400 matches
-
unui gând. Mi-aduc aminte cum, după terminarea facultății de filozofie, Sorin a venit la mine și, aproape cu lacrimi în ochi, m-a rugat să reînviem Păltinișul. Știa foarte bine care îi sânt nevoile. Căci ce era până la urmă Păltinișul, dacă nu o contaminare în spațiul unui patetism bine temperat al ideilor? Sorin face parte din prima generație asupra căreia Noica și-a pus pecetea indirect, prin pneuma intermediară a "discipolilor" săi. Un juramînt al scrisului, făcut sub o anumită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
așa își definea Noica rolul lui pe lângă noi. În cazul meu a reușit în exces. Și mai spunea: "Vreau să vă învăț dezvățul." Dar uitase să spună: dezvățul de el. 11 mai Primesc zilele acestea ediția poloneză a Jurnalului de la Păltiniș. Este însoțită de o scrisoare caldă din partea editorului care mă invită la Cracovia, pentru a vorbi publicului polonez "extrem de interesat de filozofia romînească". Mi se pare enorm: publicul polonez interesat de filozofia romînească! Apoi îmi dau seama că uimirea mea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vin", nu ne "dau" și nu ne ajută, pare să fie o trăsătură bine determinată a "ființei romînești". Pentru a reveni la exemplul Jurnalului tradus în poloneză. Editorul apreciază că există două mii de polonezi curioși să afle ce a însemnat Păltinișul. Curiozitatea aceasta, care îi deschide pe polonezi către lucrurile întîmplate în altă lume decât a lor, explică de ce Polonia este "mai europeană" și mai civilizată decât noi. Dacă "Păltinișul" ar fi existat în Polonia și aș fi avut ideea extrem de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
că există două mii de polonezi curioși să afle ce a însemnat Păltinișul. Curiozitatea aceasta, care îi deschide pe polonezi către lucrurile întîmplate în altă lume decât a lor, explică de ce Polonia este "mai europeană" și mai civilizată decât noi. Dacă "Păltinișul" ar fi existat în Polonia și aș fi avut ideea extrem de originală să public în românește Jurnalul acelui Păltiniș polonez, bănuiesc că s-ar fi găsit o sută de români excentrici dispuși să cumpere o carte care, nu-i așa
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
către lucrurile întîmplate în altă lume decât a lor, explică de ce Polonia este "mai europeană" și mai civilizată decât noi. Dacă "Păltinișul" ar fi existat în Polonia și aș fi avut ideea extrem de originală să public în românește Jurnalul acelui Păltiniș polonez, bănuiesc că s-ar fi găsit o sută de români excentrici dispuși să cumpere o carte care, nu-i așa?, nu avea în fond nimic de-a face cu România. Tocmai asta înseamnă incultură esențială: incapacitatea de a recunoaște
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu el, cu toții devin, după moartea lui, competenți și cred că au ceva decisiv de spus până și în privința operei sale. Povestea cu "precizarea de detaliu" îmi aduce aminte de o alta, privitoare la instalarea "plăcii memoriale" pe cabana de la Păltiniș. Era la începutul anilor '90. Am scris împreună cu Pleșu cele șase-șapte cuvinte care urmau să fie gravate în marmură și le-am trimis lui Relu Cioran la Sibiu. Legătura cu gravorul o făcea meteorologul din Păltiniș, un om tare cumsecade
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
memoriale" pe cabana de la Păltiniș. Era la începutul anilor '90. Am scris împreună cu Pleșu cele șase-șapte cuvinte care urmau să fie gravate în marmură și le-am trimis lui Relu Cioran la Sibiu. Legătura cu gravorul o făcea meteorologul din Păltiniș, un om tare cumsecade, care îi fusese de mare ajutor lui Noica în anii lui păltinișeni și căruia Noica, în lungile seri de iarnă, cu lemnele trosnind în sobă și la o țuică fiartă, ajunsese să-i facă și unele
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Puiu a tresărit. Cum adică "a trăit"? Așa, a trăit, pur și simplu? Puiu a simțit nevoia să introducă un mic detaliu: "și a creat". Era clar că fără asta nu se prea înțelegea ce naiba făcuse Noica atâția ani la Păltiniș. Tocmai faptul capital că trăind acolo crease e cel care le scăpase discipolilor. Așadar, Noica crease. Și cine se duce azi la Păltiniș poate citi pe placa de pe "cabana lui Noica": Aici a trăit și a creat..." Dar Puiu Nicolae
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sîntem atât de ignoranți și proști pentru că ajungem atât de rar la "scrisul de escavare", la exploatarea zăcământului de știință prealabilă pe care stăm fără să știm. sâmbătă, 15 iunie Fiind la Sibiu, m-am repezit astăzi de dimineață la Păltiniș, la "vila lui Noica", cu domnii arhitecți Vesely sr. & jr. Pot să consider ziua de azi ca primul pas în realizarea unui proiect pe care îl port cu mine de 12 ani: revenirea la Păltiniș, transformarea "vilei Noica" în sediu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mei actuali și cei ce vor mai veni. Peisajul este magnific, căsuța fiind practic îngropată între brazi. Fiecare sejur s-ar petrece sub spiritul tutelar al locului și ar comporta, obligatoriu, turul zilnic, de o oră și cinci minute, al Păltinișului. Am stat și am visat la acest moment ce va veni, în timp ce tânărul Vesely măsura cu o sculă care m-a fascinat ― o "ruletă" laser care afișa distanța la milimetru când punctul roșu al laserului atingea peretele ― toate distanțele imaginabile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o continuare după 1945. De fapt, o dublă continuare: una externă, altă internă. Reapariția lui Constantin Noica în cultura română după 1965 a generat singurul model endogen de excelență culturală al anilor '70-'80, a cărui emblemă este Grupul de la Păltiniș. La Păltiniș s-a născut o instanță simbolică de producție culturală care a exercitat o enormă fascinație. Eu mă număr printre cei care au formulat o critică a modelului încă din epocă, de aceea mărturia mea despre voga "Păltinișului" în
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de la Păltiniș. La Păltiniș s-a născut o instanță simbolică de producție culturală care a exercitat o enormă fascinație. Eu mă număr printre cei care au formulat o critică a modelului încă din epocă, de aceea mărturia mea despre voga "Păltinișului" în anii '80 are o anumită greutate. Așadar, de pe la jumătatea anilor '70, Generația '27 a beneficiat de o puternică relansare, astfel încât reapariția pe scena publică de după 1989 a mesajului ei era probabil cea mai plauzibilă primă ofertă de autoritate simbolică
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
nici sistemele culturale nu pot face asta într-un termen atât de scurt. De exemplu, în România trebuia tradus după comunism aproape totul. De la clasicii care nu se editaseră ca lumea cu excepția lui Platon, luat în grijă de Grupul de la Păltiniș din lips-a infrastructurii academice serioase (resurse umane, biblioteci, fonduri de cercetare, documentări în străinătate etc.), până la modernii și clasicii rămași netraduși din pricina cenzurii ideologice. În același timp, era nevoie și de traduceri "în timp real", începând cu lucrările aparute după
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
decât să mediteze la nesfârșit, sau să viseze la destinul civilizației. Dai astfel o imagine falsă doar în aparență, dar în fapt veridică, a realităților de acolo, pentru că faptele pe care le relatezi sunt reale chiar dacă sau întâmplat numai la Păltiniș. Doar asta și e de ajuns să contrabalanseze neantul din restul țării. Lui Dinu [Constantin Noica, n.n.], sufletul acestei aventuri donquijotești, îi aduci un omagiu pe măsura delirului său admirabil. Am terminat emoționat lectura, mai ales după partea a doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
decât să mediteze la nesfârșit, sau să viseze la destinul civilizației. Dai astfel o imagine falsă doar în aparență, dar în fapt veridică, a realităților de acolo, pentru că faptele pe care le relatezi sunt reale chiar dacă sau întâmplat numai la Păltiniș. Doar asta și e de ajuns să contrabalanseze neantul din restul țării. Lui Dinu [Constantin Noica, n.n.], sufletul acestei aventuri donquijotești, îi aduci un omagiu pe măsura delirului său admirabil. Am terminat emoționat lectura, mai ales după partea a doua
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
corelațiile expresiei. 165 M. Riedel, op. cit., p. 133. 166 Ibid., p. 52. 167 W. Dilthey, Das Wesen..., p. 24. Vezi și I, nota 2. 168 Ibid. 169 Ibid., pp. 24-25. 170 Ibid., p. 25. 171 Apud Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, Editura Cartea Românească, 1983, p. 94. Contextul în care apare această sintagmă explică "orgoliul gândului propriu", în fond orgoliul filozofului de a interpreta lumea pe cont propriu, ceea ce-l apropie încă o dată pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
einer jeden künftigen Metaphysik, die als Wissenschaft wird auftreten können, Leipzig, Verlag Philipp Reclam jun., 1979. Sören Kierkegaard, Die Werke, 1925. Oswald Külpe, Einleitung in die Philosophie, Leipzig, Verlag von S. Hirzel, (ed. I: 1895), 1907. Gabriel Liiceanu, Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă, București, Editura Cartea Românească, 1983. Idem, Cearta cu filozofia. Eseuri, București, Editura Humanitas, 1992, Th. Litt, Wissenschaft, Bildung, Weltanschauung, 1928, Andrei Marga, Introducere în filozofia contemporană, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988. Arnold Metzger
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de un foiletonist analist. Referindu-se la tipologia intermediarilor în carantina ceaușistă ("efectul Tvardovski"), S. Damian argumentează cum, sub girul și acoperirea unor personalități cu credit încă intact la forurile comuniste de resort, vor apărea cărți "dificile", tip "Jurnalul de la Păltiniș", Ion Ianoși fiind garantul. Tot în acest sens, criticul amintește numele lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu, Miron Radu Paraschivescu, sprijinitori ai sistemului, dar apți de surprinzătoare acte de "erezie". Deși pus la punct cu probe pentru zelul său de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
reeditat majoritatea cărților, unele dintre acestea fiind traduse în străinătate. Spicuim câteva titluri mai reprezentative pentru autor: "Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii" (Humanitas, 1994, 2005); "Interpretări ale simbolului în teoria artei și filosofia culturii" (Humanitas, 2005); "Jurnalul de la Păltiniș. Un model paideic în cultura umanistă" (Humanitas, 1991, 1996, 2004, 2005), carte tradusă și apărută la Paris în 1998 și în limba engleză în anul 2000 (CEU Press, Budapesta și New York); "Despre limită" (Humanitas, 1994, 2004) volum apărut în 1997
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
la origine o metaforă, fiindcă era determinat de forma oronimului respectiv, asemănătoare cu cea a unui ou. De altfel, toponimul este răspândit în întreaga Românie, dar în mod deosebit în Moldova și Bucovina (este cazul muntelui Oușoru, de lângă Vatra Dornei). PĂLTINIȘ, pârâu, afluent al Cernului, care izvorăște de sub vârful Tarnița din Munții Berzunțului. Evident, toponimul a fost determinat, în atribuirea lui, de prezența pe malurile apei a vegetației de paltin. Există mai multe localități, care se află în această situație, cunoscute
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
joc de ea") a părut multora o exagerare însă ea se conjugă, peste ani, cu o mărturisire extrem de semnificativă a lui Constantin Noica: Cînd m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale." (Jurnalul de la Păltiniș). Călăuzită de propriile sale jaloane ("Cinste și gramatică acestea sunt cele dintîi condiții ale unei prese bune. Cine vrea poate să aibă și idei. Dar nu e obligatoriu."), viziunea caragealeană produce o degradare continuă a universului și, nu de puține
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Alexandru Paleologu am început o carte de dialoguri chiar aici, în Copou, în 1994. Dialogurile au continuat, până în 1996, pe strada Armeană din București, în vila ridicată de avocatul Paleologu, tatăl scriitorului. De la Constantin Noica, am o scurtă invitație la Păltiniș, pe o carte poștală. Cred că e chiar din perioada în care tu ai primit o scrisoare de la Mircea Eliade. Am fost atât de emoționat, încât am hotărât să-i citesc ori să-i recitesc întreaga operă publicată până atunci
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ultima fază, dacă își propunea să te strivească, te strivea sau, dacă era contraproductiv să te strivească, te expulza pur și simplu. Dorin Popa: Despre limită și Ușa interzisă m-au "atins" la fel de mult ca Minima moralia ori Jurnalul de la Păltiniș. În Ușa interzisă se află și un bine executat portret al lui Mircea Dinescu. Imaginea lui Dinescu, încercând să-i îndese în mașină lui Ion Iliescu o damigeană cu vin, pentru d-na Nina, este de neuitat. Apoi, să nu
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
15 ani, dar rămân la opinia că prima, cea despre Tragic... e cea mai solidă. Inclusiv prin încărcătura cărturărească despre care vorbeam și în cazul d-lui Pleșu. Sigur, în alt sens, foarte util mi se pare dubletul Jurnalul de la Păltiniș Epistolarul, sunt acolo lucruri despre relația paideică excelent surprinse. Din păcate, în ultima vreme, d-l Liiceanu crede că e artist, scriitor, și-și neglijează vocația autentică, cea de filosof, evidentă încă de la debut. Stilul său este prea gongoric pentru
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nouă, scriitorilor, artiștilor, intelectualilor... Dorin Popa: Am mai spus-o și altă dată Despre limită, apărută în 1994 , este cartea mea preferată din opera de până acum a lui Gabriel Liiceanu. Apoi, în Ușa interzisă, ca și în Jurnalul de la Păltiniș, ori în Epistolar, scriitorul excelent este prezent. Un fost coleg de liceu, medic neurochirurg de înaltă clasă, Cornel Tarași, îmi spunea că în Ușa interzisă l-a uimit sinceritatea superioară, de mare autor. Dar nu-i pot reproșa lui Gabriel
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]