472 matches
-
din ei au devenit a rîșni ciocălăi, în loc de păpușoi."82 Prețul cerealelor s-a urcat cu repeziciune, iar prețul vitelor a scăzut atît de mult, încît cu banii luați pe o vacă țărănească de abia puteai cumpăra o merță de păpușoi, adică 200 kg. O delegație, compusă, la Cucorăni, din primarul Gh. Măzăreanu, Niță Adochiței și Toader Chircu, a fost împuternicită să caute în țară păpușoi, "unde s-a găsi"83. În iarna aceea, din anul 1866, foametea i-a fugărit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încît cu banii luați pe o vacă țărănească de abia puteai cumpăra o merță de păpușoi, adică 200 kg. O delegație, compusă, la Cucorăni, din primarul Gh. Măzăreanu, Niță Adochiței și Toader Chircu, a fost împuternicită să caute în țară păpușoi, "unde s-a găsi"83. În iarna aceea, din anul 1866, foametea i-a fugărit, la Ipotești, pe doi țărani bucovineni: Ioan Eminovici, din Călinești-Cuparencu, și cumnatul său, Procop Smocot, de la Șerbăuți. "Boierul" George nu era acasă. Spre seară vine
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ne dai puțin porumb, că te-om pomeni... După aceea, Ioan, cînd era cu chef, povestea: Și ne-a luat fratele George și ne-a dat de mîncare și de băut, apoi a pus să ni se umple sacii cu păpușoi. Ne-a mulțumit și ne-a omenit cu de toate, numai în casa lui nu ne-a luat, că noi eram țărani, iar el era boier și domn mare și se rușina să-i arate cucoanei lui din ce oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
de feliu continuă Nicolae grîul, în mare parte, e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciuni. Pe Cucorăni, orzul e și mai prost decît la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptîmînă de secere. Pentru păpușoii de peste Sitna caut oameni, spre a-i prăși, în parte. Ungurii la Movitu (?) n-au venit... Hristache m-au rugat să-l duc pînă la țară, pentru că are să tragă o linie la pădure, în hotar cu Cătămăreștii, fiind părțile pădurii
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
în stînga toate obiectile mobile și imobile, sub cuvînt că el va lua pe fratele său Niculai la sine, la 15 marti. El au vîndut toate vitele, la nr. 27, mobile din casă, 5 stoguri de fîn, trei vagoane de păpușoi, făcînd trei părți adică: lui, Niculai și lui Mihai, luînd cu sine banii și toate hîrtiile de valoare, mai ales o obligație de 6000 fr. și biblioteca Nicului, de mare valoare, zicînd că el a sprijinit pe amîndoi frați, și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
nefolosire; nefolosit; ceva nefolositor; negație; neglijență; neimportant; neinteresant; nenorocire; netrebuincios; neutilizabil; nisip; nu are nevoie; a nu avea nevoie; nu îi trebuie; nu mai are nevoie; cu noroi; nu pleca; nu prețuia; obiect; obiecte; ochește; oină; opulență; pantoful; parte; pămînt; păpușoi; cu piatra; o piatră; a pierde; pietroi; pîine; poseda; prăjina; prindea; proces; prost; prostie; puternic; rata; ce-i rău; răutate; război; rebut; a refuza; repede; replica; respingere; ridică; risipește; ruptură; sania; săgeata; săgeată; săgeți; scapă; a scăpa; scăpă; schimbare; semințe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înger; înecat; înspăimîntare; înviat; învins; lat; leneș; liber; liniște; lipsă; lipsit de viață; lumea cealaltă; lumînări; Mamaia; marea; medic legist; milă; miros; morți; de mult; muri; neant; neclintit; neexistent; nenoroc; neputință; nerecuperabil; nesalvat; nu; nuc; ocult; odihnă; ofilit; păcat; în păpușoi; persoană fără viață; planșete; pleca; plecare; plecat dintre noi; plecat; a plînge; plîngere; plîns; poet; pomană; priveghi; profund; pustietate; pustii; putrefacție; răstignit; răsuflare; regrete; reîncarnare; relaxant; renaștere; rudă; sărman; schelet; scump; spart; spiritual; sta; stare; stejar; strașnic; strămoș; stricat; strigoi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
urca; urca; a urni; ușor; varietate; verde; viață; vino; viteză; vînt; vorba; zgomot(1); 784/217/56/161/0 porumb: galben (63); fiert (60); mămăligă (50); pop-corn (35); mălai (33); mîncare (33); cereale (31); cîmp (31); cucuruz (22); grîu (21); păpușoi (20); boabe (19); făină (17); știulete (15); copt (14); floricele (13); hrană (13); lan (13); dulce (10); recoltă (10); cereală (8); plantă (8); toamnă (8); agricultură (7); grăunte (7); legumă (7); pămînt (7); verde (7); găină (6); gustos (6); muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
angajare nu este stipulată permisiunea de a fi atacați în miezul ființei noastre, incluzând personalitatea și demnitatea individuală. Exemplu (un coleg către un alt coleg): „Dumnezeule, cum te poți suporta? Ești al dracului de pasiv, parcă ai fi mort în păpușoi, fără nici o inițiativă. N-ai pic de ambiție? Am să renunț la slujba asta cât de repede pot, însă tu ai să rămâi împotmolit aici pe vecie”. 8. „Mă simt agresat la muncă de cuvintele care se referă la etnia
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Ce vrei să spui? Ștefan: Vreau să-ți spun că și tu trăiești, numai că nu prea-ți dai seama de asta. Ilie: Nu mai spune! Ștefan: Ba mai spun. Și uite cam ce: n-o mai fă pe mortu-n păpușoi, lasă naibii fandoseala, sau angoasa, cum i s-o mai fi spunînd, ieși dintre dosarele alea soioase în care stai îngropat, că ăsta-i cavoul tău și altul nu-ți mai trebuie, și uită-te, frate, la lume, dar știi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Căpistere Să nu lași căpisterea cu răsuri* pe ea, că roade Iuda, furca* pămîntului. Căprioară Cînd primăvara căprioarele sălbatice intră în sate e a bine. Cărăbuș Dacă într-o primăvară se arată mulți cărăbuși, apoi se crede că va rodi păpușoiul - și viceversa. Cărbune Cînd îți cere cineva cărbune, să nu-i ții tu să aprindă, că-ți cad dinții. Cînd iei un tăciune pentru foc de la un vecin, trebuie să lași un cărbune ca sămn. Căruță De la căruță să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să lași mămăligă pe lingură. Cîți cocoloși sînt în mămăliga de-ntîi, atîția cumnați ai să ai. Nu-i bine să dai mămăligă caldă la cîni, că turbă. Să nu tai mămăliga cu ața de jos în sus, că se scumpește păpușoiul. Cînd mămăliga se taie-n două pe masă, te călătorești. Cînd pe mămăliga ce vei face vor fi dungi, crăpături, e semn că ai să faci drum mare sau mic, după cum vor fi și dungile pe mămăligă. Cînd crapă mămăliga
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iar bogații, un cap de berbec. Mai nou, se aruncă bani. Există locuri unde la temelia casei se îngroapă trestia cu care a fost măsurată umbra unui om. Se crede că omul acela va muri în patruzeci de zile. (Gh.F.C.) Păpușoi Primăvara, dacă se vor vedea zburînd pe lîngă casă mulți cărăbuși e semn de mană în popușoi. Dacă primăvara este multă floare de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de jîr*, toamna va fi bună recoltă de popușoi. Dacă la arat găsești sub brazde mulți viermi și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și rîme e semn că popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
popușoii vor crește frumoși. Dacă cărăbușul are picioare foarte păroase, apoi se crede că este bine a sămăna păpușoi, în care va fi belșug; dacă însă picioarele lui nu-s păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păroase, că nu vor rodi păpușoii. Cînd plouă în timpul aratului păpușoilor e semn sigur că în acel an n-are să fie mană în pă pușoi. Iar dacă e secetă la arat e semn că în acel an au să fie păpușoi cu îmbelșugare. Marțea Ciorilor. La 17 februar, în Sîn Toader, ca să nu scoată ciorile porumbul, te scoli de dimineață, marți, să iei furca în brîu, să torci un fir cu ochii închiși. îl înnozi cu mînile la spate, tot cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coșului. îl lași pînă se pune porumbul. Atunci îl iei de la coș și îl pui la coarnele plugului (cînd o începe întîi); după ce isprăvești, îl arunci acolo, într-un loc. în ziua de ajunul Bobotezei, să pui grăunțe multe de păpușoi sub salteaua sau lăicerul patului unde va sta popa, dacă voiești să-ți crească paserile mulți pui. Se crede că cum va fi timpul în ziua de Patruzeci de Sfinți, așa va fi el prin patruzeci de zile. Dacă pămîntul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că durăiesc* căruțele, apoi se crede că pă pușoii toamna se vor coace așa că, turnîndu-se ei în sisiac* sau pod, vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor durăi cum au durăit atunci căruțele. Se crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că de cîte ori strigă prepelița, atît de scump va fi păpușoiul. Cînd torc vara pe cîmp, mergînd la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la ghilit* ori într-altă parte, rău fac, că au să se ciuciulească păpușoii pe cîmp. Primăvara, după ce s-a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a sămănat păpușoiul, nu se astupă cahla; se crede că la din contra, pă pușoiul va avea mult tăciune. Semincerii* de păpușoi după ce i-ai desfăcut, ciucălăii* să-i azvîrli în drum, căci de-i vei pune pe foc toți păpușoii vor face tăciune. Ciucălăii sămînțărilor, desfăcuți de grăunțe, se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se aruncă în drum, ca vîrful ciucălăilor, în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în vara viitoare, să fie bătut ca drumul. Dacă la prășit ies și fire cu frunze albe, să le lași, că-s a noroc. Se zice că popușoieșii* care se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]