003, G. Volceanov 1998/2006
Cafting by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7086_a_8411]
-
fel ca și antemergătorului meu Newton, dintr-un banal fapt al naturii, contemplat într-un ceas de grație. Nu mi-a căzut un măr în podul palmei, ci, de pe o consolă, un obiect dur, acoperit de praf și pânze de păianjen. Ștergându-l, am recunoscut tomata, uitată acolo, înainte de a o servi, feliată, fiului meu, care se grăbea către Universitate, unde dădea examenul de admitere. La aceeași facultate, unde, acum, este lector. Roșia, de o sfericitate perfectă, era în cea mai
Soluții ar fi… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6963_a_8288]
-
coboare mai mult, toată suflarea bungalourilor de cărămidă năvălea la uși, să o vadă. Își auzea inima galopându-i în piept, în timp ce țâșnea, cu un singur salt, de la rezervorul de apă, până jos, la ocolul păsărilor. Într-o zi, un păianjen de plută o lăsase țintuită în nisip, în plină acrobație. Își freca mușcătura cu palmele, așteptând, sub privirea flămândă a celor care nu se-arătau niciodată de-a-ntregul. Și atunci Mehria, apărut din senin, alergă din mașină, înainte să oprească
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
decât Mehria, cu privirea lui de varan. Diminețile, în bazar, Africa nu dădea doi bani pe femeia occidentală care fusese. Acum era singură, fără sifsari 12 și fără copii pe care să-i tragă după ea printre zarzavaturi. După mușcătura păianjenului de plută, avusese două nopți de delir. Mehria o veghea nemișcat și, la un moment dat, crezuse că o să moară înainte ca Africa să fie a ei, să îi intre în pori și să i se plimbe în sânge cu
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
lui Michael când s-a rupt osul. Am pus din nou stiloul jos. M-am întins pe pat și am privit în tavan. Într-un colț, acolo unde doar Michael putea ajunge cu mătura, dacă se urca pe un scaun, păianjenii își țesuseră pânzele. Acum puteau trăi în pace, netulburați. Știam că în fundul unui sertar din dulap era un teanc de scrisori de la o fostă iubită de-a lui. Aveam să le ard fără să le citesc. Oare o iubise la
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
patului. Iar poezioarele au început să-mi danseze prin minte, amestecându-și versurile. De atunci, nu m-am mai rugat niciodată. Poate doar arar, cu câte o floare ofilindu-se în soare pe piatra de pe mormântul Ilenei. Ovidiu Cobălcescu La păianjen Uite, pe ăsta cu Del Piero îl vreau, îi spun tatălui meu, arătându-i tricoul cu degetul. Del Piero? Da’ tu știi cine e Del Piero? Îi arunc o privire strâmbă și strig cât pot de tare Aleeeeeeeeeeeex Del Pieroooooooooo
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
glezna dreaptă. Ah, ce păcat că am mingea acasă. Chiar, hai acasă, să mergem acasă, nu mai avem treabă nu? Am mai avut treabă, dar în tot timpul ăsta îmi închipuiam curse printre adversari, șuturi cu șpițul în vinclu, la păianjen, cum mai zic comentatorii de la televizor. Am ajuns acasă seara. În fața blocului mă smucesc din mâna tatălui meu și o zbughesc spre terenul încropit în spate. Hai să mă nânci, mă strigă. Nu mi-e foame. Ai jumă tate de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
capac de raclă, pe unde se putea strecura în caz de nevoie, în noaptea de fum, în noaptea sărbătorită de strigătul morții, prin care cumnată-sa se plimbă ca o regină detronată. Se înclină peste balconul căptușit cu pânze de păianjen și privi în jos, ca la cinematograf. Fumul și praful îl făceau să răsufle scurt. Se uită și-o văzu chiar sub el pe Erika. Stătea la o masă încărcată cu sticle și farfurii pline, lângă un tânăr cu profil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
mult, mesajul se urâțește subit, odată cu atitudinea Manuelei, atitudine dezumanizată față de copilul care dorea povestea: Trase mâna cu milă și dezgust. Copilul tăcu. Pui de milog, zise. Nu iubea în genere copii. ” Acest copil, ”sămânță de bărbat”, asemănat cu un păianjen, o revolta, oprind-o pe Manuela din lunga ei meditație. Este zguduitor naturalismul desprins din aceste pagini descriptive, în care ea se simte năpădită ca de o boală de prezența acestui copilaș : ”I se păru că a crescut pe pielea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ne cățărăm noi pînă la înălțimea aceea, unde numai vulturii ajung? Ori vrei să cădem cu toții în prăpastie? Ș-apoi, intră și Virgil în discuție, ce-ți închipui tu că putem descoperi în găurile acelea?... Cuiburi de vulturi!... Lilieci ori păianjeni!... Altceva ce putem găsi? Cine s-ar fi putut urca pînă acolo să ascundă "comorile" pe care le visezi tu? Măi oameni buni, reluă foarte convingător Bărzăunul, deși un expert ar fi putut descoperi în vocea sa o ușoară neîncredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
sîntem noi, alpiniști? Dă-le-ncolo de comori și alte născociri! Nu ți-i de-ajuns c-am văzut toate minunățiile astea?... Las' c-or să vină să caute comorile cei ce se pricep să se urce pe firul de păianjen. Îi spun eu lui Nicanor și n-are rost să ne mai chinuim noi. Hai mai bine jos, să mai prindem cîțiva păstrăvi și să-i punem la afumat. Iar mîine ne întîlnim cu toții acasă la mine și-i mîncăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Alex? Alex Hriavu. Autorul Alex Hriavu. Alex, care iubea ma zărea. Nu suferea cartofii. Slab spre sfrijit. Jalnic la fotbal. Niciodată o pasă bună. Favoritul mamei. Fandosit. Bun la română. Foarte bun. Fost corigent la chimie, fost pămpălău îngrozit de păianjeni, fost utilizator simandicos de verbe și adverbe și cuvinte de șase silabe în fraze construite pe șase etaje, fost posesor de memorie fotografică, fost sâsâit (s-a corectat, l-au dus la logoped și s-a corectat), fost mincinos de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Dar unul a fost Lupino între lupi. Nu degeaba îl invidiau unii și-l iubeau alții; nu degeaba îl încurajase Arus, pe deplin încrezător în forța și în șansa lui. Inspirînd cu nesaț aerul dimineții, Lupino alungă ezitarea pînză de păianjen agățată vremelnic peste inima lui de viteaz și se concentră cu totul asupra lui Dakota; situația acestuia trebuia, pe moment, rezolvată. Scutură-ți bine blana, Dakota. Ai intrat cu totul în apă, și cine știe cît îți va lua să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Anka Butt — „Butt“ e de la Butnaru, mi-a zis, dar ca nume de artistă merge foarte bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
foarte bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește și înghite. — Dimpotrivă, e vorba de fragilitate. Spune acolo, în Coran, că cea mai fragilă
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bine. Anca Butnaru: Anka Butt. Acum nu mai știu cum să scap de el. — Dă-i o conotație teologică, am încurajat-o. Ankabut înseamnă păianjen în arabă. E chiar numele unei surate importante, al unui capitol din Coran: Ankabut / Păianjenul. Păianjen e feminin în arabă... e în mod automat o păienjeniță. — Daaa, da, văd deja ce sens malefic iese de aici. Femeia-păianjen care prinde, otrăvește și înghite. — Dimpotrivă, e vorba de fragilitate. Spune acolo, în Coran, că cea mai fragilă și
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
da. Ce citiți acum, domnișoară? — Coranul, îi spun. Venind spre tine, am discutat cu ea despre Coran. I-am spus cum mă învățai tu când eram mic lucruri despre toate religiile și culturile. Azi am vorbit cu ea despre Surata Păianjenului. — Al-Ankabut, horcăie. — Ankabut, da. Cu casa și fragilitatea, și cum ne ia și ne duce prima boare mai puternică. — Mă bucur, scâncește. Mă bucur că ți-ai găsit și tu o femeie pe măsură. Anca iese precipitat din cameră, plângând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Un hopa-mitică viu, Manneke, bărbat încă tânăr, de o frumusețe de dincolo de lume. Unul din aceia care te fac să crezi pe loc în legenda soldaților lui Alexandru Machedon abandonați în Bactria. Barbă neagră, împletită mișcător ca un regiment de păianjeni, turban impecabil. Drept în fund pe tejghea, fără brațe, fără picioare, hrănit cu lingurița și dus la toaletă de anticar, conversa demn cu rarii clienți și păzea magazinul în absența viciosului patron. Noaptea era lăsat să doarmă acolo pe covoare
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
pură în nici o companie 138. Cultura puterii este specifică unor companii antreprenoriale de mici dimensiuni (de pildă, structuri organizaționale politice, sindicate etc.). O companie structurată de o așa manieră se adaptează mai rapid la cerințele unei piețe dinamice. Pânza de păianjen este imaginea acestui tip de cultură. Cultura puterii este caracterizată de comunicarea de sus în jos o comunicare radială, în care deciziile se transmit de la centru către structurile periferice, iar informațiile parvin de la periferie către centru de control centralizat, decizia
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Fox se referă la o singură continuare, Independence Day 2. Scenariul primului film a fost scris de Emmerich alaturi de Dean Devlin, iar cei doi au colaborat și la scrierea continuării filmului. James Vanderbilt, care a lucrat la "Uimitorul Om Păianjen" și " Zodiac" a primit sarcina de a rescrie scenariul.
Will Smith nu va juca în " Independence Day 2" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72090_a_73415]
-
măciulii gustoase de maci, într-a amiezii,/ Urca domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii.// Plesneau muștele-n baligi de seamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele.// Pătrunși de rostul vremii și-a scurgerii acestei,/ În cele șapte zile și nopți din săptămână,/ Ei așteptau să prindă ulcioarele smântână,/ Evlavioși cu gândul la
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]