267 matches
-
de analize începute de câteva zile. Când un microb, spune Rieux după o scurtă tăcere, este capabil ca în timp de trei zile să mărească de trei ori volumul splinei, să dea ganglionilor mezenterici volumul unei portocale și o consistență păstoasă, acest microb tocmai că nu îndreptățește ezitările. Focarele de infecție sunt în extensie crescândă. În ritmul în care se răspândește maladia, dacă nu e oprită energic, ea riscă să omoare jumătate din oraș în mai puțin de două luni. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
contrariat. —Ce-i cu mine? Sosește somonul, pe care l-am cerut la recomandarea lui Matt. Arată extraordinar: roz și uleios, cu o crustă aurie, cu garnitură de linte înăbușită, destul de moale să ți se topească în gură, dar nu păstoasă. Oftez în semn de apreciere după ce iau prima înghițitură. Oricum, mâncarea nu mă face să uit unde mă oprisem. Vreau să-l fac să vorbească despre el. Am comandat un pahar cu vin alb, dar nu mă grăbesc să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
Era un vis care-i umplea memoria și-i amintea alte vise pe care le avusese În adolescență: Întinderi nesfârșite de păduri Încărcate cu roșul petrașcian, albul grigorescian, cracliurile din portretele de copii ale lui Tonitza, verdele lui Iser, Întunericul păstos al lui Schwaitzer-Cumpăna... Vedea norul de praf stârnit de mașina rablagită și cerul albastru, nemișcat În imensa lui puritate. Luna plină se vede noaptea pe cer ca o tobă de tinichea galbenă și e cel mai adevărat tovarăș de liniște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bune, iar el horcăia, strangulat de cămașa din bumbac gros, saliva i se scurgea pe bărbie, Își mușcase limba, care i se umflase, aerul puturos, plin de duhurile animalelor stârpite la abator, părea de smoală În pieptul lui, greu și păstos. Singurul lucru care i-a trecut prin minte a fost gândul la curajul de care fusese În stare, transatlantic irațional care Îi umbla prin vene În pas de defilare - și o mândrie imbecilă. Dar cine poate spune ce gând ți
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
neîntrupării a părăsit-o, nesățios de paradox și de schizofrenie impersonală - iată boala semantică a unei idolatrii care nu se poate mani festa decât descompunându-și delirul în logica unei întâl niri erotice cu fantasma mută, fotosintetic visate în inteligența păstoasă a proteinelor și a lanțurilor de aminoacizi dezgus tători: cuvintele și-au mărturisit în sfârșit epuizarea poetică. * În poemul Prințesa Sabbath, al lui Heine, vestita prințesă are drept logodnic un prinț, „prințul Israel“, pe care o vrăjitoare l-a transformat
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
de sare care, în mijloc, avea deseori o grosime de mai mulți metri. Adesea, curentele subterane de ape cu salpetru le alimentau când ploua, și în felul acesta în apropierea malurilor se forma o zonă de nisip umed și sălciu, păstos, pe care soarele îl ardea până îl transforma într-o crustă tare, precum coaja unei pâini proaspăt scoase din cuptor. Această crustă prezenta pericolul că se putea crăpa în orice moment, azvârlind călătorul într-o masă ce amintea de untul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
căută o piatră mare, o ridică cu amândouă mâinile și o lăsă să cadă în fundul lacului. Așa cum se aștepta, când ajunse jos, piatra sparse crusta arsă de soare și dispăru de îndată. Prin gaura făcută țâșni imediat, bolborosind, o masă păstoasă de culoare maro-deschis. Continuă să arunce pietre, la o distanță din ce în ce mai mare de marginea prăpăstioasă, până când, la vreo treizeci de metri, începură să salte fără să perforeze stratul de sare. Se aplecă în față, pe buza salinei, își întinse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-se, ori un saurian lovind apa... Totul, din ce în ce mai dens, din ce în ce mai întunecat, și pe măsură ce ochii încetau să mai vadă, i se ascuțeau celelalte simțuri. Lumea mlaștinii îl năpădea prin miros, prin auz, prin piele și chiar din parfumul aerului, dulce și păstos. Observă bătaia din aripi a primelor răpitoare nocturne: de la rapidul liliac, detector de insecte, până la prudenta cucuvea cenușie, vânătoare de șerpi și de șoareci. Așa cum începea simfonia nocturnă, se pornea și marele joc al întunericului, pentru că, în selvă, jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
deschise niște ochi injectați cu sânge și îi plimbă, fără să vadă, pe tavanul de trestie. — Ce ai văzut în călătoria ta în viitor, Sum...? Repetă ce ai văzut... Sum îl privi; din gură îi scăpau niște bale albe și păstoase ce alunecau ușor până pe pământ. S-ar fi zis că îi venea foarte greu să respire; gâfâi, obosit, își dădu ochii peste cap până deveniră complet albi, rămase așa o clipă și apoi îl privi stăruitor pe noul venit. — Răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Picioarele mele În sandale se albesc pînă la genunchi, picioare mate, pudrate, picioare de gips, picioare de manechin. Înaintez În cascade, În explozii de praf. Nu mai am buze, nu mai am gene. Limba se Îngroașă, se Încarcă, se face păstoasă, amară. Laringele meu e o pîlnie pe pereții căreia aerul depune un strat subțire argintiu de ciment - cu fiecare pas Înghit kilograme de oraș - simt cum mă tencuiesc pe dinăuntru. Aș vrea să-mi plouă În gît, În plămîni; aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
alb, lipit pe partea din interior a sticlei. Spunea: Se întâmplă ceva rău. Am ieșit. S-ar putea să întârzii o vreme. C xx 14 Domnul Nimeni Am deschis ochii. Ceva nu era în ordine. Am icnit sub greutatea norilor păstoși și-a emoțiilor exotice, tăioase ca sticla, care-și fac apariția în primele faze ale febrei. Bolnav. Doamne, nu puteam să mă îmbolnăvesc azi. M-am întins după mobil. 11.33. Întâlnirea de la Infirmeria de Țară era în mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
buze într-un ghemotoc poros, câteva găsindu-și drumul spre dinții și limba mea, gâdilându-mă. Am deschis ochii, m-am scobit între dinți și le-am scuipat una câte una, am răsucit-o pe ultima într-o mingiuță ușor păstoasă și-am aruncat-o cât colo. M-am uitat o vreme în pahar. Fâșiuțele de hârtie stăteau încâlcite, fiecare cu cuvântul APĂ expus sau semiexpus sau de-a dreptul invizibil. Mi-am amintit vag ceva despre o sticluță cu pudră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
acolo. Adică, nu cred că simt ceva față de fata aia. Nici măcar nu... Am ridicat palmele într-un gest de nedumerire Suflul subacvatic a ceva uriaș și rapid trage brusc pagina în jos, răsucind-o și învârtejind-o într-un ghemotoc păstos de fragmente care se rotesc, prinse și purtate în urma întunecatei, puternicei umbre, înainte să-și piardă avântul și să se destrame. În vreme ce apa se liniștește, rămășițele paginii își încep lenta și ultima coborâre spiralată spre adâncul întunecat. Am clipit, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
de cel puțin o sută de ori. În spatele meu se înghesuiau tot mai mulți oameni și m-am pomenit strivit între un tânăr funcționar slăbănog și șleampăt - era îmbrăcat într-un costum la un singur rând și avea un ten păstos - și paravanul de sticlă care ne separa de pasagerii care stăteau jos. Firește că aș fi preferat să stau cu nasul lipit de sticlă, dar când am încercat, am descoperit că exact la nivelul feței era o imensă pată vâscoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de spus, dar n-are cui. Tace ca să fie liniștit. (acum) Merg la „Junimea“. Citește George Alboiu, un poet din zona sudică ce conservă eresuri puternice din lumea bălților Dunării. Scrie o poezie Întunecată și grea, Încărcată de un expresionism păstos de o mare forță mitică. Impresionat de vigoarea autentică a versurilor sale, Ivașcu Îi propune să-l publice În Contemporanul. (duminică) De la revista Tomis mi se cere prin telefon să-i iau un interviu lui Marin Preda. Cronicarul revistei, Al.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
durere al mamei lui, încercând să-și apere pântecul pe care piciorul vocii înfricoșătoare îl lovea. Apoi, dintr-odată, pereții se umeziră, se așternu liniștea, ochi numeroși pluteau în jur, privindu-l prietenoși. Putea să înoate, apa era caldă și păstoasă, ca un aluat subțiat cu lapte. Pereții se rotunjeau, lumea se reîntregea, Coltuc era fericit, încă nu se inventaseră cuvintele, dar putea să vibreze și undele vibrațiilor lui se întretăiau cu liniile pământului și ale cerului. Intră în sufletul pietrelor
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aluat, întindem foaie potrivit de groasă, o tăiem pătrate și punem compoziția la marginea foii și rulăm, apoi tăiem segmente. Din 1,2 kg brânză sărată, 300 g brânză dulce, 0,5 g piper și 3 ouă facem o compoziție păstoasă cu care umplem pateurile. Se pot umple cu carne, cabanos, mere sau ciuperci. RULADA CU CASCAVAL (1) 500 ml de lapte, o linguriță de sare, 100 g margarină sau 100 ml ulei Se pune totul la fiert și, când clocotește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
lingură seara, la culcare. Ceai de pătlagină, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Sirop de pătlagină: se fierb 4 lingurițe din frunze și flori Într-o cană cu apă, până ce lichidul devine păstos, În care se pune zahăr sau miere de albine, după gust. Se consumă 2-3 linguri pe zi, Înainte de masă, iar seara și la culcare. Infuzie din frunze de podbal, o linguriță la o cană, Se beau 3-4 căni pe zi
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aluat, întindem foaie potrivit de groasă, o tăiem pătrate și punem compoziția la marginea foii și rulăm, apoi tăiem segmente. Din 1,2 kg brânză sărată, 300 g brânză dulce, 0,5 g piper și 3 ouă facem o compoziție păstoasă cu care umplem pateurile. Se pot umple cu carne, cabanos, mere sau ciuperci. RULADA CU CASCAVAL (1) 500 ml de lapte, o linguriță de sare, 100 g margarină sau 100 ml ulei Se pune totul la fiert și, când clocotește
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
tăcerii asupra numelui lui I.E. Torouțiu. Cine are curiozitatea să urmărească edițiile succesive ale Vieții lui Eminescu vede, însă, că el ține cont de multe dintre observațiile lui I.E. Torouțiu și se îndepărtează tacit de prima imagine, într-adevăr prea păstoasă, a poetului, construită în 1932, în prima ediție a cărții. Prefața sa la ediția a doua a Poeziilor lui Mihai Eminescu, pe care o scoate în timpul războiului (1942) este, apoi, un răspuns aluziv la criticile lui I.E. Torouțiu pe care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Cea dintâi manifestare personală a regizorului în raport cu piesa a fost schimbarea accentului dramatic. Wesker a încropit o poveste lâncedă cu băieți bogați și deștepți care-i trădează pe săracii idioți într-o cazarmă, în timp ce Alexa Visarion a reconstituit, în colorit păstos, cu rigoare compozițională și violență pamfletară, viața abrutizantă din mediul cazon englez, în care sunt posibile toate ticăloșiile, inclusiv apostaziile notate în text. Pentru aceasta, regia a lărgit spațiul de joc, ieșind din interioare pe câmpul de instrucție, făcând ostașii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fotografiei autoarei, una decrepit-crepusculară, ar fi stat cealaltă imagine, a scriitoarei tinere, cu încîntătoarea ei față George Sand, atunci notațiile în silnic minor de-acum ar fi părut doar exerciții de orgolioasă bravadă stilistică. Dar nu, frazele de altfel extrem de păstos tratate vor, obstinat, să convingă prin greața (oarecum sartriană), lehamitea lor întărîtată. Și asta unde? Într-o metropolă europeană, ce-i drept cu destin tragic, megalopolis încercînd însă îndîrjit-nemțește să recupereze istorie și să redevină ce-a fost. Deci nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
răspândite provin de la animale. Între cele mai importante produse organice naturale sunt gunoiul de grajd (care poate fi folosit în stare proaspătă, parțial fermentat sau complet fermentat), mustul de gunoi de grajd, urina, dejecțiile lichide (numite și tulbureală), dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide, compostul și îngrășămintele verzi în amestec cu materiale vegetale folosite la așternut. În funcție de tipul de gunoi și de specia de animale de la care provine, îngrășămintele organice au compoziții diferite. Figura 4.2 prezintă procentul diferitelor forme ale azotului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
4.4: Tabel 4.4. Compoziția chimică a dejecțiilor fluide Substanța uscată (%) Pentru utilizarea dejecțiilor, se îndepărtează corpurile străine solide și se omogenizează (periodic și în momentul administrării). Se poate administra și partea lichidă separată de cea solidă. Dejecțiile semifluide (păstoase) și fluide sunt colectate de la bateriile de creștere a păsărilor, din fosele adăposturilor. Au un conținut de substanță uscată de max. 15% și sunt bogate în fosfor. Pentru a fi utilizate trebuie să fie libere de corpuri solide și omogenizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
decât cel lăsat de animale) și data aplicării; ● pentru fiecare tip de îngrășământ organic aplicat (altul decât cel lăsat de animalele) se va preciza natura acestuia (compost, gunoi de grajd, urină, must de gunoi de grajd, dejecții lichide, dejecții semilichide- păstoase, îngrășăminte organice lichide, nămol de canalizare) și specia de animale de la care provine; ● tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată și data recoltării; ● șeptelul fermei, pe specii și categorii de producție, identificarea și înregistrarea acestuia, registrele de evidență
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]