4,121 matches
-
tradițional din teoria deciziei, nu din teoria jocurilor . Matricea plăților conține așadar un singur număr pentru fiecare profil, aceasta fiind plata atașată individului. Să presupunem că păstorul consumă 2 unități pentru asigurarea pazei propriei parcele. Să presupunem de asemenea că păstorul poate alege între a coopera (adică menținerea numărului de oi la un nivel optim ținând cont de capacitatea de susținere) și a defecta (adică depășirea capacității de susținere), și că natura îi poate fi (1) favorabilă (f), atunci când pășunea este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
decât în mod normal, dar nici mai puțin fertilă, (3) nefavorabilă (nf), atunci când pășunea este mai puțin fertilă decât în mod normal sau (4) catastrofală (c), atunci când pășunea nu este deloc fertilă . În cazul în care natura îi este neutră păstorului, adică producția vegetală este cea anticipată, acesta ar obține, ca în jocul inițial din figura 1.2, 10 unități de utilitate, din care le scădem pe cele două necesare pentru asigurarea protecției, rezultând astfel 8 unități. Presupunem că profilul în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
anticipată, acesta ar obține, ca în jocul inițial din figura 1.2, 10 unități de utilitate, din care le scădem pe cele două necesare pentru asigurarea protecției, rezultând astfel 8 unități. Presupunem că profilul în care natura îi este favorabilă păstorului îi aduce jucătorului un surplus de o unitate, ajungând în acest caz la 9, iar în cazul în care natura îi este nefavorabilă, acest profil aduce o scădere de o unitate, ajugând la 7. În profilul în care natura este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
În profilul în care natura este catastrofală, deoarece pășunea este complet nefertilă, jucătorul va obține 0 unități de utilitate ca urmare a creșterii și vânzării oilor și va pierde și cele două unități pentru protecție. În toate cazurile în care păstorul defectează, suprautilizând pășunea, acesta va fi într-o situație identică . Observăm din start că strategia cooperării domină slab strategia defectării (pentru toate scenariile cooperarea este cel puțin la fel de bună ca defectarea), deci păstorul va alege, conform acestei soluții, să coopereze
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pentru protecție. În toate cazurile în care păstorul defectează, suprautilizând pășunea, acesta va fi într-o situație identică . Observăm din start că strategia cooperării domină slab strategia defectării (pentru toate scenariile cooperarea este cel puțin la fel de bună ca defectarea), deci păstorul va alege, conform acestei soluții, să coopereze. Observăm de asemenea că până și cel mai bun scenariu, anume cel în care condițiile naturale îi sunt favorabile păstorului, este mai rău pentru acesta decât profilul unei cooperări mutuale în situația gestionării
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
defectării (pentru toate scenariile cooperarea este cel puțin la fel de bună ca defectarea), deci păstorul va alege, conform acestei soluții, să coopereze. Observăm de asemenea că până și cel mai bun scenariu, anume cel în care condițiile naturale îi sunt favorabile păstorului, este mai rău pentru acesta decât profilul unei cooperări mutuale în situația gestionării pășunii ca un bun comun. Celelalte scenarii sunt și mai pesimiste, existând de asemenea posibilitatea ca circumstanțele naturale să fie atât de nefavorabile, încât să reducă profitul
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
pare să existe vreun motiv pentru care dilemele de acțiune colectivă în ceea ce privește gestionarea bunurilor comune să nu poată avea soluții endogene. Soluția propusă de Ostrom (1990, pp. 15-18) este de acest tip . Să presupunem, în primul rând, că cei doi păstori au posibilitatea de a comunica. Atunci, este posibil ca cei doi păstori să se întâlnească și să stabilească un aranjament instituțional prin care ambii să aibă de câștigat mai mult decât în cazul în care ar interveni o autoritate centrală
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
gestionarea bunurilor comune să nu poată avea soluții endogene. Soluția propusă de Ostrom (1990, pp. 15-18) este de acest tip . Să presupunem, în primul rând, că cei doi păstori au posibilitatea de a comunica. Atunci, este posibil ca cei doi păstori să se întâlnească și să stabilească un aranjament instituțional prin care ambii să aibă de câștigat mai mult decât în cazul în care ar interveni o autoritate centrală externă sau dacă fiecăruia i-ar fi repartizată doar o anumită parte
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
sau dacă fiecăruia i-ar fi repartizată doar o anumită parte din bunul respectiv. Din moment ce aranjamentul instituțional implică voluntar ambele părți, el trebuie să fie acceptat în unanimitate, având natura unui contract. Cu toate acestea, este posibil ca cei doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura că aranjamentul instituțional va fi respectat de ambele părți, este posibil ca cei doi păstori să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
unui contract. Cu toate acestea, este posibil ca cei doi păstori să încalce, voluntar sau involuntar, regulile stipulate în contract, astfel că, pentru a se asigura că aranjamentul instituțional va fi respectat de ambele părți, este posibil ca cei doi păstori să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și sancționării părților . Presupunem în noul joc că păstorii vor achiziționa serviciile de supraveghere de la un agent privat cu prețul de o unitate (fiecare individ plătind așadar 1/2 unități). Putem
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în contract, astfel că, pentru a se asigura că aranjamentul instituțional va fi respectat de ambele părți, este posibil ca cei doi păstori să apeleze la un agent extern privat în vederea monitorizării și sancționării părților . Presupunem în noul joc că păstorii vor achiziționa serviciile de supraveghere de la un agent privat cu prețul de o unitate (fiecare individ plătind așadar 1/2 unități). Putem ilustra acest nou joc prin introducerea unor mutări suplimentare în structura jocului inițial. Jocul din figura 1.5
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
cu prețul de o unitate (fiecare individ plătind așadar 1/2 unități). Putem ilustra acest nou joc prin introducerea unor mutări suplimentare în structura jocului inițial. Jocul din figura 1.5 este format din 4 mutări (câte două pentru fiecare păstor). În primele două mutări (faza 1), fiecare păstor alege dacă va intra în aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
așadar 1/2 unități). Putem ilustra acest nou joc prin introducerea unor mutări suplimentare în structura jocului inițial. Jocul din figura 1.5 este format din 4 mutări (câte două pentru fiecare păstor). În primele două mutări (faza 1), fiecare păstor alege dacă va intra în aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc în dilema clasică, ilustrată în figura 1.2
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
va intra în aranjamentul contractual (A) sau dacă nu o va face (~ A). Dacă cel puțin unul dintre cei doi nu acceptă contractul (adică alege ~A), atunci jucătorii se regăsesc în dilema clasică, ilustrată în figura 1.2. Dacă ambii păstori acceptă (adică aleg A), fiecare va obține o plată de 9,5 . Aspectul esențial al acestui tip de contract este că niciunul dintre cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar fi în avantajul său să facă acest
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
niciunul dintre cei doi indivizi nu l-ar accepta decât dacă ar fi în avantajul său să facă acest lucru , ceea ce, în primul rând, extinde semnificativ aria posibilelor aranjamente instituționale , iar în al doilea rând, mărește probabilitatea ca, din perspectiva păstorilor, soluția contractualist privată să fie mai eficientă decât soluțiile clasice. Motivele pentru care în multe cazuri această soluție ostromiană pare să fie preferabilă soluției leviatanului sunt: (1) probabilitatea de apariție a erorilor în monitorizare și sancționare este mai mică în
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
stabilite astfel încât să minimalizeze efectele negative datorate ghinionului natural . Desigur, această soluție nu este, la rândul ei, eficientă în toate cazurile (din acest motiv este locală). După cum remarcă Ostrom, „aranjamentele instituționale de acest tip au multe slăbiciuni în diferite contexte. Păstorii pot supraestima sau subestima capacitatea de susținere a pășunii [...]. Agenția privată poate să nu fie capabilă să sancționeze ex post, în ciuda promisiunii de a o face ex ante” (Ostrom, 1990, p. 18). Mai mult, soluțiile endogene pentru rezolvarea problemelor de
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
în fapt, un text gnostic) ori sectele încă de tradiție eseniană, adunate sub dogma Noului Legământ... Erau însă prea subtili, prea filozofi, prea exigenți și mult apropiați de stilul lui Hristos ca să nu exaspereze populația, turma. Turma avea nevoie de păstori, or Hristos era prea individual și curajos în asumarea păcatelor. Exemplul revanșard al episcopilor a fost preluat la modul energumen de către prostovani. Episodul uciderii Hypatiei, femeie remarcabilă și bucurându-se de un prestigiu de care numai Hannah Arendt s-a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
Curtea Medicilor (1979), Suburbiile cerului (1982) până la Vocea interioară (1987), Călătoria continuă (1989) ori Pisicile din Torcello (1997), se rostește aceeași, în esență, laudă a lucrurilor de fiecare zi și dintotdeauna, a făpturii trecând prin timpuri concrete și dincolo de ele. "Păstor de albine", oaspete la curțile înalte ale trandafirului înrourat, ascultând chiar "zgomotele stranii" din burta unui cadavru de câine baudelairian, uimit de zboruri de rândunici ce-și caută argila până în trupul uman, atent la sclipiri de monedă veche și fulgurații
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Ciocîrlia cea voioasă în văzduh se legăna Ș-înturnarea primăverii prin dulci ciripiri serba. Plugarul cu hărnicie s-apucase de arat. Pămîntul ce era încă d-al său sînge rourat; Uitat-acum moldovanul trecutele lui nevoi, Și cu fluierul la gură, păstorul pe lîngă oi Cîntă dragostele sale. Vai, el nu putea gîci Că vrăjmașu-ntr-a lui țeară se gătește-a năvăli". Figura inaugurală a prozatorului Negruzzi îi covîrșește pe poet și pe dramaturg. Prima impresie, bizară, este aceea că proza negruzziană pare
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
vremuri, zona era plină de pictori flamanzi care-ar fi putut da de gol iscusitele manevre ale oștii imperiale. Își amintea cum Îndurase așteptarea chinuitoare sub soarele puternic, răstimp În care un porumbel Îi lăsase În decolteu câțiva stropi, iar păstorul caprelor Îl ciupise de fund, cum trebuise să-l certe pe generalul d’Erlon că transpirase și n-avea schimburi la el, iar pe mareșalii Ney și Grouchy pentru că se Îmbrânceau, spunându-și reciproc „porc de câine“. Când a ajuns
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
locală cu pisică, un motan mare și obraznic, cățel, care fugărește găinile, găini, rațe și porumbei, din care mai ciugulește și pisica, un măgar bolnav de chagrin d'amour, care plînge și se așează suicidar pe linia ferată și un păstor bătrîn. Cu acești protagoniști nevorbitori la care se adaugă poștașul hîtru, Kusturica face un film de o mare sensibilitate, cu o ironie tandră, cu un sentimentalism la vedere, cu cunoscutele efuziuni și zburdălnicii pe care le-am văzut și în
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
ca în pictura naivă, însă acest fapt este dublat în film de o artă deosebită a peisajului. Există o frumusețe extraordinară a locurilor pe care regizorul o captează și o lasă să vorbească de la sine, așa cum o face și bătrînul păstor, într-o bucolică de un mare rafinament. Aceasta mi se pare, de altfel, una dintre cele mai subtile mișcări ale regizorului, îmbinarea dintre aceste decupaje lucrate cu un rafinament de estet, cu minuțiozitatea pictorilor flamanzi pentru detaliu și simplitatea rusticizantă
Viața ca un miracol by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9169_a_10494]
-
zăcuseră atîta timp în ascunzișul din spatele altarului, împărțiți-le, le-am ordonat că n-avem timp, faceți ce știți, de azi înainte eu îmi iau mîna de pe voi, foarte urît, jenante vorbe din partea unuia ca tine, Părințele, zice Roja, halal păstor, nimeni n-a sesizat însă dedesubtul acelor vorbe, le străluceau ochii ca la niște lupi în timp ce înhățau materialul. Grenadele, TT-urile, cuțitele, petardele, sulele, trotilul ăla galben și ce o mai fi dat Dumnezeu. După aia s-au risipit ca
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o parte, am văzut că era frumoasă, cu o Înfățișare delicată. Între timp, Lauren devenise pământie, ca și cum sângele i se scursese din trup. În mod evident, era Îndrăgostită nebunește. Nu Își luă ochii de la Giles În timp ce acesta citea: — Domnul este păstorul meu, nu voi duce lipsă de nimic... Făcu o pauză și privi la cei strânși acolo, ca și cum căuta pe cineva. El mă paște În pășuni verzi ... Făcu din nou o pauză și păru să prindă privirea lui Lauren. Pentru o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mântuiască sufletul. Nu ca un Dumnezeu pasiv și răbdător, ci ca un copoi tenace și agresiv. Vrem ca ucigașul să mărturisească la proces. Vrem să-l vedem în imaginile din sala de judecată, înconjurat de semenii săi. Detectivul este un păstor, și vrem ca ucigașul să se întoarcă la turmă, în mijlocul nostru. Noi îl iubim. Ne este dor de el. Vrem să-l strângem în brațe. Poate că de-asta sunt atâtea femei care se mărită cu criminali aflați în închisoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]