271 matches
-
al XV-lea. După dezastrul de Mohàcs (1526) și preluarea puterii de Ioan Zapolya, fostul voievod al Transilvaniei, Ungaria a devenit o sursă de neînțelegeri militare și diplomatice între Imperiul Otoman și Imperiul Habsburgic, finalizându-se cu transformarea ei în Pașalâcul de la Buda (1540), timp de 150 de ani. Victoria coaliției creștine (1683-1699), încheiată cu pacea de la Karlowitz, a adus modificări esențiale, Ungaria intrând în granițele Imperiului Habsburgic, odată cu Transilvania. Revoluția democratică de la 1848, sub conducerea lui Lajos Kossuth, a dus
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Habsburg atacă pe regele Boemiei Ottokar ocupând Viena. După domnia îndelungată a împăratului Carol al V-lea (1519-1566), posesiunile central-europene revin fratelui său Ferdinand de Austria. Pericolul înaintării turcilor spre centrul Europei, după transformarea unei părți importante a Ungariei în pașalâc, a determinat Imperiul Habsburgic să preia conducerea celor două coaliții creștine (Liga Sfântă) de la sfârșitul secolului al XVI-lea și al XVII-lea. Viena a fost asediată de oștile otomane în două rânduri: de Soliman Magnificul (1529) și de marele
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în est) și Turcia și Adjaria (în vest). Majoritatea armenilor din Djavahetia au imigrat în regiune după anexarea Georgiei de către Imperiul Rus. Ponderea elementului armean în provincie este următoarea (1997): Samțhe-Djavahetia sau, cu altă denumire, ținutul Meshetia corespunde cu hotarele pașalâcului otoman Ahîska (actualul Ahalțihi), unde turcii erau predominanți. După războiul ruso-turc din 1828-1829, pașalâcul a fost lipit Rusiei și aici s-a înființat două uezd-e: Ahalțihi și Ahalkalaki. Pentru a-i diferenția de turcii din Turcia, li s-a inventat
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
în regiune după anexarea Georgiei de către Imperiul Rus. Ponderea elementului armean în provincie este următoarea (1997): Samțhe-Djavahetia sau, cu altă denumire, ținutul Meshetia corespunde cu hotarele pașalâcului otoman Ahîska (actualul Ahalțihi), unde turcii erau predominanți. După războiul ruso-turc din 1828-1829, pașalâcul a fost lipit Rusiei și aici s-a înființat două uezd-e: Ahalțihi și Ahalkalaki. Pentru a-i diferenția de turcii din Turcia, li s-a inventat etnonimul „"turcii-meshetieni"”. Această populație (din 220 sate ale provinciei) a fost deportată de Stalin
Turcii din Georgia () [Corola-website/Science/304346_a_305675]
-
Cetatea Severinului (cheia de intrare spre Europa centrală, cum era denumită în acele timpuri) va confirma importanța sa strategică, când doi ani mai târziu, tot pe Dunăre, la Mohacs, în 1526 Ungaria va fi înfrântă și va fi transformată în pașalâc turcesc. După distrugerea definitivă a Cetății Severinului, părțile oltene ale Banatului de Severin au ajuns sub stăpânirea efemera a banilor craioveni, iar Banatul Severinului și-a delimitat hotarele între Orșova și Făget. Legat de istoria Cetății Severinului și de luptele
Banatul Severinului () [Corola-website/Science/304418_a_305747]
-
erau creștini (datorită faptului că acei ciprioți purtau haine țesute cu in și bumbac, având două fețe, corespunzătoare celor două religii). Între 1572 și 1668 au avut loc 28 de răscoale, care au fost înăbușite. În 1670 Cipru a devenit pașalâc. Otomanii au fost înfrânți de ruși în 1877 și au semnat Pacea de la San Stefano. La data de 9 iulie 1878, în cadrul Congresului de la Berlin, s-a revizuit Pacea de la St. Stefano și s-a anunțat că Ciprul va trece
Constituția Ciprului () [Corola-website/Science/312581_a_313910]
-
La numai doi ani de la această promisiune, are loc însă dezastrul de la Mohács, în urma înfrângerii oștilor lui Ludovic al II-lea de către cele turcești conduse de Soliman Magnificul, după care cea mai mare parte a Ungariei a fost transformată în pașalâc turcesc. Transilvania, care până la această dată a avut statutul de voievodat autonom dependent de Ungaria, a trecut și ea sub suzeranitatea turcească, situație în care se găseau și celelalte două provincii românești: Țara Românească și Moldova. În aceste împrejurări, regele
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
sași, secui, maghiari (românii majoritari fiind fără drepturi politice) de Dieta de la Mediaș, și instaurat pe tronul princiar. În noiembrie, sprijinul otoman se concretizează în obținerea de către Bocskay a actului (berat) de numire ca principe al Transilvaniei și rege al pașalâcului turcesc, Ungaria. „Numirea lui Ștefan Bocskay ca rege al Ungariei, importanța și fastul încoronării sale, la care a fost prezent marele vizir turc, reprezintă aspectul particular și limita superioară a sprijinului politic otoman. Totodată, prezența marelui vizir la încoronare sublinia
Ștefan Bocskai () [Corola-website/Science/310181_a_311510]
-
și când Mihai a recucerit Transilvania a fost asasinat din ordinele generalului italian Gheorghe Basta. La sfârșitul secolului XVII, Ungaria și Transilvania au devenit părți ale Imperiului Austriac (Habsburgic), după înfrângerea turcilor care transformaseră peste 150 de ani Ungaria în pașalâc turcesc. Tot atunci apare în Transilvania biserica greco-catolică care a dus, în secolul al XVIII-lea, o luptă politică pentru recunoașterea de către Austrieci a drepturilor românilor ardeleni și pentru desființarea orânduirii nedrepte numită "Unio Trium Nationum". În 1718 o importantă
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
regale din 1217 și 1256 este menționată cu numele de "Sân-Nicolau", după numele mănăstirii de aici care avea hramul „Sf. Nicolae”. Mai târziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de dijmele papale din anul 1334. În timpul Pașalâcului de Timișoara, la Sânnicolau Mare s-a ridicat o fortificație de pământ lângă așezarea civilă. Această cetate a fost dărâmată în 1701, în urma Păcii de la Karlowitz care prevedea dărâmarea ei ca una dintre condițiile pentru pace. După trecerea Banatului sub
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
turci, care au executat mai multe capete ale bisericii ortodoxe de pe insulă, considerați organizatorii și conducătorii rebeliunii. Sultanul Mahmud al III-lea a fost obligat să ceară sprijinul vasalului rebel și rival, pașa Egiptului, căruia i-a oferit controlul asupra „Pașalîcului Cretei”. Armata egipteană a debarcat pe insulă în 1824, iar Ibrahim și-a asumat obligația să înăbușe rebeliunea. Insula Creta a fost scena luptelor și atrocităților războiului cretano-egiptean între 1821 și 1828. În cele din urmă, musulmanii au fost alungați
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
zonă au loc unele framântări sociale, cum au fost cele din anii 1467 și 1514. La începutul secolului XVI, oștile otomane se revarsă spre centrul Europei, cucerind Belgradul în 1521. După înfrângerea ungurilor la Mohács, în 1526, regatul maghiar devine pașalâc turcesc, situație în care ajunge și Bihorul. Localitatea rămâne un important centru agricol și comercial. În anii 1710 și 1739 ciuma lovește Marghita, decimând populația. La începutul secolului XVIII, o dată cu slăbirea puterii turcești, Marghita trece sub stapânirea Imperiului habsburgic. În
Marghita () [Corola-website/Science/296637_a_297966]
-
acea vreme menționau acest fapt. În prezent numai unele hărți maritime mai păstrează acest reper. În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de nobilul covăsnean Gheorghe Doja (Dózsa György), care a cuprins și Bihorul. În 1541 s-a constituit pașalâcul de la Buda, care cuprindea Ungaria Centrală. Transilvania a devenit principat autonom în cadrul căruia era înglobat și Bihorul. În 1660 turcii ocupă Oradea și întreg ținutul pe care-l vor stăpâni până în anul 1692. În anul 1703 izbucnește o mișcare anti-habsburgică
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
Țările Române au fost învinse, nu cucerite, iar domnitorii români au fost nevoiți să se închine sultanului pentru a nu pierde domnia și țara. Soluția de compromis a fost benefică românilor, care au scăpat de cucerire și de transformarea în pașalâc. Cauzele acestui compromis al otomanilor se află în vecinătatea Țărilor Române cu cele două mari puteri: Ungaria și Polonia. Disputa dintre puterile creștine și Poartă a asigurat statutul autonom al Țărilor Române. Din perspectiva maghiară, țările române se aflau între
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
imperiului turcesc. În 1484, Ștefan cel Mare este obligat să le cedeze Turcilor Bugeacul, pierzând astfel accesul la mare odată cu Cetatea Albă. În 1526 după dezastrul armatelor Regatului Ungariei la Mohacs, întreaga Peninsulă Balcanică și mare parte din Ungaria sunt pașalâcuri ale Imperiului Otoman, dar Transilvania (cu voievozi maghiari), Moldova și Țara Românească (cu voievozi români) rămân Principate autonome, cu propriile lor Sfaturi, suverani, legi, armate, flote dunărene, logofeți (ambasadori) și cu religia oficială creștină: ele plătesc tribut Sultanului turc dar
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
achingiilor turci din 1390. Presiunea otomană l-a determinat pe țarul bulgar de la Târnovo să se supună regelui maghiar. În 1393, Baiazid I a cucerit cetatea Veliko Tărnovo și l-a luat prizonier pe însuși țarul Sisman și a instaurat pașalâcul în Bulgaria estică-unitate administrativă otomană guvernată de un pasă. Personal, a plecat la lupta împotriva românilor. În toamna anului 1394, sultanul Baiazid I a invadat Țara Românească. Mircea își strângea oastea ce numără 12 000. Oastea lui Baiazid numără 40
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
fiind dezavantajați de creșterea amenințării otomane și de lipsa sprijinului intern. Mulți pretendenți au alimentat insubordonarea boierilor față de domnitor, ce erau dispuși să schimbe domnitorii pentru menținerea și creșterea privilegiilor. Mulți optau pentru supunerea față de sultan. Însă transformarea țării în Pașalâc ar fi însemnat pierderea privilegiilor și domeniilor feudale. Astfel, boierii erau nevoiți să se unească în jurul unui domnitor pentru a susține politică antiotomană. Astfel, a urmat la tron Mihail I, fiul lui Mircea. Apar dispute între Regatul Ungariei și Poartă
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
II-lea a ocuapat Trapezuntul în 1461, cererile otomane au devenit imperative. Între anii 1458-1459 a renunțat la plata tributului față de turci care se ridică la 10000 de galbeni anual. Transformarea ultimelor regiuni sârbești în 1459 și transformarea lor în pașalâc au trezit suspiciuni față de intențiile Porții. Boierii munteni s-au unit în jurul lui Vlad pentru a evita transformarea țării în pașalâc. Pe plan intern, și-a consolidat poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
turci care se ridică la 10000 de galbeni anual. Transformarea ultimelor regiuni sârbești în 1459 și transformarea lor în pașalâc au trezit suspiciuni față de intențiile Porții. Boierii munteni s-au unit în jurul lui Vlad pentru a evita transformarea țării în pașalâc. Pe plan intern, și-a consolidat poziția. Și-a înlăturat potențialii pretendenți și evita posibilitatea grupării boierilor nemulțumiți în jurul unui pretendent. Potrivit miturilor populare, în duminică Paștelui în anul 1459, i-a obligat pe toți boierii să lucreze la cetatea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
o politică fiscală grea, lapusnenii revoltandu-se. Este ulterior ucis la Liov în 1582. După ce turcii au cucerit Belgradul în 1521, aceștia aveau o largă deschidere spre Europa. După Bătălia de la Mohacs din 1526, Ungaria nu a fost transofrmata în pașalâc, ci într-un stat supus suzeranității otomane. Ambii pretendenți, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au fost încoronați ca regi ai Ungariei, desfășurându-se un război civil. Ioan Zapolya s-a impus cu ajutorul nobilimii, turcilor și al lui Petru Rareș
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Ungariei în patru părți. Transilvania și câteva comitate din estul Tisei, inclusiv cetățile Oradea și Casovia au rămas sub stăpânirea lui Ioan Sigismund II Zapolya. Banatul a fost oferit unui nobil maghiar, Petru Petrovici, centrul și sudul Ungariei transofrmate în pașalâc turcesc, iar restul Ungariei, partea de nord, a rămas sub stăpânirea habsburgilor. Episcopul Gheorghe Martinuzzi s-a impus ca stăpân absolut în Transilvania după ce Ștefan Mailat a fost luat prizonier de turci. Dieta Transilvaniei s-a reunit la Târgu Mureș
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
din secolul al XV-lea cu numele de Rechyoka și Rechycha. Cercetările arheologice au descoperit în acest spațiu urme de locuire din perioada neolitică, dacică și romană. Este menționată în 1673 cu numele Reszinitza, ai cărei locuitori plăteau impozite către pașalâcul Timișoarei, iar în anii 1690 - 1700, izvoarele o amintesc ca depinzând de Districtul Bocșei împreună cu alte localități din Valea Bârzavei. Conscripția din 1717 o menționează cu numele Retziza, având 62 gospodării impuse de către stăpânirea austriacă nou instaurată aici. Ea devine
Reșița () [Corola-website/Science/296939_a_298268]
-
luat însă sfârșit în 1526 după bătălia cu otomanii (turcii) de la Mohács. Regatul a fost împărțit în trei părți: partea de vest a fost anexată de Austria, principatul Transilvănean a devenit independent de Ungaria, iar centrul Ungariei a ajuns ca pașalâc sub stăpânirea Imperiului Otoman timp de peste 150 de ani, în sec. XVI - XVII. După 150 de ani de ocupație otomană, în secolul XVII Austria și alianța creștină au eliberat centrul Ungariei ocupat de Imperiul Otoman. Revolta maghiară (lipsită de succes
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
o serie de confruntări între albanezii conduși de Skanderbeg și Imperiul Otoman aflat în expansiune. La scurt timp după moartea lui Skanderbeg, după victoria otomană în asediul din 1478 al Shkoderului, rezistența albaneză organizată a încetat și țara a devenit pașalâc turcesc. A rămas sub control otoman, ca parte a provinciei Rumelia, până în 1912, când a fost proclamată independența primului stat independent albanez. Formarea conștiinței naționale albaneze datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și se înscrie în fenomenul mai larg
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Provincia Kosovo a fost o regiune a Imperiului Otoman din 1455 până în 1912, la început ca parte din pașalâcul Rumelia, iar din 1864 ca provincie separată. În această perioadă cele mai multe districte administrative (cunoscute sub numele de sanjaks ( "bannere" sau districte), fiecare guvernată de un sanjakbey (aproximativ echivalente cu "senior de district")) au inclus părți din teritoriu ca parte în
Istoria pașalâcului Kosovo () [Corola-website/Science/315191_a_316520]