6,963 matches
-
Cristian Teodorescu Fărăîndoială că la prima vedere nu poate fi acuzat statul român fiindcă o societate comercială n-a fost destul de grijulie pentru a-și păzi iazul în care decantează cianuri. Dar cînd lipsa de grijă a unei firme din România provoacă un scandal ecologic internațional, asta devine și o problemă a statului. Cum a și devenit, de altfel. Nu stă nimeni să spună că o
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
cînd lipsa de grijă a unei firme din România provoacă un scandal ecologic internațional, asta devine și o problemă a statului. Cum a și devenit, de altfel. Nu stă nimeni să spună că o firmă din România nu și-a păzit iazul tehnologic cu suficientă atenție, chiar dacă e vorba de o firmă româno-australiană. Și chiar dacă e precizat și acest lucru, răspunderea României, ca stat, nu e mai mică. Ministrul mediului, dl Romică Tomescu nu a găsit de cuviință să iasă în
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
dar ar fi trebuit să fie de neacceptat pentru ministrul mediului din România. Dar pînă să se producă accidentul de la Baia Mare, previzibil teoretic pentru cei care veghează mediul din România, nimeni n-a atras atenția societății în discuție să se păzească. Iar dacă a făcut-o, n-a urmărit dacă Aurul din Baia Mare se și păzește. Dar să admitem că la Ministerul Mediului siguranța iazului în care societatea Aurul din Baia Mare își decanta cianurile a fost socotită perfectă. S-a dovedit
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
să se producă accidentul de la Baia Mare, previzibil teoretic pentru cei care veghează mediul din România, nimeni n-a atras atenția societății în discuție să se păzească. Iar dacă a făcut-o, n-a urmărit dacă Aurul din Baia Mare se și păzește. Dar să admitem că la Ministerul Mediului siguranța iazului în care societatea Aurul din Baia Mare își decanta cianurile a fost socotită perfectă. S-a dovedit, cu vîrf și îndesat, că nu e așa. Asta nu mai e însă doar problema
Catastrofe și gafe catastrofale by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17311_a_18636]
-
supranaturală, a noului premier spune multe despre toți acei predecesori ai săi care și-au ales consilierii din alte motive, la fel de firești, precum răsplătirea amicilor personali sau a unor membri ai partidului cu venituri prizărite. În România, banul public e păzit cu strășnicie împotriva neaveniților, dar curge cu larghețe pentru "ai noștri". Un sentimentalism financiar indiferent de culoarea politică a făcut ca obiceiul ceaușist al numirilor inepte în funcții de mare decizie să se perpetueze și după revoluție. În timp ce specialiștii pleacă
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
violent vizionara: "dai peste dărîmături ziduri cojite și moloz/ ești parcă/ într-o biserică dezafectata/ sînt fete jupuite de-apostoli printre/ inscripții cotidiene și porcarii mulțime/ iar mai departe chilii puștii/ smocuri de iarbă și trei găini pocite/ aure moi păzind doar bolovăni/ o sală de spectacole cu scaune stricate/ un fel de scenă prăbușita/ iar în mijloc/ un clopot lung de fier cu semne/ chirilice alături de/ scrijelituri barbare./ Printr-o spărtura mică pătrunzi precum un abur./ Te-acoperă un aer
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională. Să le păzim cu scumpătate, să le apărăm cu toate puterile noastre!... Și, daca este vorba de limbile străine, cine poate zice că acestea în școlile românești nu se pot învăța? Și dacă în prezent nu se pot, să le organizăm astfel, ca să
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
comicul grotesc al situațiilor în care sunt puși muncitorii. Astfel, Marcu, suferind un minor "accident de muncă", scoate la iveală din cizma un... bocanc, captura de război de la un pilot american, căzut la Ploiești în spatele livezii tatălui său; militarul, care păzește ambasada își face gimnastică mintală troznindu-si, "plăcut", oasele cefei; tentativă securistului Luca de a-l trage de limbă pe bătrânul Matei eșuează lamentabil: ("- Burghezia a săpat aici adânc, a fost bulevardul ei: anii ^30, ce să ne mai dăm noi
În oras se întâmplă ceva... by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18025_a_19350]
-
trăind din publicistica și slujbe pasagere, de-abia în 1916 putîndu-si adună în volum schițele publicate în presă. În 1912, se căsătorește cu actrița Fany Rădulescu, care avea, din altă căsătorie, o fetiță, Puia. Mai tîrziu cele două femei vor păzi bine existența scriitorului, nelăsîndu-l să se abată de îndatoriri, inclusiv de deșele solicitări bănești venite de la Ludovica, frații și surorile sale. S-a instalat cam de la început o stare surda de tensiune, care uneori dădea în clocot, între scriitor și
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
încărcat de omăt. * * * Muții (băieți) înghesuindu-se duminică la poarta unei școli de mute (fete). Vorbeau peste gard cu mîinile agitîndu-se cu o mare iuțeala. Vorbeau, - cum s-ar zice despre inșii normali că "li se bat turcii la gură". Păzite de pedagoge, vorbitoare, după cîte mi-am dat seama, fetele răspundeau febrile, bulucindu-se, cu gesturi înfrigurate și ele și contorsionîndu-si mult gurile gata parcă să scape cîte un cuvînt. Mi s-a părut că una, arătîndu-și insistent degetele, vrea
Însemnări uitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18042_a_19367]
-
atunci cine e de vină? Trupetele dornic să arate că el nu pățește ce i s-a întîmplat camaradului sau de la Costești sau comandantul său, care n-a fost în stare să-i explice pentru ce l-au pus să păzească publicul de la meciul cu pricina? Evident că în atmosferă încinsă din ultimele săptămîni se poate ajunge și la ideea că ceea ce s-a întîmplat cu prilejul acelui meci de hochei a făcut parte dintr-un scenariu. Asta ar simplifica mult
Sîngele măsurat cu sublerul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18128_a_19453]
-
acum, minus un milion! - este cert (simplu calcul al probabilităților) că există valori reale, morale și competențe, care nu sunt "mediatizate", cunoscute, oameni care poate că nu au ăncredere an ei, ori sunt ăndemnati la un laș "autoexil", ori sunt păziți de afirmare: foarte cert, există brazi ascunși sau retezați, gata să fie doborați. Bradul "baladei"-apolog nu se putea apăra singur - dar oamenii pot. De ce ar putea numai "ceilalți", iar nu "valorile reale"?
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
întâmplă că la Brașov: bandele de tâlhari la drumul mare cotonogesc cot la cot cu o poliție coruptă și lasă. Dacă indolenta cu accente criminale a finanțiștilor noștri internaționaliști nu mă suprinde, mă miră tăcerea asurzitoare a autoproclamaților "naționaliști". Ce păzește dl Vadim, ce mai aștepta dl Funar, ce dovezi mai dorește cohorta de iubitori ai spiritualității românești pentru a-și face auzit glasul potestatar? În legătură cu ceilalți am ajuns să nu mai am nici o iluzie: fericiți că și-au făcut micile
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
materialele publicate și prin layout conturează imaginea unui București viu, colorat, eclectic. Luna de luna, o echipă de editori pasionați, cu expertiză în domeniile pe care le reprezintă, răstoarnă semnul de întrebare din sintagma «unde mergem?». Și în loc să vă spună «păzea!», va invita în oraș. «Noi punem semnul exclamării în Bucureșt!» este sloganul care însoțește campania de lansare a revistei. Vom face asta în fiecare lună, atât pe print, cât și prin intermediul ediției online www.bewhere.ro", a declarat Stela Nadoleanu
S-a lansat o nouă revistă de cultură urbană dedicată Bucureştiului - BeWhere the city! () [Corola-journal/Journalistic/25024_a_26349]
-
-l schimbe, este Dragostea mai puternică decât „scârbosul uriaș gândac” - lumea ființelor așa-zis raționale!? Pascal e conștient că „prădătorii” își schimbă doar blana: „... lupii nu mai sunt de recunoscut, poartă cravată, se plimbă în limuzine elegante, frecventează bordeluri și păzesc turmele oilor imbecile.” (p. 66) - chiar în pagina cu numerologia simbolică a Diavolului! Toată viața a încercat să nu se mai gândească la această lume: „Tu ar trebui să cânți numai jazz... Și nimic altceva!Ar fi trebuit să rămâi
Un Robespierre modern – cântăreț de jazz by Eugen Cojocaru () [Corola-journal/Journalistic/2500_a_3825]
-
materialele publicate și prin layout conturează imaginea unui București viu, colorat, eclectic. Lună de lună, o echipă de editori pasionați, cu expertiză în domeniile pe care le reprezintă, răstoarnă semnul de întrebare din sintagma «unde mergem?». Și în loc să vă spună «păzea!», vă invită în oraș. «Noi punem semnul exclamării în Bucureșt!» este sloganul care însoțește campania de lansare a revistei. Vom face asta în fiecare lună, atât pe print, cât și prin intermediul ediției online www.bewhere.ro", a declarat Stela Nadoleanu
BeWhere the city - o nouă revistă de cultură urbană dedicată Bucureştiului () [Corola-journal/Journalistic/25023_a_26348]
-
dintre aceștia fiind deja prinși, până la această oră. Cei 24 de migranți tunisieni și algerieni au fugit din centrul de trasfugi de la Arad miercuri seară, potrvit primelor informații, după ce ar fi forțat gratiile unui geam din spatele clădirii. Centrul nu era păzit, ci doar monitorizat video, însă se pare că una dintre camerele de luat vederi nu funcționa la momentul în care cei 24 au plecat din imobil. Situația acestora pe teritoriul României nu este clarificată la acest moment. "Au fost alarmate
24 de migranţi au fugit dintr-un centru de transfugi din Arad () [Corola-journal/Journalistic/25034_a_26359]
-
de vie, ea m-a urcat pe un cal și tot ea m-a învățat că măgarul poate să râdă și, cel mai important lucru, să respect și să iubesc omul de lângă mine... Cum aș putea uita nopțile când am păzit, alături de ea, cu pușca în mână, lanul de porumb de tot felul de lighioane... L.V.R.: Domnule Calciu, fiindcă știți și limba georgiană, mi-ați vorbit despre cuvinte cu etimologie comună: a mătrăși, janghinos etc. Vorbiți-ne puțin pe această temă
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
i-a sărutat mîna. Ea nu s-a ferit, ba mai mult l-a bătut pe spate, bărbătește, pe jandarm și l-a întrebat cam cum stă treaba la noi. Jandarmul i-a spus că treaba merge brici, că el păzește să fie ordine, să asculte lumea de autorități și că de jumătate de an nu au mai fost evenimente în comună. Ana Pauker l-a felicitat, a întrebat cine este primar în comună, dacă e cu comuniștii, dacă e om
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
cu ce ar fi trebuit să se compare, de vreme ce jandarmul nu fumase niciodată pînă atunci. Era luna mai și bătea spre iunie. Doamna Ana și cu rusul au stat la sanatoriu cam două săptămîni. Sau poate trei? Sanatoriul era bine păzit, erau paznici cu pistoale automate, nu se apropia nici rîndunica fără consimțămîntul celor doi și al paznicilor. De trecut au mai trecut ei prin comună, în goana mașinii, erau greu de văzut că geamurile erau fumurii, praful se făcea o
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
unul din primele numere libere ale României literare. Se întreba atunci, neliniștită: „Cum va reacționa scriitorul român în fața posibilității, deodată, după zeci și zeci de ani, de a rosti, în felul lui, în stilul lui, adevărul integral? Cum își va păzi privirea de o asemenea lumină?” Interogația ei se concretizează repede în deziluzie. Iar ultimul jurnal înregistrează implicarea ei activă în acest tip de dezbatere. De departe, proiectul de la 22 este pentru ea marea dezamăgire, laolaltă cu altele, individuale, ale unor
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
Contractul prenupțial te salvează de un divorț păgubos! Asta aud tot mai des tinerii care se pregătesc să-și unească destinele. Pe lângă verighete, invitații, rochie și pantofi, viitorii miri caută și cele mai avantajoase contracte prenupțiale. Totul ca să-și păzească averile. Paza bună trece primejdia rea! Zicala e tot mai actuală de când noul Cod Civil a reintrodus contractul prenupțial. În goana după rochia sau verigheta perfectă, viitorii miri caută să-și păzească bunurile personale, informează . Contractul prenupțial se încheie la
Contractele prenupţiale te salvează de la un divorţ păgubos. Vezi aici detalii () [Corola-journal/Journalistic/24633_a_25958]
-
cele mai avantajoase contracte prenupțiale. Totul ca să-și păzească averile. Paza bună trece primejdia rea! Zicala e tot mai actuală de când noul Cod Civil a reintrodus contractul prenupțial. În goana după rochia sau verigheta perfectă, viitorii miri caută să-și păzească bunurile personale, informează . Contractul prenupțial se încheie la notar și costă cel mult 600 de lei. Acolo, fiecare dintre soți va trece și averea cu care vine. Și, după caz, aceiași cu care va pleca. Și când e clar că
Contractele prenupţiale te salvează de la un divorţ păgubos. Vezi aici detalii () [Corola-journal/Journalistic/24633_a_25958]
-
alătură manifestanților. Până acum, nu s-au înregistrat conflicte, ordinea publică fiind asigurată de circa 150 de jandarmi, mulți dintre ei, localnici, ai căror părinți și soții se află printre manifestanții care poartă pancarte pe care stă scris ” Voi ne păziți pe noi și noi vrem să scoatem la lumină viitorul copiilor voștri!”. Locuitorii municipiului Slobozia revendică demisia Guvernului și a președintelui Băsescu, precum și alegeri anticipate, nu comasate.
Slobozia: Peste 2.000 de persoane protestează împotriva lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/23865_a_25190]
-
de noapte capul meu lîngă un roi de albine/ Trupul, un arbore în delir/ Un copac înflorit, cu papagali poligloți// Sunt doar freneticul seminarist al coapselor tale/ Între care, frumoasă, ai ascuns cheile paradisului/ Pe care trupul meu tînăr le păzește de hulpavii hoți” (O femeie trage cortina apusului). Rezultatul: o precumpănire a certitudinii tranchilizante. Chiar atunci cînd intervin accente ale disconfortului, acestea sînt pe dată amortizate de context. Nimic grav nu s-ar putea petrece pe aria unei atari receptivități
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]