1,368 matches
-
ai lucrat sub acoperire, stând printre infractori periculoși și tocmai alura ta de băiat rău pe care ei o condamnă a făcut ca misiunile să fie un succes? Bravi polițiști din România, din postările de aici, mulți dintre voi au pătimit același lucru și poate la mulți dintre voi o să urmeze această mizerie. NU vă lăsați terfeliți, nu vă lăsați îngenunchiați, nu vă lăsați batjocorite sutele de ore de muncă. Dragi prieteni din România, eu trăiesc de 16 ani într-o
Mesaj emoționant pentru Berbeceanu: Ești eroul copiilor mei by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/65099_a_66424]
-
afirma că scriitoare (a publicat 13 cărți), dar mai ales din temele celor în care mărturisește eforturi personale de a se descotorosi de două vicii: nimfomania (Dorința: Când sexualitatea se întâlnește cu dependența) și dipsomania (~nsemnare găsită într-o sticlă), pătimi despre care mama ei afirmă că n-au fost niciodată atât de înrobitoare pentru Susan încât să justifice descrieri ale „luptei” împotriva lor. Motivația acestei reverențe față de păcatele majore ale tatălui pare a fi tot frustrarea: dacă nu poate fi
Fața invizibilă a unui univers perfect by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6554_a_7879]
-
ca imaginație, e un act din comèdia gazetelor, făcută să-i mire pe cei care le deschid cu prefăcută inocență. Așa află onestul locuitor al capitalei lui Gheorghe Manu, trecător grăbit pe lângă ministerele unde oficiau un Maiorescu sau Lahovary, ce pătimesc chinezii unui viitor atât de... prezent. Dincolo de numele prescurtate și „chinizate” (Caragiale își asumă barbarismul) după ureche, și nu cu foarte multă subtilitate, imaginile din mica apocalipsă galbenă, parcursă cu detașarea faptului divers, au rețeta francheții dozate cu esprit de
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]
-
în semn de onoare și pentru apărarea demnității pompierilor din IGSU. Ei sunt eroii care au salvat și vor salva în continuare viața oamenilor. Chiar și în Apuseni au fost salvate cinci vieți. Acești salvatori de meserie nu trebuie să pătimească din cauza decidenților politici. Localizarea epavei avionului aparține exclusiv altor instituții, și nu MAI. Îmi cer scuze tuturor celor cărora le-am creat impresia de om relaxat, indiferent sau care ține de scaunul de ministru, prin declarații nepotrivite. Plecarea mea trebuie
Ultimul mesaj al lui Radu Stroe ca ministru de Interne by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/32878_a_34203]
-
că cele 8000 de ex[emplare] ale tirajului, anemic de la obârșie, ar putea fi epuizate așa curând. Toate eforturile de a mai pune mâna pe un volum au rămas zadarnice. Apoi am primit volumul d[umi]tale și din nou pătimeam de absența unui exemplar. Căci dacă, înainte de aceasta, doream să-ți comunic bucuria cu care, ori de câte ori mă duc la Muzeu 4, trec prin fața lui Creangă și îl salut în cinstea d[umi]tale, de data aceasta țineam să adaog și
Ion Vlasiu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5739_a_7064]
-
Doisprezece plus un înger sugerează în chip metaforic direcția greșită în care merge lumea, groapa comună finală, decăderea până la aneanatizare a valorilor spirituale, anticipată, printre alte mari spirite vizionare, de gânditorul și poetul Giovanni Paolo II, un papă care a pătimit asemeni Mântuitorului și care șia iertat, ca și El, dușmanii de moarte. În Satul fără mămici. Il villaggio senza madri (Rediviva Edizioni, 2012, 159 p.) cea mai recentă carte a ei, este vorba, în zece povestiri (texte în limba română
Orfanii noștri albi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3820_a_5145]
-
col. 425. 11 o pricină lumească n-ar fi stricat dragostea duhovnicească. Dragostea de aproapele întemeiată pe dragostea de Hristos este trainică, nestricată, nebiruită, nesfărâmată. N-o pot sfărâma nici calomniile, nici primejdiile, nici moartea, nici altceva asemănător. Orice ar pătimi un om care iubește așa pe aproapele său nu va înceta niciodată a-l iubi, pentru că se uită la pricina dragostei sale, la Hristos. Dar cel care iubește pentru că e iubit și el la rândul său, o termină repede cu
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
Lazăr, Pavel, Iov etc.). Atunci când amintește de răbdarea în suferințe a săracului Lazăr, Hrisostom menționează: Și Lazăr acela care căzuse în neputința firii - iar acest lucru nu era o pătimire pentru Dumnezeu - știi de ce cununi s-a bucurat fiindcă a pătimit și a răbdat și a suportat cu noblețe lipsa îngrijitorilor, deprimarea produsă de răni, de foame, de disprețul și cruzimea bogatului. Deși nu găsim să spunem nici o virtute a lui, nici că a miluit pe săraci, nici că a ajutat
Câteva consideraţii pe marginea scrisorilor Sfântului Ioan Hrisostom. In: Nr. 1-6, ianuarie-iunie, 2008 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/124_a_100]
-
sclava sa, amintind de patetismul de bungust al unui Stendhal din Mânăstirea din Parma. Un coup de foudre platonic ce, așa cum vom vedea, devine destin. Va trebui să fie puternică și iscusită, va trebui, ca orice eroină de legendă, să pătimească sufletește și chiar fizic pentru a ajunge la dezlegarea misterului propriei nașteri, dar și la râvnita fericire: cununia cu Giuliano și noaptea de dragoste ce va fi și ultima, căci chiar a doua zi iubitul ei soț va trebui să
Mona Lisa, fiica lui Leonardo? by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/3331_a_4656]
-
subtilități teo-metafizice induceau imperativul plasticizării limbajului, cu toate inerentele și explicabilele stîngăcii. Conștientizîndu-și, de la bun început, menirea specială, Antim se arată compătimitor: "...să vă fiu de mîngîiare la scîrbele robiei cei vavilonești a lumii aceștia... și dimpreună cu dumneavoastră să pătimesc la toate cîte va aduce ceasul și vremia". Dacă în cuvîntul de investitură ca mitropolit, din care am citat, păstorul sufletesc trebuia să dea dovadă de oarecare diplomație, în mai toate celelalte împrejurări, în schimb, elanul autoritar se va dezlănțui
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
contemporanilor - de cele mai multe ori, referirile sînt chiar la cei prezenți, accentuîndu-se latura kairotică a enunțării -, iar anafora și interogația retorică marchează stilistic acest tip de expresie: "Dară ce voiu să zic de nesimțirea cea mare a oamenilor acestui veac? Toți pătimesc, toți sînt în scîrbe, toți suspină supt jugul cel greu al nevoii". Merită evidențiate atît crescendo-ul tensional, rezultat din acumularea, prin juxtapunere, a trăsăturilor negative generalizate ce sînt invocate, cît și adecvarea răspunsului dat la interogația formulată. Plasticitatea constantă
Antim Ivireanul - "Să vă fiu de mîngîiere..." by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/14930_a_16255]
-
al contradicțiilor, profesorul Uricariu e unul dintre ticăloșii care, spre a-și apăra propria-i piele, l-a înfundat pe Sorin Manea. Familia autorului, precum și prietenii acesteia fiind de origine evreiască, sunt redate și aspecte din ceea ce au avut de pătimit aceștia culminînd cu noaptea de pogrom din 21 ianuarie 1941, prezentată prin intermediul unui citat dintr-un studiu din "Enciclopedia universală a evreilor", găsită la bibliotecă. De asemenea se fac referiri succinte la unele momente istorice revoluția din 1989 sau abdicarea
Un nou roman despre București by Mircea M. Pop () [Corola-journal/Imaginative/15328_a_16653]
-
Botna a secat, mâlul proverbial de pe fundul tuturor râurilor care suferă astfel de transformări, se hleizează, sarea pământului iese la suprafață, țâșnește la vedere cum s-ar spune sărăcia cea albă. Abia atunci descoperi grava "eroare" inițiată de om ca să pătimească omul. Leguma nu mai crește - frunza capătă o culoare verzui deschis, ftizie curată. Nu după mult timp, în locul plăpândelor plante legumicole, apare pustiul cel galben al ierburilor uscate. Mâlul ține și el cât poate să țină un mâl. Înainte vreme
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
alți poeți. Iată o strofă din Păcatul de Al. Vlahuță ("Convorbiri literare", 1 apr. 1881, p. 40): Și vreți ca astăzi omul să nu păcătuiască, Când grijile'l apasă, nevoile'l muncesc, Când el se vede'n lume menit să pătimească, Când relele'l frământă, - și poftele'l robesc! (în ultimul vers cele două apostrofuri sunt medii, și este posibil să avem indicația că în vecinătatea lui l/r conjuncția nu se sudează). Iată câteva versuri populare publicate în "Convorbiri literare
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
femei exersînd burlescul supraviețuirii, într-o carceră atît de absurdă că-ți vine să rîzi, atît de concretă că-ți vine să plîngi. Mai tîrziu, doamna cu care ,istorisirea" pleacă din țară, desfăcîndu-se într-o pereche de povești, una care pătimește în amintirea Mamei furate, aici, alta care caută explicații, acolo. În fine, ziarista îmbătrînind deodată cu sistemul, numărîndu-i, cu puterile crizei de ani, zilele de după '87. Pare o singură poveste, a întîmplărilor prin care, în trei sferturi de secol scurt
Femeia la malul mării by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11091_a_12416]
-
pe care ți-o propune cartea, devenind în schimb un act lucid și dureros de apreciere a ceea ce citești: bucuria lecturii a dispărut, în locul ei apărînd tristețea discernămîntului critic. Nu mai trăiești cartea, ci o evaluezi, nu o mai citești pătimind-o la propriu, ci o judeci analizînd-o la rece. Urmarea e că patima se preschimbă în chin, iar desfătarea lasă loc plictisului. Iar în fața plictiselii, leacul cel mai eficient e rafinarea ochiului celui care citește: nu te mai preocupă acțiunea
Patima lecturii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10668_a_11993]
-
fragedă, inadecvarea la context și încercările la care e supus îți trezesc instant instinctele protectoare... Aici vine partea interesantă: bonusul e ditamai halca de experiență cathartică, rezultată tocmai din ușurința suturii spectatorului. Spun "cathartică" pentru că arareori am văzut un personaj pătimind ca Harry Potter. În comparație cu el, Antigona a dus-o pe roze. Nu mai vorbesc de puștanii lui Dickens care, puși lîngă vrăjitorul adolescent, arată ca niște răsfățați ai sorții. Asta pentru că spectatorii de acum, mai (e)rodați emoțional decît publicul
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
realizare a generației de "dascăli" în cauză, în frunte cu Lucian Blaga și Liviu Rusu. Nu fără sacrificii, cele ale ultimului, mai puțin cunoscute, fiind evocate într-o scrisoare trimisă fiicelor sale: "Eu sînt martorul în viață a ceea ce a pătimit el în anii aceia în care voi erați niște fetițe inconștiente: nu cred că v-a povestit vreodată, nici noi cînd ne întîlneam nu voiam să ne mai amintim acele negre zile, dar acum că El a plecat, povara acelui
Corespondenta unui exilat intern by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10135_a_11460]
-
pe destin o stea, prin vântoase și talazuri plâng nătângile necazuri. doinele, printre vâlcele, se doinesc triste și ele iar șoimanul șoimilor s-a dus lumii - călător. calcă omul pe pamant cu pasul sfințit - de sfânt și-și spală tristele pătimi la izvoarele de lacrimi. nu-i dă Doamne omului tristețea românului că o poartă grea - pe jos, ca pe crucea lui Hristos. omu-și duce soarta lui până-n poartă raiului și-acolo-s stele deșarte care duc neamul la moarte. prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
vocile lumii căzute și sunt extrem de atenți la facerea textului, la corpul poemului, la construcția lui. „Un păstorel însingurat jelește, Desfăt și-alin pe lume-i sunt străine, Doar păstorița lui în gând îi vine și pieptul de iubire-i pătimește.” De reținut, în acest caz, că una dintre lucrările celebre, semnată de suprarealistul Salvador Dali, în care Hristos este reprezentat pe cruce, privit de Dumnezeu - Tatăl din perspectivă cerească, își are originea într-un desen de Sfântul Ioan al Crucii
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
muta ,nu o mai aud. La mijloc,între două lumi stau veghe,cu brațele întinse, Să prind a inimii pereche,s-o înfior de doruri,necuprinse. Rugat-am zeii toți cu lacrimi,chemând în gând imagini, Să domolească a firii pătimi,și-n cartea vieții să-mi mai pună pagini. Căci s-au scurtat de astepare și visuri efemere. S-adie peste mine o boare ce,inca-i o părere. Am încercat să-mi fac lumină prin vălătuci de fum. Că
AGONIE SI EXTAZ de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373774_a_375103]
-
anilor... Această dinonuzare din: .............................................. ,, Cum să descrii tu, Cu ochiul tău Cel o clipă trecător Peste marginea firii Întregul cel de Marele Sine văzut Înainte de-a-l naște Spre-a-l da drept merinde Iubirii ? - Poezia - Până la : .......................................... ,, Singur, Sinele meu Pătimește din greu Și plătește mereu Pentru vrute Ori pentru nevrute Pentru știute Și pentru uitate Pentru bune Mai mult ca pentru rele Pentru stăine Mai mult ca pentru-a mele. ,, ............................................. reprezintă venerația pentru poezia văzută prin propia-i viziune, desfășurându-se
de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384753_a_386082]
-
Simona Tache Știre semnalată de Cruela. Multe neveste de Dorel vor avea de pătimit de pe urma progresului științei: - Dorele, schimbă, mă, șosetele ălea, că put de-mi mută nasul din loc! - Taci, fă, că lupt împotriva malariei!
Mirosul de şosete, spaima malariei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19311_a_20636]
-
fost primul suflet ce a intrat-n ea Gustând puterea Domnului și-nțelepciunea, Pe lemnul crucii lumina Ți-a simțit, Înviat în suflet văzutu-s-a mântuit Și Raiul intr-o clipă Tu i-ai dăruit Văzându-l cât de mult a pătimit!... E iarăși Paște, viu ești sărbătorii Tale, aievea! Citește mai mult Rostim simbolul de credințăDe mii de ani, cu ușurință,Mărturisim în glas HristosulDumnezeului celui viu, Fiul,A cărui răstignire ne-a salvat...Dar fapta ni-i tot cu "păcat
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
mie! El a fost primul suflet ce a intrat-n eaGustând puterea Domnului și-nțelepciunea,Pe lemnul crucii lumina Ți-a simțit,Înviat în suflet văzutu-s-a mântuitși Raiul intr-o clipă Tu i-ai dăruitVăzându-l cât de mult a pătimit!...E iarăși Paște, viu ești sărbătorii Tale, aievea!... XVIII. ALBASTRU DE...VIOREA, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017. Mă-ntreb, Doamne, de ce ne dai primăvară, Să te simțim văzând-o, s-o trăim prin
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]