259 matches
-
comuna Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seacă, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seacă a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seacă. Bisericile parohiale: De vecinătate:
Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/300709_a_302038]
-
îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatica, râsul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul, ursul, veverița, vulpea
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
asociațiilor de Carex, Juncus și Phragmites. Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp."), pir ("Agropyron sp.") și altele, care trebuie combătute prin lucrări de întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective. Fauna prezintă aceeași varietate. Deși se adaptează în genere
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus merula), gaița (Garulus glandarius). Dintre mamifere întâlneam și lupul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
obicei pe maidane și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire</strong></li> Organiza</strong><strong>ții/ persoane fizice susținătoare ale demersului: </strong> Grupul de inițiativă Giurgiu</li> Grupul de inițiativă al femeilor rome din cartier Mizil</li> Grupurile de inițiativă ale femeilor rome din Pălămida și Cucova (comună Valea Seaca)</li> Asociația Femeilor Rome "Pentru Copiii Noștri", Timișoara</li> CPE: Centrul Parteneriat pentru Egalitate, București - prin Irina Sorescu</li> Fundația Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, București</li> Asociația FRONT, București</li> Asociația Nevo Parudimos, Reșița
APEL PENTRU O POLITICĂ JUSTĂ ȘI ANTIRASISTĂ DE LOCUIRE () [Corola-website/Science/296182_a_297511]
-
și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens (pir), Lolium perenne (raigras), Cirsium arvense (pălămida), Rubus caesius (mur), Setaria viridis (mohor), Dactylis glomerata (golomăț). În pășuni și fânețe sunt prezente graminee precum Lolium perenne, Agropyron repens, Bromus inermis (obsiga), Dactylis glomerata și leguminoase că Trifolium hybridum (trifoi), Ț. pratense (trifoi roșu), Lathyrus tuberosus (oreșnița), L.
Comuna Șagu, Arad () [Corola-website/Science/310113_a_311442]
-
cca. 1 km, cea mai mare parte fiind dispus la vest de DN2 pe o lungime de aproximativ 2 km în lungul DJ 119D. Satul Cucova se află la nord de Valea Seaca. În partea de sud se află cătunul Pălămida (fost sat) - locuit în principal de locuitori de etnici romi. Cuvertura sedimentara, care către suprafață conține depozite cuaternare din nisipuri, pietrișuri, argile, nisipuri argiloase, loessuri și depozite loessoide, este suprapusa unui soclu cristalin. Grosimea depozitelor cuaternare depășește câteva sute de
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
Comună Cucova avea în unicul ei sat 711 locuitori, comuna Mândrișca 847, iar comună Valea Seaca 2000. În 1925, comuna Cucova a fost desființată, sătul Cucova trecând la comună Valea Seaca; iar comună Mândrișca a fost diferențiată în satele Mândrișca, Pălămida, Șoseaua Națională și Târgușor. În 1950, comunele Mândrișca și Valea Seaca au trecut în administrarea raionului Adjud din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Bacău, iar în timp comună Mândrișca a fost și
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
comună Mândrișca a fost și ea desființată și inclusă în comuna Valea Seaca, satele Târgușor și Șoseaua Națională fiind și ele comasate cu satul Mândrișca. În 1968, comuna Valea Seaca a trecut la județul Bacău; tot atunci, satele Mândrișca și Pălămida au fost desființate și comasate cu satul Valea Seaca. Comună este traversata pe axa NNE-SSV de DN2 (E85) și de Magistrală CFR 500 București-Suceava. Pe axa est-vest inițial și apoi spre nord, este deservita de DJ 119D: DN 2 (Km
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
reformei economice, o parte din populația activă s-a întors în localitate. În comuna Valea Seaca sunt patru școli, din care una în Valea Seaca cu clasele I-VIII și 3 cu clasele I-IV (Nr 2 - Mândrișca, Nr. 3 - Pălămida și Nr. 4 Cucova), patru grădinițe și două Cămine Culturale: unul în Valea Seaca - reabilitat și unul în Cucova. Există un teren cu poziție centrală - la Scoala Nr.1, pe care se pot desfășura manifestări sportive. Există alimentare cu apă
Comuna Valea Seacă, Bacău () [Corola-website/Science/310143_a_311472]
-
loeselii"), clopțelul cu frunze de crin ("Adenophora lilifolia"), orhideea piramidă ("Anacamptis pyramidalis"), orhideea fantomă ("Epipogium aphyllum"), angelică ("Angelica archangelica"), arnică ("Arnica montana"), breabăn ("Cardamine glanduligera"), dioc ("Centaurea phrygia"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), căpșuniță roșie ("Cephalanthera rubra"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), pălămidă ("Cirsium decussatum"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), orhidee (cu specii de: "Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Epipactis purpurata, Gymnadenia conopsea, Gymnadenia odoratissima, Traunsteinera globosa, Herminium monorchis"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), brândușă ("Crocus reticulatus"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), buhai
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
de ucenici mai puțin inițiați. Specialiștii sunt unanimi în aprecierea unității de tratare a subiectelor în toată bogăția lor de conținut. Motivele decorative sunt foarte bogate și de mare efect. Motivele sunt mai ales vegetale: flori, vrejuri, mlădițe, frunze de pălămidă și de stejar. Toată biserica, pereții din naos și pronaos au fost zugrăviți până aproape de podea. În patrimoniul bisericii se mai păstrează: icoane pe sticlă realizate în secolul al XIX-lea în centrul de la Nicula, precum o Răstignire și alte
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Comandamentului Flotei de Pescuit Oceanic”, privatizat după anul 1990 sub denumirea de „Compania Română de Pescuit Oceanic”. Pescuitul oceanic românesc a avut loc în zone cu mare productivitate biologică din Oceanul Atlantic, îndeosebi în vestul Africii, exploatând specii ca la bonita, pălămida, macroul, chefalul, stavridul și sardina, pe platforma continentală din dreptul litoralului Americii de Nord din dreptul coastelor Labradorului, exploatând heringul, macroul, codul, cambula și sebastul-"Sebastes mentella", prelucrabile în fileuri. Speciile de mai mare valoare gustativă și comercială (tonul-"Thunnus thynnus", pălămida-
Flota științifică și de pescuit a României () [Corola-website/Science/320325_a_321654]
-
mal ("Riparia riparia"). La nivelul ierburilor este întâlnită o gamă diversă de plante (de pajiște și de mlaștină), dintre care unele foarte rare și protejate prin lege sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: trifoiașul de baltă ("Marsilea quadrifolia") și pălămida ("Cirsium brachycephalum"), specii enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); pelin ("Artemisia santonicum ssp. santonicum"), limbariță ("Alisma plantago-aquatica"), brebenel ("Corydalis cava"), piperul apelor
Parcul Natural Cefa () [Corola-website/Science/325105_a_326434]
-
asemenea și ulmul e pe cale de dispariție cam de 30-40 de ani, iar în ultimul timp au început să se usuce și stejarii și salcâmii. Ca plante sălbatice în zona noastră cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
tanaica") și scrumbia de Dunăre ("Alosa immaculata"). Alte specii rare de pești aflate în sit: păstrugă ("Acipenser stellatus"), nisetru ("Acipenser gueldenstaedti"), guvid-de-nisip ("Pomatoschistus minutus"), bou-de-mare ("Uranoscopus scaber"), pește european de apă sărată ("Callionymus risso"), limbă-de-mare ("Solea nasuta"), uvă ("Gymnammodytes cicerelus"), pălămidă ("Sarda sarda"), rândunica-de-mare ("Chelidonichthys lucerna") În arealul sitului este semnalată și prezența a două specii de moluște rare: "Donacilla cornea" și "Donax trunculus"; aici fiind singurul loc de pe litoralul țării unde acestea mai supraviețuiesc. Reportaje
Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud () [Corola-website/Science/330633_a_331962]
-
lungi în susul râului Mekong. Scombroidele se deosebesc de carangide printr-o adaptare și mai înaintată la viața pelagică. Majoritatea peștilor scombroizi sunt epipelagici, unii sunt mezopelagici. Unele scombroide, de ex. scrumbia albastră, formează bancuri foarte mari, în timp ce altele, de ex. pălămidă cu spini ("Acanthocybium solandri") și scrumbiile șarpe ("Gempylus serpens") sunt solitare. Acest subordin cuprinde pe cei mai iuți înotători dintre toți teleosteenii, și sunt probabil cei mai rapizi pești din lume. Peștele călător ("Istiophorus platypterus"), peștele spadă ("Xiphias gladius") și
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
dar unele (de ex. scrumbia albastră) filtrează organisme planctonice mici din apă cu ajutorul spinilor branhiali lungi. Speciile mai mici de scombroide, cum ar fi scrumbia albastră, cad pradă animalelor răpitoare de mare mai mari. Balenele, marsuinii ("Phocoenidae"), rechini, tonii ("Thunnini"), pălămidele ("Sardini"), lufarul ("Pomatomus saltatrix") și lavracul vărgat ("Morone saxatilis") provoacă pagube importante scombroidelor. Codul ("Gadus") mănâncă de multe ori macroul mic; calmarii distrug un număr mare de pești tineri și multe păsări de mare urmează și înhăța peștii din cârduri
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]
-
scombroidelor. Codul ("Gadus") mănâncă de multe ori macroul mic; calmarii distrug un număr mare de pești tineri și multe păsări de mare urmează și înhăța peștii din cârduri, atunci când aceștia sunt la suprafață. Scombroidele de talie mijlocie, cum ar fi pălămidele ("Sardini") și tonul dungat ("Katsuwonus pelamis") cad pradă tonilor ("Thunnini"), peștilor spadă ("Xiphiidae" și "Istiophoridae") și rechinilor. Răpitorii tonilor mari, cum ar fi tonul roșu ("Thunnus thynnus") sunt balenele ucigase ("Orcinus orca") și unii rechini, cum ar fi rechinul alb
Scombroide () [Corola-website/Science/330821_a_332150]