498 matches
-
trece cu ușurință drept sora mai mare și mai urâtă a lui Emer. Mi se părea că, de fapt, Neil căuta o figură maternă. Mandy a confirmat ceea ce știa toată lumea. Că Neil bea foarte mult, că-i plăcea să-și pălmuiască femeile și, din când în când, să le mai rupă și câte-un os. Joi seara a fost seara Narcomanilor Anonimi. în prima zi, când mă uitasem pe panoul cu programe, mi se păruse că sunt un milion de întâlniri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cu cei de la Resurse Umane și-am încercat să înțeleg de ce mama dracului trebuie să plătesc salarii mai mari din bugetul meu editorial, când ei sunt cei au fost cei care s-au aplecat, anul trecut, și s-au lăsat pălmuiți de nenorocitul ăla de sindicat. Vocea îi devenise din ce în ce mai sonoră, într-un crescendo turbat. Dar se pare că mă trag și pe mine după ei! Ca de obicei! Compania asta nenorocită mă stoarce ca o căpușă! În orice caz, asistenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
unde își studie nasul. Arăta îngrozitor. Eva intră și ea după el. — Dacă n-ai căzut în nas, atunci ce s-a întâmplat? insistă ea. Wilt stoarse niște spumă dintr-un tub de spray și și-o întinse pe bărbie, pălmuindu-se ușor. — Prin urmare? întrebă Eva. Wilt își luă aparatul de ras și-l puse sub robinetul cu apă caldă. — Am avut o ciocnire accidentală, mormăi el. — Cu un stâlp de pe stradă, bănuiesc. Știam eu că te-ai îmbătat! — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
inacceptabil. O sun chiar acum să-i spun. Nu, te rog, n-o suna. Alison s-a ridicat pe jumătate și-a întins o mână ca să-l tragă de braț. N-o să facă decât să înrăutățească situația. Dar te-a pălmuit, a replicat bărbatul. Cum se mai poate înrăutăți situația? Alison a ridicat din umeri. —Of, nu știu. Se pare că în ziarele de-acum câteva zile a apărut o știre despre o femeie care și-a omorât succesoarea cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ascundea un vicleșug. Dacă un targuí cu apă puțină se deplasează și-și deplasează cămila, trebuie să existe un motiv foarte serios. Auzi un zumzăit la ureche și tresări. — Haidem, strigă. Țânțarii! Săriră în mașini și, de cum demarară, începură săse pălmuiască peste mâini și peste față, îndepărtându-se cu toată viteza permisă de terenul accidentat, ferindu-se pe cât posibil de zona mlăștinoasă. Apoi se despărțiră, luând-o fiecare în altă direcție. Locotenentul Razman le ordonă oamenilor ce rămăseseră cu el să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mintea? Lua aminte curioasă și mai degrabă pofticioasă, iar el că să facă totuși ceva folositor vieții ei, cum ar fi, bunăoară, să se mărite. Dintr-odată i se tăie pofta, tresări și se schimbă la față, ca și cum ar fi pălmuit-o. Se răsti: cu cine dracu’ să mă mărit?! Chestia asta i-a pus capac. În ruptul capului n-ar fi crezut că ar jigni-o în așa hal, dragostea mea, ce idiot am putut să fiu, și tu, atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
manifesta zgomotos plictiseala, le poruncește celor doi capi de familie să se Îmbrățișeze, acolo, În fața lui, ca și cum nu i-ar fi despărțit nicicând nimic. Unul dintre ei face un pas, celălalt, un colos cu fruntea Îngustă, se Împotrivește. Cadiul Îl pălmuiește cu toată forța, făcându-i pe privitori să tremure. Uriașul privește lung la acest personaj rotofei, iute la mânie și plin de neastâmpăr, care a trebuit să se Înalțe ca să ajungă până la el, apoi lasă capul În jos, Își șterge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
în camera de zi. El alergă în urma ei, o prinse de braț și o lovi cu pumnul în burtă. Ea se prăbuși pe pat. Noi amuțiserăm. Nu prea știam ce să spun. Câștigase Dorin pariul? Într-adevăr, locotenentul nu-și pălmuise nevasta. „O porcărie”, am spus eu. „Ai dreptate”, a spus și Dorin. „Până la urmă, e mai bine să fie muți, ca soții Grigorescu. Privește-i numai, totdeauna când suntem noi aici sus, ei stau în fotolii și se uită fix
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
apropii de el, mănânci în pat sau vii la masă? Mă privește arogant, nu îți speli trădarea prin mâncărurile tale, prefer să mor de foame, iar eu ies din cameră în tăcere, mâinile îmi tremură din dorința de a-l pălmui, de a se încolăci în jurul grumazului său, de a-i smulge mădularele unul câte unul, smucesc oala și mănânc direct din ea spaghetele fierbinți, fără furculiță, aproape fără să mestec, mâinile mi se înroșesc, pătate de sosul de roșii proaspăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
-l urăști pe Celălalt. Ai Început să te cerți cu Celălalt, Celălalt a Început să devină exigent, gelos, nu ieșea seara, când era În voiaj telefona de două ori pe zi, chiar În puterea nopții. Într-o seară te-a pălmuit. Mi-ai cerut bani pentru că voiai să fugi, am adunat puținul pe care-l aveam la bancă. Ai părăsit cuibul conjugal, ai plecat la munte cu niște prieteni, fără să lași adresa. Celălalt Îmi telefona disperat, Întrebându-mă dacă știu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ei, și? Intrusul cu cicatrice m-a ciopârțit cu privirea ca pe un intrus. Ceilalți, la curent cu toate, În așteptare. Trebuia să găsesc un pretext ca să caut ceartă. Aș fi scos-o la capăt chiar dacă el m-ar fi pălmuit. Toți știau că tu erai cu el acolo ca să mă provoci. Că eu aș fi provocat pe cineva sau nu, rolul meu era fixat dinainte. Oricum, tot mă dădeam În spectacol. Spectacol de dragul spectacolului, eu am ales comedia spumoasă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
în timp ce fata se ascundea de frică. — Ce-ai făcut aici?a întrebat-o când s-a apropiat. — Am alunecat și mi-a căzut paharul cu apa peste bluză. — Adormito! Mi-ai stricat bluza la care țineam atât de mult. A pălmuit-o și a tras-o de urechi cu putere. — Au! nu mai trage că mă doare. Nu mai da! N-a lăsat-o până n-a simțit că un cercel se rupsese lăsând niște picături de sânge pe urechea fetei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
atât de insolentă, că provocă indignare. Miron Iuga îi aruncă o privire de dispreț, căpitanul de jandarmi își mușcă buzele strivind o înjurătură, iar Boerescu îl apostrofă nervos: ― Ce vrei tu, băiete, ce? Pe Petre întrebarea parcă I-ar fi pălmuit. Adică același prefect, care a ascultat strigătele și batjocurile celorlalți, numai pe el îl bruftuluiește, ca și când el ar fi cel mai ticălos om din sat, tocmai el, care... Răspunse încruntat, în glas cu zvâcniri bolovănoase: ― De ce-a mai venit
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
soldat începu să lovească, Titu Herdelea, care șoptise mereu "îngrozitor, îngrozitor", ca să-l audă prefectul Baloleanu, își pierdu deodată stăpânirea și, apropiindu-se de Tănăsescu, îi zise revoltat: ― Domnule maior, ajunge!... E insuportabil!... Asta e... Maiorul, parcă I-ar fi pălmuit, tresări: ― Ce-ai zis?... Cine ești dumneata... Ce cauți aici?... Cum îți permiți să te amesteci dumneata în... ― Mă numesc Titu Herdelea și sunt... ― Nu vreau să știu nimic! continuă Tănăsescu cu pumnii strânși. Imediat să părăsești primăria, altfel te
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se îmblînzi văzîndu-l că se depărtează. Din clipa când a auzit de la prefect că e ziarist, furia i-a scăzut brusc, fără însă să arate că s-ar da bătut. Acuma câțiva ani, fiind în garnizoană la Turnu Severin, a pălmuit la un chef pe un gazetăraș local. S-a făcut un tărăboi enorm; toate ziarele din București I-au luat în primire; a ajuns la consiliul de reformă. Dacă n-ar fi avut în memoriu afacerea aceea, azi ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pica un strop de rachiu. Am văzut un stăvilar fisurîndu-se în zig-zag și șuvoaie groase de apă cu mormoloci inundând orezăriile. Am văzut un bătrân decapitând o lăcustă. Și când termometrul Puiei arătă 39 de grade, am văzut trei soldați pălmuind o bătrână și o casă împachetată în ziare și un dric șiroind o dâră de sânge și un chitarist mușcat de un gușter. Am văzut o muscă luptând cu păianjenul și un bolnav zâmbind unui fluture. Am văzut un om
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
peste față cu pumnii până a podidit-o sângele. A leșinat în odaia ei... Ascultam lăcrămând, dar fără ca durerea să-mi crească, Ce ne putea face mai mult decât să ne despartă? Dacă m-ar bate oricât, dacă m-ar pălmui, aș suferi oare mai mult? O vedeam cu fața însîngerată, dar nu rănile ei îmi sfâșiau inima, ci însăși făptura ei, prezența ei, pe care o știam departe. ― Au închis-o în odaie, aproape goală, ca să nu se mai poată
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îl iubesc", atât auzeam, de jos, cum urlă. "El nu e vinovat, ce aveți cu el?" mi-a spus soru-mea că le țipa. Ce aveți cu el?"... Și totuși, mie nu-mi făcuseră încă nimic. Mai bine, m-ar fi pălmuit, gândeam. De ce n-a avut curajul d-l Sen să mă pălmuiască? De ce mi-a întins mâna, laș, spu-nîndu-mi: "Good-bye, Allan!". ― Înainte de a veni ei s-o ia sus, Maitreyi mi-a șoptit: "Îi telefonez mîine". Dar poate n-are să
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
ce aveți cu el?" mi-a spus soru-mea că le țipa. Ce aveți cu el?"... Și totuși, mie nu-mi făcuseră încă nimic. Mai bine, m-ar fi pălmuit, gândeam. De ce n-a avut curajul d-l Sen să mă pălmuiască? De ce mi-a întins mâna, laș, spu-nîndu-mi: "Good-bye, Allan!". ― Înainte de a veni ei s-o ia sus, Maitreyi mi-a șoptit: "Îi telefonez mîine". Dar poate n-are să izbutească. D-l Sen o păzește închisă. Îl auzeam vorbind cu mama
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
bună dreptate!) nimic nu este întâmplător. La niște cursuri la care am participat lectorul ne spunea o chestie interesantă dar și adevarată. Și anume că dacă atunci când ieșim dimineața din scara blocului si incepe sa ne bată sau să ne pălmuiască un individ, nu trebuie sa-l blamăm în primul rând pe el. Ci pe noi înșine mai întâi și mai întâi. Noi am făcut ceva care a făcut sa ni se întâmple asta. E o lecțtie pe care o aveam
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
moarte, despre drama unui copil rămas orfan, despre neîmplinirile unui bărbat tânăr. Dar așa cum se întâmplă în viață, cineva, tot un ofițer, a intrat cu cizmele în lăuntrul durerii sale, jignind memoria soției. Era prea mult. Ofițerul muzician l-a pălmuit pe netrebnic și l-a provocat cu martori la duel. Nu știu dacă acesta a avut loc, cert e faptul că, pentru încălcarea regulamentului, Marian a fost degradat continuând însă să fie prezent în fruntea fanfarei, în chioșcul din parcul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
stradă, gând ce trezea în mine o bucurie surdă și neașteptată, arătându-mi cât de mult îi urâse întotdeauna ceva din sufletul meu; plănuiam să înțep pneurile de la cărucioarele infirmilor, să urlu: "Nespălaților", sub schelele pe care lucrau muncitori, să pălmuiesc copiii de țâță în metrou. Visam la toate acestea, dar n-am făcut nimic sau, dacă am făcut ceva asemănător, nu-mi mai aduc aminte. Turbam de mânie numai la auzul cuvântului "adevăr". Eram totuși silit să-l rostesc mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
de dânsul. Lică avea și un alt fel de a fi, neobservat de duduia Mari. Totuși moșica avea dreptate. Ar fi fost greu să găsești în toată armata un plutonier mai fin ca Lică. Nu bătea soldații; o singură dată pălmuise o femeie, ce nu-și luase palma degeaba, și tot numai o dată sucise cam nervos gâtul unuia ce se amestecase unde nu-i era locul. Cum insă Lică plecase repede de acolo, aflase în urmă că victima și-a regăsit
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Se făcu că nu aude vorba pe care Lică o mestecase pe buze fără înconjur. O vorbă pe șleau, pe care Ada o auzise bine și și-o prelingea pe buzele ei roșii. Și unul și altul s-ar fi pălmuit bucuros. " Ce canalie!" gândi Ada ca un compliment. Mereu i se părea că e un tip străin și nostim, din cauza raglanului, și mereu îl regăsea cu același necaz: huzurește și n-a "plătit". în grajd luă caii la rând. Whip
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
sărut prelung aveau să dea nas În nas cu administratorul sau cu o bătrînă bigotă și milionară care stătea la hotel și care desigur că nu i-ar fi Înțeles. Se gîndeau chiar că cineva ar fi putut să-i pălmuiască, fiindcă la cincisprezece ani ești bărbat și fumezi ca un turc, dar cînd apare administratorul și tu te pupi cu Cecilia pe ascuns te sperii și vezi că nu tot ce spun băieții din cartier e adevărat, unele lucruri sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]