400 matches
-
din vremurile mizere de dinainte de 1990, cu oarece umor, mușcătoare ironie, plasînd în treacăt lovituri, a căror adecvare în context nu e tocmai clară, unor fenomene culturale sau persoane care îi displac (gen grupul de la Păltiniș sau autorului Jurnalului de la Păltiniș), improvizînd pe astfel de temeiuri o mini-teorie personală, justificată în pripă prin două-trei referințe teoretice, a Relațiilor publice. Din prefața aceasta am aflat diverse lucruri despre biografia lui Gabriel Mardare, nimic despre Tatiana Lebedeva. Anecdotismul cultivat de prefațatorul Artei de
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
putea avea un destin cultural ca al Franței. Caragiale a fost însă productiv cultural chiar și prin animozitățile pe care le-a declanșat. Dovada, un filozof precum Constantin Noica a ajuns, la un moment dat, să recunoască (în Jurnalul de la Păltiniș) că atunci „cînd m-am aplecat asupra românescului am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale”. Percepția lui Caragiale în cultura română nu s-a schimbat fundamental nici după „Anul Caragiale”, în pofida numeroaselor manifestări publice, a articolelor și cărților
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
nopți cazare cu demipensiune și masă festivă de Revelion - 70 euro; „Eximtur“ - 5 nopți cazare cu pensiune completă, cină festivă de Revelion - 6 714 000 de lei; „Veramir“ - 3 nopți cazare cu demipensiune, cină festivă de Revelion - 75 euro. l PĂLTINIȘ: „Eximtur“ - 5 nopți cazare, masă cu bonuri valorice - 5 035 500 de lei; „Varbittour“ - 6 zile cazare, pensiune completă, program de Revelion - 4 900 000 de lei. l POIANA BRAȘOV: „Eximtur“ - 5 nopți cazare, mic dejun, masa de Revelion opțional
Agenda2003-48-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281782_a_283111]
-
a o lua de la capăt? Momentul 1979, al Sorei de dincolo ar fi de netrecut? Ca și reîntîlnirea cu în viața ta? După ce mi-a apărut volumul Sora mea de dincolo, Constantin Noica îmi scria că l-a găsit la Păltiniș, că și lui i-au murit doi frați, la o vîrstă fragedă, și crede că Jalea poetului nu e alta decît cea general omenească. Apoi mă felicita că am scris o carte „atît de adevărată". Cred, ca și el, că
Ileana Malancioiu: „Dumnezeu nu ne pune la nesfîrsit mîna în cap" by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/6761_a_8086]
-
fiului d-sale, autorul care odinioară nu ezita a-și tabuiza maestrul propune un amestec "impur" de absolut ideatic și de contingent psihologic și anecdotic, îndeajuns de îndepărtat de austerul model "paideic" noician. Dacă, după cum ni se confesează, gînditorul de la Păltiniș, simțindu-i "sălbăticia" inimii, își propunea a-i civiliza impulsurile de "bun sălbatic", a-i domestici o "animalitate a spiritului", ucenicul își dă în vileag retrospectiv o aprehensiune față de posibilul exces al operației: Dacă mă uit acum în urmă, singura
Dincolo și dincoace de Noica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7475_a_8800]
-
fiind nimic mai mult decât un gest „penibil” și „regret că trebuie s-o spun, chiar dezgustă tor”...? Greșește, totuși, criticul nostru cel mai cunoscut în Europa, atunci când plasează eseistica și jurnalul lui Steinhardt sub semnul modelului și filosofiei de la Păltiniș. Biografic, da, într-adevă r, Noica a contribuit din plin la „renașterea” întru credință a fostului său coleg de lot. Estetic, filosofic și politic, însă, discutăm de o cu totul altă Weltanschauung. S-a insistat deja în trecut asupra acestui aspect
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu, Edit. Fundației Culturale Române, 1995, p.104. 3 „Nu ezit să denunț ca mare vinovat pentru această atmosferă mistagogică și tenebroasă influența nefastă, pe acest plan, a lui C. Noica și a grupului de la Păltiniș...” (A Marino, op.cit., p. 357). 4 Vezi în acest sens și articolul nostru, De la Steinhardt spre Noica. Escale de-a lungul unui drum cu lumini și umbre, publicat în Renașterea, nr. 1/2006, p. 9, citat și comentat și de
Idiosincraziile unui pseudoînfrânt. N. Steinhardt văzut de Adrian Marino by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/4289_a_5614]
-
mi-e scopul! Acesta mi-e interesul!". "Românizarea" lui N.Steinhardt a fost deplină, patetic împinsă pînă la identificarea sa cu o parte caracteristică a pămîntului românesc. Într-o epistolă adresată lui C. Noica, acesta îl informează pe gînditorul de la Păltiniș că, pregătindu-și crucea tombală, a vrut să scrie pe ea: "N. St., monah maramureșean". Deși poate părea suspectă (a și stimulat comentarii diverse), conversiunea în cauză , conținînd cîteva trepte, e străină de jocul lumesc de factori ce i-ar
O evocare a lui N. Steinhardt by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8628_a_9953]
-
drept utopii în sensul consacrat al termenului, precum modelele de viață colectivă propuse de Fourier, Saint-Simon sau Marx, altele texte clasice în filozofia politică, precum Contractul social al lui Jean-Jacques Rousseau, și, în fine, modelul cultural paideutic al Școlii de la Păltiniș inițiate de Constantin Noica. Impasul la care spuneam că duce metoda evaluării prin comparație extrinsecă este în primul rînd epistemic: ea limitează putința noastră de a discerne între idei valoroase și impostură, o perspectivă neliniștitoare pentru oricine nu este deja
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
și definițiilor, pentru că el reprezintă, după părerea mea, contribuția cea mai importantă a cărții. Cornea propune un set de concepte care pot avea - o demonstrează exemplele-analize din a doua parte a cărții și în special din capitolul dedicat Școlii de la Păltiniș - o serioasă forță explicativă. Cu ajutorul lor putem nu doar percepe nuanțe în structura altminteri uneori înșelătoare sau confuză a unui sistem teoretic-intelectual, dar și înțelege mecanismele de articulare ale sistemului în cauză. Propunînd un criteriu etic de evaluare, Cornea mută
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
și la persoana lui Noica, Andrei Cornea susține că la temelia ambelor categorii de reacții s-au aflat "pasiunea, sentimentul" care ulterior generează "traiectoria pe care se va înscrie înțelegerea, analiza" (203). Acest element emoțional nu definește cazul Școlii de la Păltiniș în particular (oricît de evident predispusă la a crea reacții emoționale va fi fost persoana lui Noica). Dimpotrivă, "majoritatea tezelor confruntaționale, a formulelor de polemică intelectuală riscă să nu fie decît lichidul dulce-amar aromat și tare care acoperă zațul gros
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
cu Eliade (dovadă Epistolarul). Căci, în cele din urmă, nu programul lui Noica utopic și încîlcit a triumfat - mă refer la antrenoriat și la... "cultura de performanță" -, ci refacerea punții și regăsirea sursei originare. Cartea lui G. Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș, este, pe lîngă frumusețea intrinsecă a textului, un document în acest sens". Prin urmare triumfă, într-un fel, oralitatea năistă ca mărturisire intelectuală, salutară spontaneitate, hotărîtoare acțiune formativă. Deloc întîmplător, acești Castor și Pollux ai zilelor noastre care sînt Liiceanu
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15244_a_16569]
-
din Săcele. În mănăstire pot fi admirate: iconostasul din lemn sculptat și aurit, operă a unor meșteri vienezi, și icoanele pictate de Gheorghe Tattarescu. Păltiniș. Este o stațiune aflată la cea mai mare altitudine din țară (situată la 1440 metri), Păltinișul fiind, de asemenea, prima stațiune montană amenajată de pe teritoriul României (încă din anul 1894). Climatul de munte, ozonat, cu aerosoli iodați și aromați de pădure de conifere, cu multe zile senine și cu o îndelungată persistență a stratului de zăpadă
Agenda2004-1-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281913_a_283242]
-
montană amenajată de pe teritoriul României (încă din anul 1894). Climatul de munte, ozonat, cu aerosoli iodați și aromați de pădure de conifere, cu multe zile senine și cu o îndelungată persistență a stratului de zăpadă (aproximativ 120 de zile), conferă Păltinișului renumele de stațiune destinată sporturilor de iarnă, îndeosebi a schiului; este dotată cu teleschi și telescaun până sub vârful Vârfului Oncești. Stațiunea este recomandată în diferite afecțiuni cum sunt cele endocrine, nevroză astenică, anemii, sechele după pleurezii și după pneumonii
Agenda2004-1-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281913_a_283242]
-
dotată cu teleschi și telescaun până sub vârful Vârfului Oncești. Stațiunea este recomandată în diferite afecțiuni cum sunt cele endocrine, nevroză astenică, anemii, sechele după pleurezii și după pneumonii de tip virotic și bacterian. Din Timișoara se poate ajunge la Păltiniș cu trenul accelerat nr. 1629, plecare ora 8,54 până în orașul Sibiu, și de-acolo (34 kilometri) cu autobuzul, care are curse regulate. OCTAVIAN NICA Paradisul Alpilor austrieci l Stațiunile montane sunt vizitate anual de 2 milioane de turiști În
Agenda2004-1-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281913_a_283242]
-
caz, și în celălalt, ar fi greu de găsit un juriu competent... (Carmen Focșa) Sus la munte, sus la munte În căutare de publicații pentru Ochiul magic, Cronicarul a dat peste una din Sibiu, "autointitulată", cum se spune, Cenaclul de la Păltiniș, o "revistă lunară de cultură și civilizație". Redactor-șef: Valentin Leahu. În luna august a ajuns la numărul 3, număr a cărui temă este Noica / impactul social. Fiind "Anul Noica" n-am ezitat s-o citim. Redacția este alcătuită, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6985_a_8310]
-
2002 a apărut admirabilul Jurnal de la Păltiniș, semnat de G. Liiceanu. Pe Noica și pe „paideea” lui am avut prilejul să-l prezint de două ori în fața studenților și-am simțit cu câtă emoție aflau ascultătorii despre celebrul „experiment de la Păltiniș“. Tinerii constatau că și în lumea de azi este loc pentru o reflecție serioasă asupra surselor culturii noastre, asupra muncii individuale, a fiecărei persoane dornice să se autodezvolte și să se autorealizeze, asupra rolului capital al relației personale între maestru
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
fie pus într-o mare paranteză. La Sibiu, într-una din sălile luxoase ale Palatului Bruckenthal, am ascultat conferința lui George Banu despre actor și vîrstele lui. Pentru mine, prelegerea începuse o zi mai devreme, undeva pe o terasă la Păltiniș, într-un pustiu absolut. Fusesem pe urmele lui Noica. Doi români, doi francezi și o mexicancă. Urcasem spre cabana lui pe poteca binecunoscută lui Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Drumul către paradis, descris în "Jurnalul" lui Liiceanu ca un drum
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
urmele lui Noica. Doi români, doi francezi și o mexicancă. Urcasem spre cabana lui pe poteca binecunoscută lui Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Drumul către paradis, descris în "Jurnalul" lui Liiceanu ca un drum al eliberării și al libertății interioare. Păltiniș, "halta de ajustare", cum spune Pleșu într-o scrisoare către Noica, trimisă de la Heidelberg. Undeva, pașii ni s-au amestecat pe potecă. Poate și amintirile. Am privit plină de uimire și de admirație, a cîta oară, pădurea de brazi de peste
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
abandona, în timp ce, sub unghi biografic, Dab Iacob a absolvit Politehnica bucureșteană în 1985, supliciul de a îndura o atmosferă neumanistă insuflîndu-i o repulsie cronică față de domeniul ingineresc. Fastidiul față de pustiul tehnic și l-a domolit mergînd în 1984 la Noica, Păltinișul prilejuindu-i scrierea unui jurnal filosofic, după tiparul consacrat al dialogurilor speculative, dar scurta ședere în stațiunea montană nu l-a putut scăpa de marasmul travaliului în industria comunistă. A rămas prins în copca tehnologică, digerîndu-și anevoie naufragiul în mijlocul mașinilor
Spiritul vacilant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5398_a_6723]
-
de ironie). Am putea spune că dacă nu reușești să te "descurci" în massmedia și să-ți impui un ton, să promovezi cultura în felul în care o face Dan C.-ul, nu-ți rămîne decît să faci școli pe la Păltiniș. O glumă de la care, bineînțeles, multe capete luminate vor sări în aer. Există totuși un adevăr în această mică "poantă" și de aici pornește toată indecizia de "statut" cultural al scriitorincului nostru. Se raportează "serios" Dan C. Mihăilescu la modelul
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
acorda". Cuvinte pe care n-am nici un motiv a le modifica. (Să nu uităm nici faptul că Noica dorea, inclusiv în anii '80, ai refluxului "liberalizării", ca Nicolae Ceaușescu să primească Premiul Nobel!). De relevat energica intervenție în favoarea eremitului de la Păltiniș a unor nume precum Cristian Bădiliță, Andrei Cornea (acesta cu note de regretabil grobianism), ca și Gabriel Liiceanu, care a protestat pînă și împotriva unui subtitlu, de sorginte redacțională, ivit în cuprinsul unui serial al lui Mircea Martin din revista
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
e sortită ca o condiție de viață și "ideea" geometrizantă, unicul "pașaport" valabil în lumea spiritului. Evoluții ... Ne întrebăm doar dacă G. Liiceanu va mai fi tot atît de intransigent cînd se va discuta despre "conformismul parțial" al filosofului de la Păltiniș în legătură cu puterea comunistă ori, dată fiind îndepărtarea morală pe care o învederează față de acesta, va da dovadă de mai mult realism. Poate că unor asemenea episoade recente li se cuvenea o tratare mai detaliată, remarcă pe care o putem extinde
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
colaborator extern Aproape 40 de artiști și-au reunit forțele pentru a crea hituri săptămâna aceasta la tabăra de creație de la Păltiniș, inițiată de Marius Moga, scrie Realitatea.net. Tabăra de muzică dispune de sapte studiouri amenajate într-un hotel din Păltiniș. La eveniment participă producători și muzicieni consacrați din România, precum și tineri talentați care nu s-au afirmat încă. Printre artiștii prezenți se numără CRBL, Andra și Loredana. CRBL este foarte încântat: "De la 7 seară până la 7 dimineață am stat în
Păltiniș, gazda a 40 de artiști români la tabăra de creație by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/71985_a_73310]
-
la Cartea Românească, de Gabriel Liiceanu. Căutăm, la început, o anumita scrisoare, pe care am găsit-o mult mai ușor decît mi-am închipuit, apoi, din scrisoare în scrisoare, cam în trei nopți am ajuns la sfîrșitul cărții. Jurnalul de la Păltiniș îl aveam destul de proaspăt în minte. Mi-am amintit cu neplăcere de ambianța în care am citit pentru prima dată această carte și cu aceeași neplăcere de marele ecou pe care ea l-a stîrnit în lumea intelectuală de la noi
Metamorfoza Epistolarului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18032_a_19357]