866 matches
-
lumânare / Ne-om pune inima, să știe / Că el a ars în întristare, / Să ne-nfioare-n bucurie. // La tine sui, Luceafăr blând, / Să stăm în doi în nemurire, / Să-ți spun, de câte am în gând, / Ca la un frate-n pătimire. // Străluminând de-acol', de sus, / Să cernem vise și iubire, / Ca să-ndulcim amarul pus / Pe astă viață de robie”. Dar nu numai glas muiat în lacrimi are poetul, ci uneori, revolta lui nu cunoaște margini și atunci proferează imprecații și chiar
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
Vini Popescu Publicat în: Ediția nr. 1564 din 13 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Retrăire! Sufăr cu tine, fiu de Zeu, Urcat la Cer în Joia Sfântă! La poarta sufletului meu Un colț de Rai te precuvântă! Tu, clipele de pătimire Le-ai împărțit cu Fiul Său! Ești tatăl firii de iubire, Chemat la Cer de Dumnezeu! În lumea dreaptă, în loc sfânt, Sufletul tău de-a pururi tace, Dar clopotele pe pământ Inimii mele nu-i dau pace! Aud mereu sunetul
RETRĂIRE! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348759_a_350088]
-
așteaptă foarte mult de la trecerea sa prin aceste locuri binecuvântate de pașii, de misiunea și de faptele sau minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos care a luat fire și trup omenesc în acest pământ ales, coborând în această stare chenotică a pătimirii, răstignirii, morții pe Cruce și, mai ales, a învierii Sale din morți pentru noi și pentru a noastră mântuire!... Și fiindcă, vorbele mele sunt mult prea sărăcăcioase în a exprima starea și mulțumirea sufletească la care am ajuns în urma săvârșirii
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
ridica până la Dumnezeu, de a deveni dumnezei după har. Sunt într-o fericită ascultare și împlinire a voii lui Dumnezeu, gânditoare, dar n-au această putință. Au și ei un proces de despătimire, dar nu în sens de despătimire de la pătimire, ci ei descoperă noi taine prin porunca care li se dă. Aceasta este un fel mai superior decât era sau o bucurie în plus. Noi îi spunem despătimire pentru ca să se înțeleagă că noi ne despătimim pentru că am fost împătimiți. Vedeți
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
a Postului este răstignirea patimilor - Preacucernice Părinte Profesor, de ce vorbim despre Cruce și Înviere în duminica a treia din Sfântul și Marele Post? De ce Biserica a rânduit să fie prăznuită Sfânta Cruce și în Postul Mare, fiind amintite acum Sfintele Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos și Învierea Sa? - Dacă privim Triodul și tradiția liturgică legată de Postul Mare din punctul de vedere istoric, putem vedea și cunoaște că în vechime sărbătorirea Sfintei Cruci era în chiar mijlocul Postului Mare, miercurea
DESPRE CRUCEA LUI IISUS HRISTOS CA LEGE SUPREMĂ A VIEŢII NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349674_a_351003]
-
adică iubirea trăită întru adevăr, care îl transfigurează pe om în bunătate, adevăr, dreptate, credință, curaj, răbdare, frumusețe, dăruire, jertfă, sfințenie. „Rănile lui Hristos (spune Sfântul Nicolae Velimirovici) au lucrat mai multe binecuvântări în lume decât sănătatea tuturor cezarilor romani”(Pătimirea Bisericii, Ed. Sophia, București, 2010, p.20). Mântuitorul nostru Iisus Hristos, nu trebuie să fie pentru noi doar foamea și setea de absolut, ci și hrana noastră zilnică de adevăr, cea spre ființă, căci „Euharistia nu înseamnă doar o aducere-aminte
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (3) LIBERTATEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362002_a_363331]
-
și a celui păcătos, a celui învățat și a celui umil. „Când soarele vede un om cu știință, cu bogăție sau cu putere politică îngenunchind la rugăciune cu cel sărman și smerit, merge surâzând întru odihna sa” (Sfântul Nicolae Velimirovici, Pătimirea Bisericii, Ed. Sophia, București- 2010, p.16). Legătura creștinului cu Hristos trebuie să fie întotdeauna familiară și naturală, căci numai Dumnezeu dă plinătate sufletului credinciosului. Pășirea în viața cea adevărată se face sub haina harului smereniei, care nu depersonalizează, ci
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
mintea îndemnurile bune și frumoase”. Fără legătura harului, care este stânca Numelui lui Iisus, inima ceva gândește și alceva vorbește. „Nu este alt nume în istorie pe care să se fi construit atâta cât pe Numele Lui” (Sfântul Nicolae Velimirovici, Pătimirea Bisericii, Ed. Sophia, București, 2010, p. 35). Fiecare gând trebuie scos din scutecelul psihic și înfășat în porfira Numelui lui Hristos, spre a da strălucire cuvântului și mireasmă faptei. Numai în acest sens se zidește unitatea minții și a inimii
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
Toate Articolele Autorului Am cumpănit înclinația gândurilor și tot mă ispitește viața cu furtul orelor. E incredibil cum alunec dintr-o stare în alta contemplându-mi neputința! Voiam să mă ridic dincolo de chemarea aceea, și iar drămuiesc timpul la roata pătimirii. Mă trezesc trasă galopant de frâul sângelui, perpelind pielea vremii la focul încercării. Pradă atracției solare, drămuiesc apropierea, să nu mă ardă înflăcărarea. Mă ispitește viața cu furtul orelor.(15 iunie 2017) Referință Bibliografică: Drămuire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN
DRĂMUIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365434_a_366763]
-
său Teodosie” sunt plagiate. Mai târziu, Cezar Petrescu este acuzat că a plagiat din Maupassant în revista „Lupta”, 3, nr. 853 din 14 oct.1924, p.2, tot de către un „confrate”, pe nume Romulus Dianu, și că în „București, orașul pătimirilor” ar fi „luat” din „Istoria Bucureștilor” de Ionescu-Gion. Aproape de noi... Mircea Cărtărescu este acuzat în „Săptămâna” din 1981, tot de un „confrate” care făcuse pactul cu Securitatea, că ar fi plagiat în „Levantul”! Chiar eu am fost acuzat de plagiat
FERICIREA DE A FI CONDAMNAT DE CONFRAŢI, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365038_a_366367]
-
Uniunea Scriitorilor, Primăria Cluj și alte organizații profesionale. Vom organiza excursi tematice. Exemplu: ședința din aprilie o vom ține la Muzeu Ciucea, unde în cadrul medalionului literar „Memoria calendarului - Octavian Goga”, îl vom omagia, împreună cu elevii din această localitate, pe „poetul pătimirii noastre”. Iar ședința din luna mai o vom ține la muzeul Lucian Blaga din Lancrăm. Toate aceste activități făcute dezinteresat, fără a aștepta recompense, și puse în slujba culturii române nu se numesc voluntariat? Sper că tot ce am făcut
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]
-
Țară, și a micimii înaltului cler ortodox în mare parte, grijuliu doar de el, nu și de Dumnezeu, Neamul nostru creștin din toate Principatele dacoromâne și-a aflat Unitatea politică de la Viteazul MIHAI, după secole de suferințe, înfrângeri, biruințe, îngenuncheri, pătimiri și răstigniri. Prima Mlădiță regală care a fost leagănul marilor personalități crescute la Sânul daco românismului ce s-a trezit spre comuniune, spre Unirea cea Mare a fost Basarabia, Mireasa și Martira, care a pătimit cel mai mult dintre toți
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre, poetul Radu Gyr. Ea primește spovedania unui neam întreg, în tot ce spovedania cuprinde mai curat și mai adânc ca trăire internă, și primind-o, o împletește cu argint, o topește în flăcări mari de curcubeu, și o aruncă
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
și gesturi¬le lor. Ea participă la viața nestricăcioasă a Duhului încă de aici, astfel că fiecare comunitate, angajată în sens mistic prin Sfânta Liturghie în taina marti¬riului, a jertfei și muceniciei, și în mod explicit prin încercările și pătimirile din lumea aceasta, asumate într-un duh de credință, cu toată responsabilitatea, răbdarea și nădejdea creștină, câștigă luciditatea du¬hovnicească, exprimată în unicul mod eclezial de a fi: "fiți tari în credință și să vă iubiți unii pe alții". Dacă
JERTFA SFINŢILOR MARTIRI BRÂNCOVENI – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361619_a_362948]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > CITATE MEMORABILE (17) Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1023 din 19 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 17- Începutul pacatului e pofta, al mântuirii e dragostea - Sf. Antonie cel Mare - Ce poate însemna pătimirea mea pe lângă ceea ce ai pătimit Tu, Doamne, Tu pentru noi toți? Cuviosul Paisie cel Mare - Cel ce se înalță împotriva oamenilor, se va înălța și împotriva lui Dumnezeu Sf. Ioan Gură de Aur - Pentru a veni cineva la lumina lui
CITATE MEMORABILE (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352479_a_353808]
-
așteaptă foarte mult de la trecerea sa prin aceste locuri binecuvântate de pașii, de misiunea și de faptele sau minunile Mântuitorului nostru Iisus Hristos care a luat fire și trup omenesc în acest pământ ales, coborând în această stare chenotică a pătimirii, răstignirii, morții pe Cruce și, mai ales, a învierii Sale din morți pentru noi și pentru a noastră mântuire!... Și fiindcă, vorbele mele sunt mult prea sărăcăcioase în a exprima starea și mulțumirea sufletească la care am ajuns în urma săvârșirii
ŢARA SFÂNTĂ – LOCUL CEL SFÂNT SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT – INTERVIU CU P.CUV. PĂRINTE ARHIM. DR. IERONIM CREŢU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/351415_a_352744]
-
profund încrezătoare și practicanta a tradiției și chiar a ritualurilor magice, mintea să a fost cu siguranta impregnata din prima copilărie de o lume a spiritului. Ca să cunoști mai bine un om și să ai explicații despre harurile ori dimpotrivă pătimirile sale trebuie sa-i cunoști rădăcinile, strămoșii, arborele genealogic. Doar familiile aristocrate în special din vestul Europei cunosc pe ultimii 1000 de ani acest arbore, dar nobilele familii țărănești unde își au sorgintea? Ne răspunde cu responsabilitatea omului de stiință
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
din afară, monarhia austro-ungară s-a destrămat, iar masele populare n-au întârziat să-și spună răspicat cuvântul. Venind din toate colțurile ținuturilor românești din lăuntrul arcului Carpaților, la Alba Iulia, ei au pecetluit pe „Câmpul lui Horia”, din preajma Cetății pătimirii și a triumfului românimii, actul solemn al voinței nestrămutate și unanime a tuturora, care glăsuia și a glăsuit mereu peste veacuri: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Românească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia
INIMA STRĂVECHE A ŢĂRII de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350930_a_352259]
-
cele abordate și înțelese din punct de vedere duhovnicesc însă, ne înjumătățesc necazul și urmările acestuia, în virtutea pedagogiei divine atotștiuoare și înțelepte. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
iubirea. Prin acest mod de manifestare omul dobândește starea după asemănare pe scara relațiilor sociale și interpersonale. De asemenea Sfântul Grigore Teologul recunoaște că filozoful creștin nu trebuie să fie indignat pentru câte i se întâmplă. Prin diferite încercări și pătimiri participă la viață mai dinamic și devine mai curajos. Pericolele, ca prilejuri de confruntare directă cu problemele și ca situații ce pretind o confruntare dreaptă, întăresc personalitatea umană ... aici se propune refuzul odihnei și a relaxării într-o viață teoretică
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
iubirea. Prin acest mod de manifestare omul dobândește starea după asemănare pe scara relațiilor sociale și interpersonale. De asemenea Sfântul Grigore Teologul recunoaște că filosoful creștin nu trebuie să fie indignat pentru câte i se întâmplă. Prin diferite încercări și pătimiri participă la viață mai dinamic și devine mai curajos. Pericolele, ca prilejuri de confruntare directă cu problemele și ca situații ce pretind o confruntare dreaptă, întăresc personalitatea umană ... aici se propune refuzul odihnei și a relaxării într-o viață teoretică
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356196_a_357525]
-
de încercare a autencității autoconștiinței noastre creștine. Trăirea „în adevăr” înseamnă luptă, dureri, lacrimi, tristețe, condamnare și necinstire, fiindcă adevărul niciodată nu se trăiește fără dureri, fără cruce . Însă virtutea ce nu se naște și nu provine din nevoință și pătimiri pentru adevăr, este numai deșertăciune și mândrie, cu alte cuvinte „mască”. Deci, iată problema noastră: care este oare criteriul și mobilul prioritar al faptelor noastre și al vieții noastre în general? Adevărul (Iisus Hristos) sau imaginarea unei întțietăți a noastre
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
cele abordate și înțelese din punct de vedere duhovnicesc însă, ne înjumătățesc necazul și urmările acestuia, în virtutea pedagogiei divine atotștiuoare și înțelepte. Dacă vrem ca viața noastră să fie o înaintare din treaptă în treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
treaptă spre piscul sfințeniei creștine, proba pătimirilor fără de voie trebuie trecută cu răbdare, nădejde, pocăință și smerenie, toate acestea în rugăciune curată către Tatăl nostru Cel ceresc, de la care ne vine nouă tot ajutorul. Acesta este drumul viețuirii duhovnicești creștine: - împreuna pătimire cu Iisus Hristos - Care și El a suferit atât de mult din cauza fățărniciei cărturarilor și a fariseilor (fără a avea aici pretenția vreunei comparații între personae și situații) - cu nădejdea învierii și a răsplatei, pe măsura eforturilor noastre ascetice. Este
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]