104,745 matches
-
doctorilor de la palat, în misterul vrăjitoriilor care îl îndepărtează pe Tartaglia de la aleasa inimii lui, prințesa din portocală. El este amicul nostru și de aceea compătimim cu el cînd soarbe prea multă licoare bahică din damigeana bunicului și îi fuge pămîntul de sub picioare. Umorul, spiritul ludic, cheful de joacă, miracolele lumii poveștilor, a lucrurilor care sînt posibile doar pe teritoriul fantasticului, în ritmurile lui Dan Bălan și în viziunea lui Pepino le puteți vedea și asculta la Teatrul Țăndărică în Dragostea
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
am putut participa, ca în ceilalți ani, la toate colocviile de dimineață. Se pare că nici toți protagoniștii, în unele dintre cazuri. Poate trebuie să reflectăm cinstit dacă avem nevoie de acest tip de dialog, care, în alte locuri de pe pămîntul acesta, se transformă în discuții formidabile, în șanse de a ne cunoaște, de a ne redescoperi, de a înțelege că, totuși, avem nevoie unii de ceilalți, de competiție, dialog și confruntare de idei, de verificarea receptării tipului de discurs pe
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
pe umeri. În cazul în care era în toane bune - ceea ce, dată fiind poziția sa politică, obligațiile și retragerea sa legendară, i se întâmpla rar - tatălui său îi plăcea să spună despre el: "Carol e un tânăr cu picioarele pe pământ, dar să te ferească Dumnezeu când îl apucă efluviile lirice!!!" Domnul Carol nu mai este tânăr demult, n-a avut niciodată o poziție politică și obligațiile lui n-au fost niciodată importante, dar este foarte posibil să-l fi apucat
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
această voioșie a unui bărbat care așteaptă pierdut o femeie. Cel puțin asta-și spune în fiecare dimineață când, prin marile ferestre ale aeroportului, se uită la avioane, la pistele de ciment, la hotelurile de beton și la insulele de pământ care au supraviețuit masacrului. După plecarea Amei, n-a ieșit decât o singură dată din aeroport și atunci împotriva voinței sale. Fantezie dintr-o altă epocă, micul drapel al ultimei sale țări de adopție, Canada, este legat de cele două
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
pe fereastră și a dat fuga să-și îmbrățișeze vecinii înfricoșați. Familia l-a băgat la azilul de nebuni pentru câteva luni, apoi el și-a reluat munca în redacție ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, iar, cutremurele de pământ care urmară nu-i făcură nici o impresie. Avusese cutremurul lui, acela pe care îl așteptase, sau poate că nu așteptase decât un pretext ca să sară gol pe fereastră și să-și îmbrățișeze vecinii. Domnul Carol n-avea nimic de ascuns
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
domnul Carol o așteaptă pe Ama dintotdeauna, l-ar fi lovit apoplexia. Dar mai devreme sau mai târziu o să i se întâmple și asta, domnul Carol a cunoscut asemenea cretini care astăzi sunt fie în scaune cu rotile, fie în pământ. Înainte să se ruineze William, proprietarul apartamentului său din Montreal, avea aceeași mutră. Douăzeci de ani William îl urmărise tenace cu privirea sa de analfabet ranchiunos. Un altul în locul domnului Carol i-ar fi smuls și mâncat demult ochii porcini
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
României petrece Ziua Națională, 1 Decembrie, la Budapesta. Nici în cele mai sumbre scenarii naționaliste nu și-ar fi găsit loc o asemenea scenă "de trădare". Și totuși, Adrian Năstase s-a aflat de ziua festivă în Ungaria, fără ca scoarța pămîntului să se fi despicat în două. Gestul său a fost îndelung comentat și criticat atît de opoziție, cît și de persoane din propriul său partid cantonate în ideea că ziua națională o simți doar atunci cînd piciorul ți se înfundă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
Văcăroiu în rîndurile cavalerilor neamului fusese salutată printr-un cutremur de patru grade. În afară de o ușoară rumoare, festivitatea a continuat netulburată." Fenomenul a fost remarcat și de ziariștii de la ROMÂNIA LIBERĂ care titrează: "Cînd Văcăroiu a fost decorat, pînă și pămîntul s-a cutremurat". În Adevărul titlul era: "Și pămîntul s-a cutremurat cînd Văcăroiu a fost decorat". ZIUA e de părere că în UDMR e stare de război și că Uniunea e la un pas de sciziune. De fapt conflictul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
cutremur de patru grade. În afară de o ușoară rumoare, festivitatea a continuat netulburată." Fenomenul a fost remarcat și de ziariștii de la ROMÂNIA LIBERĂ care titrează: "Cînd Văcăroiu a fost decorat, pînă și pămîntul s-a cutremurat". În Adevărul titlul era: "Și pămîntul s-a cutremurat cînd Văcăroiu a fost decorat". ZIUA e de părere că în UDMR e stare de război și că Uniunea e la un pas de sciziune. De fapt conflictul dintre Blocul Reformist și actuala conducere a UDMR n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
societate de săpători. Pe cinstea mea, domnule, istoria nu este altceva decât istoria sapei. CE unealtă minunată, sapa, ce bucurie s-o prinzi în palme după ce ai scuipat sau nu în ele, n-are importanță, și s-o înfigi în pământ ritmic, adânc, dar atenție! Mai ales ritmic, ritmul înseamnă ordine, înseamnă disciplină... Monumente mărețe se cuvin sapei și săpătorilor, forța canalizatoare a Terrei!" Să ne bucurăm, așadar, cu măsură. Și să nădăjduim că NATO va rămâne ceea ce a fost vreme
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
suveranitatea asupra Ierusalimului și a plurietnicelor teritorii din jur. Propria-i forma-mentis și structură morală, don Matteo, personajul-povestitor, le dezvăluie, odată cu o parte din evenimentele ce-l implică, din primul moment, grație unei epistole de justificare, amplu narative, adresate Custodelui Pămîntului Sfînt din Ierusalim, părintele lui spiritual. Este restaurată prin acest roman figura maestrului - pentru că maeștri se dovedesc Custodele, dar și părintele Luca, ilustrul arheolog al cărui învățăcel se consideră Matteo, la rîndu-i "tată" pentru alții. O dovedesc venerația cu care
Marile Premii by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/14530_a_15855]
-
habar n-au ce să facă. Îl expediază în partea mijlocie a programelor de știri din seara cu pricina, între furtul cîtorva kilograme de mercur și jefuirea de către țigani a produselor unui fermier francez care a avut nesăbuința să arendeze pămînt în România. ("N-avem ce mînca. Avem copii. Am luat și noi știuleți căzuți în urma mașinii", striga o țigangă în urechile reporteriței de la un post t.v., impresionînd-o pînă la lacrimi pe biata fată care o ținea langa cu "țărani
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
pînă la lacrimi pe biata fată care o ținea langa cu "țărani disperați" de sărăcie și foame. Că acestor oameni nu le trecea prin cap să muncească și că a trebuit să vină tocmai din Franța cineva care să lucreze pămîntul, aceasta și altele nu făceau, firește, obiect de reportaj.) Uite așa decurge informația la români! Și ne mai mirăm că nimeni nu mai înțelege nimic și toți votează anapoda.
Mediatizarea crizelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14558_a_15883]
-
ales să-l copieze; o tragică trădare a trecutului lor artistic. În mod ironic, forțele urii de clasă dezlănțuite de opresori s-au întors împotriva lor într-o altă formă, aduse de imaginarii lor eliberatori, zdrobindu-i când erau la pământ. Era nevoie de o renaștere a propriilor tradiții și de aducerea lor la zi într-o lume nouă a comerțului și tehnologiei - idei care ar fi putut crea arta din Revoluția de Catifea. Ce s-a realizat a fost un
Frederick Turner - Tragica eliberare by Anca Giurescu () [Corola-journal/Journalistic/14557_a_15882]
-
unui regim optic și moral în vecinătatea căruia calificativul imperativ este mult prea blînd. Prin violența tușei și prin distribuția tonurilor, a căror consecință este un fel de prăbușire a imaginii în sine, toate componentele previzibile ale spațiului sînt reformulate: pămîntul și cerul au aceeași densitate, aceeași dinamică a gestului le unifică fizic și simbolic, iar lumina care sparge violent crepusculul colorat al atmosferei este o lumină a substanței, a materiei intrate în combustie, și nicidecum una emanată dintr-o sursă
Țuculescu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14579_a_15904]
-
scurți și căști pe urechi, cu o sexualitate incertă, proclamând teroarea absolută: "ei bine acum, că am puterea - am să vărs în ea laptele dulce al armoniei. Am să tulbur pacea universală, am să distrug orice înseamnă unitate pe acest pământ". Mizanscena are o forță de grup omogenă și bine articulată. Câțiva protagoniști imprimă strălucirea ansamblului, dând pregnanță concepției regizorale. Seiya Nakano în Duncan, voluptuos, ușuratic, cabotin extravagant, cu o mască absurdă pe chip, este o hieroglifă tragicomică puternică a acestui
Un spectacol autobiografic: Macbett - Caramitru by Ludmila Patlanjoglu () [Corola-journal/Journalistic/14630_a_15955]
-
fi lăsat duși de nas doisprezece ani la rând. În societatea românească a momentului se petrec lucruri cumplite, dar lumea ridică lehamisită din umeri. Avem asociații și fundații cu duiumul, specializate în violarea drepturilor omului, dar parc-au intrat în pământ. Cu o singură excepție - scandalul OTV -, nici una dintre consumatoarele de fonduri externe nu s-a lăsat trezită din somnolența indusă de sunetul plăcut foșnitor al eurodolarilor. Dar și atunci când două doamne oneghiste au ieșit în arenă au pierdut un minunat
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
tacă: vizibila lor inabilitate le-a adus în situația comică de-a se transforma în apărătoarele lui Dan Diaconescu, deși cred că-și propuseseră cu totul altceva. Dar nu mizeria materială e lucrul cel mai grav în România. Săraci lipiți pământului am fost de când ne știm. Suntem, nu-i așa, versați în a apăra nu realizările neamului, ci sărăcia neamului. Dar atâta vreme cât nu se moare, literalmente, de foame pe stradă, înseamnă că ne aflăm în limitele cunoscutului. Dacă românii se mulțumesc
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
o rezistență împotriva tendințelor de nerespectare a majorității etnice românești, dacă nu de deznaționalizare. În Transilvania - ca și, mai tîrziu, în Basarabia - scrierea limbii române devenea o problemă politică, de afirmare națională: latinitatea era o emblemă a priorității istorice pe pămîntul țării. Atunci cînd Sextil Pușcariu, în 1931-1932, a primit din partea Academiei Române sarcina de a revizui normele ortografice ale limbii române, nu a ezitat de a aplica preceptele transilvane latinizante: între acestea, scrierea fonemului /î/ cu â, dar și cu î
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
parlamentare privind biata noastră limbă a culturii, ce putem spune? Ele amintesc de Aron Pumnul, care propunea de-gît-legău în loc de cravată, cuvîntămînt în loc de poetică, stelămînt în loc de astronomie, limbămînt în loc de etimologie, scriemînt în loc de ortografie, rostemînt în loc de prozodie, numerămînt în loc de aritmetică sau descriemîntul pămîntului în loc de geografie. Și mai amintesc de un anume Timoleon Pisani, care, în ziarul Universul de pe vremuri, voia să se renunțe la cuvinte cu sonorități obscene, precum curcan! Este drept, nici unul, nici celălalt, nu erau parlamentari. Pe de altă parte, ar
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
sfîșietor. Ca viețile noastre rupte în două - viața intrauterină și cea atmosferică, între care nu se poate face o sinteză. Există cronologie, dar nu istorie". În convorbirea cu Nadine Sautel din "Magazine littéraire", Quignard nuanțează: "Există în fundul cerului și al pămîntului o formă de actualitate care se ivește deodată, o lavă în stare lichidă de care încerc să mă apropii cît mai mult. E ceea ce eu numesc cîndva, opunîndu-l trecutului care nu e decît lavă întărită, răcită, simptom al tristeții, al
Premiile toamnei franceze by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14611_a_15936]
-
într-atât de neputincioși în fața lui se arătau localnicii. Anagrama substantivului (urs) dizolvă de la început alegoria și astfel referința istorică se dezbracă de ficțiune, iar lectura e prevenită să decodifice continuu. În plan simbolic era vizat pericolul aridizării, al pustiirii pământului natal. Un astfel de text, spre a i se pătrunde sensul ocazional, își revendică un cititor rafinat? Nu, ci numai unul inițiat asupra istoriei povestite sub camuflaj. Dar, desprinsă de evenimentele vizate, povestirea, cu aerul ei de vechime, poate avea
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
în scenariu sunt supuși unui proces de inițiere individuală, după care fiecare trebuia "să rămână mut", ajutat de "băutura vrăjită" preparată după "rânduiala solomoniei". Se experimentează, sub ochii lor, cu personaje deghizate, scena confruntării între taur, forța emblematică protectoare a pământului și ursul, figurând străinul distrugător. Vocabularul luat din terminologia magiei primitive întreține vraja, pe pagini întregi. "Dansul magic" al mascaților în piei de vite se desfășoară pe fondul invocării forțelor pământului, singurele în stare să se răzvrătească împotriva răului venit
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
deghizate, scena confruntării între taur, forța emblematică protectoare a pământului și ursul, figurând străinul distrugător. Vocabularul luat din terminologia magiei primitive întreține vraja, pe pagini întregi. "Dansul magic" al mascaților în piei de vite se desfășoară pe fondul invocării forțelor pământului, singurele în stare să se răzvrătească împotriva răului venit din afară. Pentru aceasta, berevoiul "cheamă în ajutor duhul marelui taur al muntelui, bătrânul arhitaur, străbunul celor de azi, care să dea tăria lui urmașilor". Povestitorul însuși transfigurat în cel care
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
se produce, în fine, atunci când printr-un efort suprem, suicidar, concentrat în sine, solomonarul aruncă masca, iar taurul atacă și își ucide provocatorul, "ca să se știe că de acum înainte nimeni nu-i mai poate sta împotrivă". Dar el, spiritul pământului, a ucis cu fală pe omul-urs, pe ultimul berevoi, "cel din urmă apărător al vitelor" și nu pe ursul adevărat, căruia îi rămâne deschis spațiul de jefuit. Proza își conservă actualitatea prin ceea ce semnifică efortul magului de a trezi la
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]