1,369 matches
-
Nu ți-ai uitat cărarea către țară/ Și vrei să-ți dormi aici somnul de veci. / Aș vrea să-ți împletesc cununa/ Din floarea care încă n-a-nflorit, / Dar peste toate se așează bruma/ Durerilor de veci ce-ai pătimit! Apoi,dl. Radu Botiș recită poezia „Munții mei prieteni”scrisă de poetul-erou Ion Șiugariu din care redau o parte:„ Mă gândesc și-acum cu drag la munții mei/ Nebiruiți de timp și aspre vijelii,/ Munți românești ai Ardealului Făclii,/ Creșteau
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
te iubesc în taină, Zâmbesc spre neuitare, te port în el cu drag, Sunt trist că și copacii rămași fără de haină, Sunt trist atâta vreme cât nu te văd în prag. Dar Dumnezeu mă știe și sunt mai liniștit, Sunt dezlegat de pătimi și-n suflet găsesc pace, Nu e o amintire în tot ce am iubit Și viața e frumoasă și încă mai îmi place. Te va aduce iarăși în brațele-mi întinse, Nu va mai fi-ntre oameni, în lume, despărțire
POEM de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Tristeti_estivale_constantin_mindruta_singuratate_de_toamna_poem.html [Corola-blog/BlogPost/354342_a_355671]
-
simțit, așa i-am perceput. Fiindcă i-am văzut împlinind sub ochii noștri Evanghelia, pentru că ne-au învățat creștinismul practic prin exemplul personal: au flămânzit ei ca să sature pe cei flămânzi, au privegheat ei ca să se odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Teofil Părăian - cel care a ajuns acum alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Articol_omagial_si_comemorativ_cu_pril_stelian_gombos_1346824955.html [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > ATUNCI SĂ MERGEM LA-ÎNVIERE ! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1561 din 10 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă postit-am pentru DOMNUL Și am trăit ce-A Pătimit, De ne-am iertat unii pe alții, La Preot ne-am Împărtășit, Atunci să mergem la-Înviere În Casa DOMNULUI din sat Și să primim LUMINA Sfântă A Celui Care A-Înviat ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni
ATUNCI SĂ MERGEM LA-ÎNVIERE ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1428646678.html [Corola-blog/BlogPost/373010_a_374339]
-
mai relaxată și limpede-apollinică. Chiar dacă (sau, poate: TOCMAI pentru că...Balanța Cosmică-Thule trebuie realizată, întru demiurgie) iubirea Poetului este „în echilibru” (cf. Poetul și umbra), el, Poetul, există ca „văpaie răsărită”, „o zi din univers/cu patimi zămislită!” Poetul ARDE, Poetul PĂTIMEȘTE PENTRU/ÎNTRU LUMINĂ!!! Lumina cere discreția Umbrei, spre a se reface și...reproduce! “Fărtatul” și “Nefărtatul” tracici, care colaborează, cosmic, la demiurgie...: Dumnezeu și “Adversarul” - co-demiurgi! Elisabeta Iosifface un veritabil slalom, printre curentele literare, europene și românești, ale ultimelor două
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
Noetică”!): “Poetul e artistul ce poartă-un coș cu pâine/ E peștișor -oracol, Arca noastră de mâine...”( cf. Timpul regăsirii Poetului). La rândul lui, nucleul/grăunte ontic trimite, în mod obligatoriu, la Oul/Mugure Brâncușian (Brâncuși echilibrează, în Piatră, ceea ce pătimește Eminescu, în Stih!) - deci, din nou și mereu, la Inițiere Cosmică (de dincolo de orice curente, în Grădina Arheilor!) - dar, foarte rebelă, Elisabeta Iosif vrea să compenseze/echilibreze (din nou, neîncetat!) hieratismul rece, prin “patima/pătimirea rugului”: “În suflet am livada
ADRIAN BOTEZ ALCHIMIA ECHILIBRULUI DEMIURGIC -SEMNELE TIMPULUI AUTOR ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 by http://confluente.ro/Adrian_botez_alchimia_echilibrului_demiu_elisabeta_iosif_1345146557.html [Corola-blog/BlogPost/355066_a_356395]
-
Dar, ce să vezi, în latura stângă a potecii zări ieșite din gura unei scorburi largi niște picioare de căprior, aflate-n tremur și năclăite de sânge. Corpul nu i se vedea. Era-nfundat în scobitură. Se vede că tare pătimește, gândi Natalia. Aproape uită să-i fie milă, căci vrerea de a-l ajuta îi da ghes. Se apropie, auzind un geamăt groscior de suferință. Împietri, fiindcă icnetele ce se îndeseau păreau omenești. Șiruri de mirări o străbătură, îndemnând-o
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
autori ideologici, efectivi sau terți”, arată semnatarii scrisorii. Obștea de la Petru Vodă, ctitorie a părintelui Iustin Pârvu, consideră că legea respectivă este de natură să întineze și memoria „Sfinților mărturisitori și mucenici, adică miile de clerici și mireni care au pătimit și au fost uciși pentru că credeau în Dumnezeu, iar nu pentru că ar fi săvârșit vreo crimă; sunt documentate până astăzi mai mult de 500.000 de morți în temnițele comuniste!”. De asemenea, poporul român, ca întreg este considerat de monahi
Cãlugãrii lui Iustin Pârvu, cu jalba la preşedintele Iohannis: „Un acatist cãtre pãrintele Arsenie Boca va costa 5 ani de închisoare“ by http://uzp.org.ro/calugarii-lui-iustin-parvu-cu-jalba-la-presedintele-iohannis-un-acatist-catre-parintele-arsenie-boca-va-costa-5-ani-de-inchisoare/ [Corola-blog/BlogPost/93335_a_94627]
-
chemat nimeni aici să trăiesc și să critic, dar dacă suntem cu toții cetățeni ai unei Europe unite, de ce să nu avem drepturi egale, și să ne tratăm cu același respect. Sunt convinsă că un britanic nou venit la Bucharest nu pătimește aidoma... unui român „newcomer” la Londra! Cu toate acestea, și altele care se vor mai întâmpla, este în continuare cea mai memorabilă experiența de până acum din viața mea. Deseori am impresia că fac parte dintr-un spectacol ciudat, dar
JURNAL LONDONEZ (8) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_8_lavinia_iancu_1327658503.html [Corola-blog/BlogPost/340593_a_341922]
-
timp c-atât de mult însemni, Dar prea târziu a fost, iertare să-ți mai cer. Mi-am dus singurătatea în sufletu-mi cernit, Te-am căutat în lacrimi și-n vajnica-mi durere. Ascultă-mi, Doamne, ruga, destul am pătimit. O vorba vreau să-i spun... că nu mai am putere. Acum când bătrânețea e-atât de grea povară, Mă iartă tu, copile, și-alăturea-mi rămâi. Ajută-mi neputinței un zâmbet să-i răsară, Iar când va fi sfârșitul, să-mi
MĂ IARTĂ TU, COPILE... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 by http://confluente.ro/Ma_iarta_tu_copile_.html [Corola-blog/BlogPost/348100_a_349429]
-
atâta ură! DACĂ SUNT TRIST... Lumina doarme-n frunzele de duzi, În Visul de mătase eu mai cred, Dacă sunt trist de ce mă tot acuzi, Nu-i versul meu întotdeauna mied, Nu-i versul meu întotdeauna înger Și el mai pătimește pe pământ, Desculț prin mărăcini atunci când sânger Eu nu îmi vindec rănile-n cuvânt Și nu mă plâng provocator de milă Pe umerii acestui timp concav, De toate lingușirile mi-e silă, Mă simt stăpânul Vieții, dar și sclav! Frumos
CARTEA CU FILELE NETĂIATE (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_nicoara_horia_cartea_cu_filel_nicolae_nicoara_horia_1331112795.html [Corola-blog/BlogPost/354430_a_355759]
-
separat viața de moarte: evreii din Vechilul Regat erau persecutați în continuare, dar "au scăpat de Auschwitz-ul", care i-a înghițit însă pe cei din Transilvania de Nord. Al doilea dintre participanții la această întâlnire știa "ce pățise și câte pătimise Lustig". Oricum, toți trei citiserăm între timp volumele sale, toate dedicate experienței lagărelor morții. Adevărul este pe cât de simplu, pe atât de neînțeles pentru omul de astăzi, pentru tineri în primul rând. Până la procesul lui Eichmann, desfășurat la Ierusalim în
Oliver Lustig sau a trăi la Auschwitz și a gândi despre fenomenul Auschwitz by Prof. univ. Vasile Morar () [Corola-website/Journalistic/105580_a_106872]
-
activ la viața politică. S-a retras, alături de băiat, să se îngrijească de starea sa de sănătate. (...) România pierde încă o personalitate care nu mai apare, din păcate, în zilele noastre, o personalitate care nu a dezamăgit pe nimeni. A pătimit ca liberal făcând ani grei de închisoare', a afirmat Quintus, pentru AGERPRES. Radu Câmpeanu a fost un liberal adevărat, care a influențat generații întregi de lideri politici, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, copreședintele ALDE Daniel Constantin. 'Cu mâhnire în suflet
Doliu în PNL. A murit Radu Câmpeanu () [Corola-website/Journalistic/102746_a_104038]
-
În Vinerea Mare se face pomenire de sfintele, mântuitoarele și înfricoșătoarele Pătimi ale Mântuitorului. Răstignirea nu era practicată de evrei. Cu exceptia crucificării a 800 de locuitori ai Ierusalimului de către regele Alexandru Ianeul în 87 i.Hr., în Palestina această pedeapsă era aplicată doar de către autoritatea română. Cel care primea condamnarea la moartea pe
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Vinerea Mare. Ce nu este bine să faci în ziua înmormântării lui Iisus by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101187_a_102479]
-
al Federaţiei Europene a Jurnaliştilor. De asemenea, în august 2016, a fost prezentat, în cadrul România Film Festival de la Romă și documentarul video „România, drumul de la pătimi la lumină”, o călătorie în imagini, în satele României în care tradiția și portul popular încă mai șunt pă
128 de ani de la înființarea AGERPRES by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/102167_a_103459]
-
celor 12 Evanghelii și scoaterea solemnă a Sfintei Cruci în naosul bisericii. Există obiceiul că atunci când preotul citește din Sfintele Evanghelii, credincioșii să aprindă lumânări și să se așeze în genunchi. În Vinerea Mare se face pomenirea sfintelor, înfricoșătoarelor și mântuitoarelor Pătimi ale Mântuitorului și mărturisirea tâlharului celui recunoscător care a dobândit raiul. În Sfântă și Marea Sâmbătă prăznuim îngroparea lui Hristos cu trupul și pogorârea la iad cu sufletul, pentru a ridica din stricăciune pe cei din veac adormiți. Sâmbătă seara
Deniile din Săptămâna Patimilor. Ce sunt și care este semnificația acestora by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101198_a_102490]
-
ajută cu neîncetatele și sfintele tale rugăciuni și mă sprijineste pe mine robul tău. Ia aminte la suspinele mele și nu mă trece cu vederea pe mine ticălosul și scârbitul, că știu, Sfinte al lui Dumnezeu, ca de ai și pătimit munci grele și chinuri înfricoșătoare de la cei fără de lege pentru dragostea lui Hristos, dar prin acele suferințe astăzi viețuiești luminat și ai aflat dar de Dumnezeu. Fiindcă ne-am încredințat că și după mutarea ta din viața această trecătoare, cine
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciunea adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101691_a_102983]
-
jalnică cădere la picioarele sfanțului. Iar sfanțul, punând la loc toate membrele ucisului și făcând rugăciune, a înviat mortul și i-a zis lui: "Da laudă lui Dumnezeu". Iar mortul, ridicându-se că din somn și cugetând cele ce a pătimit de la cel ce-l găzduise și cum a câștigat viața a doua oară, a slăvit pe Dumnezeu; iar mulțimea se închină ostașului ce se arătase și care-l înviase. Și după ce s-a ridicat de jos ucigașul, a luat sfanțul
SFÂNTUL MINA, protectorul păgubiților. Rugăciunea adresată SFÂNTULUI MINA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101691_a_102983]
-
relevă „statura net aristocratică a țăranului român” (Ștefan J. Fay). Amalia Ciolan mărturisește: “Am primit cartea întâmplător, de la o prietenă dragă. Am citit-o pe nerăsuflate. Nu-mi venea să cred că personajul povestea atât de simplu tot ceea ce a pătimit în viață. Imaginile se desfășurau, în timpul lecturii, în mintea mea, cadru cu cadru, și tot în același timp mă năpădeau senzații din cele mai diferite. Pe măsură ce parcurgeam traseul povestirii eram convinsă că va trebui să povestesc și eu despre Anița
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
oră de spectacol. Norocul a făcut să fiu susținută și ajutată în demersul meu de regizorul Sorin Misirianțu, fostul meu coleg, care a empatizat imediat cu subiectul. Sper ca munca noastră să fie o reverență adusă tuturor oamenilor care au pătimit nevinovați, prin suferință, în fața istoriei”. Iar Sorin Misirianțu declară: „20 de ani în Siberia - durere, speranță, disperare, desprindere, voință, luptă, curățenie sufletească, purificare prin suferință, libertate, lumină divină. Să învățăm să-i iubim și să-i iertăm pe cei care
Încălziți-vă sufletele cu teatru! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105590_a_106882]
-
mintea este inundată de frumusețea dumnezeiască, se luminează pe deplin, într-un chip pe care nimeni nu-l poate înfățișa cu precizie. Experiența lui Vasile este personală, n-a auzit-o de la altcineva, n-a văzut-o la altcineva; a „pătimit-o” el însuși, precum confirmă și Grigorie al Nyssei. Din prima perioadă a retragerii lui, Vasile a lucrat cu încrâncenare și, de aceea, cu roade multe. Studiul Scripturilor, cercetarea tradiției și asceza îl absolviseră integral. Mintea i s-a deprins
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_relatia_dintre_ratiune_si_credinta_in_teologia_sfantului_vasile_cel_mare.html [Corola-blog/BlogPost/344978_a_346307]
-
sigur o să vină. Ca-n fiecare an în Slavă Că lumea-i este în veci dragă. Chiar dacă reia urcușul, Înfruntând patimile Iisusul Se răstignește iară pentru noi Cei păcătoși și în nevoi. Nu știm de merităm, ori ba Iisus iar pătimește-așa. Repetă an de an menirea Ca să salveze omenirea. Ionel GRECU Referință Bibliografică: FLORIILE / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FLORIILE de IONEL GRECU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1428408532.html [Corola-blog/BlogPost/373862_a_375191]
-
Nu ți-ai uitat cărarea către țară/ Și vrei să-ți dormi aici somnul de veci. / Aș vrea să-ți împletesc cununa/ Din floarea care încă n-a-nflorit, / Dar peste toate se așează bruma/ Durerilor de veci ce-ai pătimit! Apoi,dl. Radu Botiș recită poezia „Munții mei prieteni”scrisă de poetul-erou Ion Șiugariu din care redau o parte:„ Mă gândesc și-acum cu drag la munții mei/ Nebiruiți de timp și aspre vijelii,/ Munți românești ai Ardealului Făclii,/ Creșteau
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
suflet, în minte și în trei caiete cu poezii modeste. Acum, mai pe scurt, să vă spun cine sunt și pe unde am trecut, până am ajuns să zbor peste ocean la celălalt capăt al pământului și ce am de pătimit de când m-am întors acasă. Așadar lumina zilei am văzut-o în comuna Pătrăuți, la 10 Km de Suceava, sat cu oameni harnici, buni și sfătoși, gata mereu să te ajute. Bunicii și străbunicii mei s-au născut, au copilărit
UN CĂLĂTOR, PRIN VIAŢĂ TRECTOR... de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Ionel_Davidiuc.html [Corola-blog/BlogPost/340489_a_341818]
-
nu-s buni măcar de lână, Sămânța li se pierde cu pruncul dimpreună. Ciobanu-și umple traista și spune mucalit: "La vară și batalii i-oi pune la pârlit." Eu cred că-s mort demult și nici măcar nu știu; De pătimesc acum, nu-nseamnă că sunt viu. Mă uit în jurul meu: “Sunt, tată, mulți bastarzi! Degeaba-n cimitire, tămâie, mamă, arzi...” Zadarnic la icoane sărutul îl întinzi; Lumina în morminte nu poți ca s-o aprinzi... Referință Bibliografică: Eu cred că
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Eu_cred_ca_s_mort_si_nici_nu_stiu_george_safir_1334602694.html [Corola-blog/BlogPost/357607_a_358936]