268 matches
-
Hotarul satului cuprindea în jurul anului 1900 următoarele locații: "Ulița Poptelecului, Ulița Cigleanului, Ulița Turecescilor, Cătră Vii, Dealul Crucilor, Fântânele, Șuri, Dealuri, La Monastire, Mazeri, Sortii, Lunci, Tufele peleșului, Între șuri, Poiana Anesii, Ana, Dâmbul Horincarului, La sboriște, Valea lui Jurj, Părăul lui Văsâi, Fundătură, Dumbrăvița, La Curmătură, Fântâna la Stogurele, Fagului, Cigleanului" (Petri Mor, Szilagyi varmegye monographiaja). 1900: 218 case, 1062 locuitori (1032 români, 17 unguri, 11 evrei, 2 de alte naționalități); 1002 erau greco-catolici, 45 ortodocși, 3 romano-catolici, 1 reformat
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
Dejii, Dumbrava, Recea, Călina, Păiuș, Via lui Cocean, După Grădini, Râpa Nădișanului, Via lui Bulbuc, Dos, Borte, Dealu' Nucilor, Vâlcei, Dogăreana, Lupiște, Din sus de sat, Brazi, Dealu' Barcului, Rilai, Șutăița, Coaste, Izvorul la piatră, Gyugărie, Curătura, Pomi, Râpa Cucului, Părăul lui Nicoară, Dealu’ Budoaiei, Râturi, Toporul, Fântâna Hulpii. Furdulăul Poieni cuprinde următoarele subdiviziuni: Cerâșiori, Capona, Șura lui Janghi, Rupturi, Râpa Șuteului, Râpa lui Lebeș, Arțarii Odeanului, Lac, Sub Druța, Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
Mijlocu’ Poienilor, Valea Poienilor, După Curătură, Via lui Dragoș, Punte, După Pădurea Școlii, La Mărul Jendarului, Viile Poienilor, Râpa lui Poivan, Via Coronașului, Râpa Tomii, Via Rusului. Furdulăul Tiznic include următoarele subdiviziuni: Coada Viei, Făjețel, Coaste, Fundătură, Viile Tiznicului, Hârbuț, Părăul Cracului, Dealul Roșu, Via Langului, Râpa Pitosului, Râpa Florii, Pădurea Sârbului, Stupinița, Hagău, Gozuri, Coastea Vinții, Vătaștina, Podu' Sălajului, Valea Tiznicului, Tăuri, Via Bocăului, Râpa lui Gorița lui Iuănu' l(u)i Șimon, Fânațele Șimoșului, Iclejia Popii, Ursoaia. În furdulăul
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
lui Peiter. În furdulăul Fânață sunt următoarele subdiviziuni: Dealu’ Fânațălor, Răchițile Coratorilor, Scoruși, Tufoi, Grebloasa, Prunii Filerului, Prunii lui Iuănu l(u)i Zaharie, Nucuț, Pădurea Dănilii, Între Păduri, Barc, Prunii lui Bulbuc, Budalău, Sub Lunci, Iștocoaia, Râtu’ Herții, La Părău’ Sălățigului. În furdulăul Dosu’ Bârsei sunt următoarele subdiviziuni: Sonde, Toagu’ Vilii. Potrivit legendei, biserica din Domnin a fost construită în secolul XVIII (1753) de către patru meșteri (un bătrân cu cei trei fii ai săi) din satul Vărai, județul Maramureș. După
Domnin, Sălaj () [Corola-website/Science/301792_a_303121]
-
care mărginește localitatea la nord, Cetățuie - cursul de apă Valea Cetății (la vest), "Dealu cu Calea" - deal care mărginește localitatea la vest, "Răjinoasa" - vârf muntos proeminent de aproximativ 1100 m (la est), "Lupoaia" - deal care mărginește localitatea la nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
nord, "Cracii Părăului Plaiului" - albia de curgere a apei cu aceeași denumire (la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
la est), "Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
Sulița" - deal care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
care mărginește localitatea în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
în partea de sud. Pe lângă cele două cursuri de apă majore - Hențul și Cetățuia - în zonă există și o multitudine de păraie care vara, în urma precipitațiilor abundente, se pot transforma în torenți periculoși: "Părăul Albului", "Părăul Plaiului", "Părăul Leucii" și "Părăul Lupoaia".
Scrind-Frăsinet, Cluj () [Corola-website/Science/300354_a_301683]
-
și curge integral pe teritoriul Basarabiei. Izvoarele râului se află lângă satul Rediul Mare din raionul Dondușeni, lungimea sa fiind de 286 km. Pe Răut sunt situate orașele Bălți, Florești și Orhei. Râul își are obârșia la confluența a două păraie la 2 km spre est de satul Rediul Mare, la altitudinea de 180 m și debușează în râul Nistru de pe malul drept, la 342 km de la gura fluviului, lângă orașul Dubăsari, la altitudinea de 12,00 m. Lungimea râului este
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
cererea lor, colonelul Dionisie Florianu a venit direct de pe front și în "Plațul Ariștii", călare pe cal, a ținut o cuvântare trupelor din care el însuși făcea parte, ordonându-le să-și stabilească bivuacul lor nu în sat, ci pe „Părău' vălcelelor”.
Dionisie Florianu () [Corola-website/Science/311811_a_313140]
-
săi, Ovidiu și Liviu, au luat drumul pribegiei. Această situație a fost curmată prin intervenția energică pe lângă comandamentul german a colonelului Dionisie Florianu, din armata austro-ungară, intervenție în urma căreia trupele de ocupație au fost obligate să cantoneze în afara satului pe „Părău Vâlcelelor”. Cu toate acestea, mulți racoviceni au avut de suferit în perioada 1916-1917 așa cum a fost Ana Ivan întemnițată la Cluj. În cursul primilor doi ani de război (1914-1916), peste 40.000 de ostași români, ardeleni, bănățeni și bucovineni care
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
a făcut o schiță și o descriere a casei: ""Casa căpitanului Cloșca din Cărpiniș" În Cărpiniș există și astăzi bine conservată casa în care a locuit căpitanul Cloșca. Ea este așezată în Coasta Cloșceștilor ce se mărginește la amiazi cu părăul Cloșceștilor, iar la apus cu drumul ce merge spre Câmpeni și cu Apa Abrudului. Casa e edificată din bârne cioplite de brad, cu fața cătră miazănoapte, este astăzi în posesiunea lui Iosif Galdău, un strănepot a lui Cloșca și constă
Casa memorială Cloșca de la Cărpiniș () [Corola-website/Science/309557_a_310886]
-
de DJ 108E, drum care coboară pe malul drept al Râului Someș, prin Strâmtorile Țicăului mai departe spre Baia Mare. În Someș Guruslău, în partea de răsărit a localității, la vreo 2 km de sat, pe culmea dealurilor Poeniței, la obârșia Părăului Valea Caselor, ne așteaptă de milenii un monument al naturii cu legendele lui, ʺMoșu și Babaʺ și ʺPiatra Pintiiʺ. ʺMoșu și Babaʺ stau într-o stare meditativă de când era lumea lume, așezată în rosturile ei firești, iar omul trebuia să
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
începutul secolului al XXI-lea, poate să ajute la stabilirea fără echivoc care a fost aceasta. Astfel numele de Arpășan trimite la Arpaș; Buciumean la Bucium; Comănean la Comăna; Fogoroș la Făgăraș; Mărginean la Mărgineni; Porumbăcean la Porumbac; Părăian la Părău; Răcean la Recea; Scorean la Scoreiu; Ucean la Ucea; Vădean la Vad etc. O dată cu ei sau pe parcursul anilor, în Racovița s-au stabilit familiile: Borțan din Boarta; Buian din Buia; Crișan de pe Crișuri; Gusan din Gusu; Limbășan din Ilimbav; Măierean
Regimentul I de Graniță de la Orlat, Compania a VII-a () [Corola-website/Science/310780_a_312109]
-
lista localităților basarabene care depășeau 500 de persoane. Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire următoarea informație: Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălti, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe țărmul părăului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pămînt de împroprietărire 1.307 desetine. Șunt vii și livezi cu pomi". coală fondataă în 1903 îl avea de învățător în
Limbenii Noi, Glodeni () [Corola-website/Science/305175_a_306504]
-
la Cuciulata, Șercaia, Beclean, Mândra, Hoghiz, Săvăstreni și la Ungra. De data ceva mai recentă, din epoca fierului, care coincide, în parte, cu perioada statului dac, sunt urmele de locuire constatate, printre altele, la Comăna de Jos, Veneția de Jos, Părău, Șinca Veche, Arpașu de Sus și la Racoș. Cucerirea Daciei de către romani (106) aduce cu sine modificări importante și în habitatul Țării Făgărașului, populația ținutului cuprins între Olt și Munții Făgăraș fiind, în parte, evacuată la nordul râului, iar zona
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
început activitatea la 30 septembrie 1869, dar inaugurarea festivă a avut loc doar la 21 mai 1870. Director al gimnaziului era protopopul comitatului Zarand, Moise Lazăr, întrucât între timp, în 1866, Iosif Bașa a decedat. Primii profesori au fost Georgiu Părău și Constantin Costin. Inițial, în 1969, gimnaziul a început cu două clase, clasa I și a II-a. În anul școlar 1872/73 a funcționat și clasa a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
al gimnaziului protopresbiterul tractului Zarand Vasile Damian, care era profesor al gimnaziului din 1881. În anul 1891 acesta a renunțat la activitatea de profesor (a mai revenit ca profesor în perioada 1904-1907). Funcția de director a preluat-o prof. Georgiu Părău. În perioada 1872-1883 au absolvit gimnaziul un număr de 124 tineri din diferite comitate ale Transilvaniei și Banatului. Între absolvenții gimnaziului au fost Enea Hodoș (în 1873), Pavel Oprișa (în 1877), Ioan Stoica din Ormindea (în 1878), Ioan Moța și
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
publicate "Programe" (1877-1904 ) și "Anuare" (1905-1920), care erau niște reviste-magazin ce cuprindeau materiile predată, situația școlară a elevilor, rapoarte ale activității gimnaziului și diverse prelegeri scrise într-un limbaj accesibil, pe teme educative ("Apel către părinți și educatori" de Georgiu Părău, "Ce e școala" de Ioan Keri), istorice ("Împăratul Traian ca binefăcător al poporului român" de Pavel Oprișa), informative ("Importanța limbii materne în învățământ și mijloacele ei" și "Băile de aur de la Brad" de Traian Suciu) etc. Editate într-un tiraj
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
12 ani, este crescut de bunicul său, Anghel Radu. A urmat școala primară în satul natal (cl. I-II, 1875-1877) și la Brad (cl. III-IV, 1077-1879), apoi gimnaziul din Brad (1879-1983), unde i-a avut profesori pe Constantin Costin, Gheorghe Părău, Nicolae Mihălțianu, Nicolae Mărgineanu, Ștefan Albu și Vasile Damian. Cursul superior al gimnaziului l-a urmat la Blaj, la „Liceul săracilor”, beneficiind de o bursă acordată de ASTRA și câștigându-și „costul” (masa) și „cvartirul” (cazarea) — în valoare de 35
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
în Polonia. „În anul cum se socotește de la nașterea lui Christos 1457, în luna lui aprilie, în săptămâna mare dinaintea Paștilor, veni Stefan Vodă, fiul lui Bogdan Vodă, cu o mică oaste. Și veniră asupra lor Aron Vodă la un părău sau apă cu numele Hreasca, la Doljești. Așa, goni Ștefan Vodă pe Aron Vodă din țară și rămase însuși domn prin silnicie.” Despre locul exact al luptei au existat mai multe variante vehiculate de-a lungul vremii. Majoritatea istoricilor (Nicolae
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Radio Maria care este ajutat să ia ființă să se dezvolte în țara sa se angajează să se asocieze „Familiei Mondiale” pentru a contribui la apostolatul Proiectului Radio Maria în orice țară din lume în care există această chemare. Valer Părău a organizat studioul teritorial Radio Maria inaugurat la Zalău pe 8 martie 2009. Radio Maria este perceput de oamenii simpli ca Radioul Preacuratei, ca pe un dar al iubirii sale materne. Devoțiunea fața de Fecioara Maria a determinat nenumărate persoane
Radio Maria () [Corola-website/Science/315215_a_316544]
-
Vărăritul" a luat amploare pe măsură ce avântul construcțiilor din piatră și cărămidă după anul 1900 a necesitat cantități crescânde de var. Imediat după terminarea primului război mondial, protopopul Valeriu Florianu a inițiat deschiderea a două cuptoare de var în „Braniște”, pe „Părău' iezărilor” și pe „Părău' vărniții”. Din motive necunoscute meșteșugul a fost abandonat doar la câțiva ani de la meționarea sa. "Tăbăcăritul și cojocăritul" nu a fost o ocupație prea răspîndită în rândurile racovicenilor din cauza existenței în Mărginimea Sibiului din imediata apropiere
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]