394 matches
-
data de 30 mai 1963 în localitatea Cămărzana, județul Satu-Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 2551 Enzesfeld-Lindabrunn, Hauptstr. 22/2, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Cămărzana, str. Ceaslăș nr. 181, jud. Satu-Mare. 70. ETTWEIN NICULINA-FLORINA, fiica lui Pașca Niculae și Anastasia, născută la data de 7 aprilie 1979 în localitatea Gopalnic-Mănăștur, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Germania, 78073 Bad Durrheim, Unter Lehr Str. 6, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Copalnic-Mănăștur, sat Laschia nr. 165
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
loc între anii 1970-1971 la revista “Luceafărul”, unde Cezar Baltag și Fănuș Neagu îl susțin să publice intens. Debutează editorial în anul 1972 cu volumul ""Cercuri la Elsinore"", premiat de Asociația Scriitorilor din București. Volumul a fost ilustrat de către Angela Pașca. El este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1975. Următoarele volume au apărut în condiții grafice excepționale la Ed. Univers Enciclopedic, fiind însoțite de desene făcute de Mircia Dumitrescu:
Virgiliu Stoenescu () [Corola-website/Science/308732_a_310061]
-
preot în Lătureni preotul Vasile Gan, care a suljit pâna în anul1937, cu un an înaintea morții având inițiativa de a se construi o nouă biserică. Între anii 1936/1937 - 1944 au sulit la biserica din Valea Largă preoții Vasile Pașca și Ioan C.Turcu. Intre 1945 - 1949 a fost preot Nicolae Rotaru zis și Colesnic. Din 1949 au slujit puțină vreme preoții Eugen Muntean, Ioan Sârbu și Gog Cornel, apoi Jurjia Dumitru, ca după el să vină din nou Gog
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
regulă, din lemn (sau marmură), ținut cu evlavie în lada de zestre, „printre stivele de țesături înflorate, aromate cu busuioc și levănțică”, într-un „săculeț din pânză albă de in”; este utilizat doar de femei, în marcarea pâinilor rituale (a păștilor și a prescurelor). Numit pecetar, prescurnicer sau pristornic, acest obiect de cult era, până la un moment dat, nelipsit din casele satelor maramureșene situate pe Iza, Mara sau Cosău. Practica s-a pierdut ori s-a degradat, dar, din fericire, s-
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
pe de altă parte un club nou, condus de profesorul Radu Vianu și cuprinzând opt secții sportive, printre care și handbal feminin. După 1990, acest club a renunțat la secțiile de lupte și handbal. CSM Bistrița este antrenată de Horațiu Pașca. Echipa joacă meciurile de pe teren propriu la Sala Polivalentă din localitate. Principalul finanțator al echipei este Consiliul Județean Bistrița Năsăud.
CSM Bistrița (handbal feminin) () [Corola-website/Science/336079_a_337408]
-
opere lexicografice de mari proporții, considerate „una dintre culmile lexicografiei naționale”, rămase, din păcate, neterminată, au participat, alături de coordonatorul ei efectiv, Sextil Pușcariu, lingviștii Constantin Lacea și Theodor Capidan, secondați de Nicolae Drăganu, C. Diculescu, D. Evolceanu, Teodor Naum, Ștefan Pașca, Yves Auger, I.A. Rădulescu-Pogoneanu și alții. Cea de-a doua lucrare științifică de răsunet elaborată în cadrul institutului fondat și condus de Sextil Pușcariu a fost "Atlasul lingvistic român". Gândită tot de ctitorul Muzeului, ea a fost pusă exemplar în
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
de studiu graiurile maghiare din România, precum și graiul ceangău din Moldova. Au fost editate, de asemenea, două volume de "Materiale și cercetări dialectale", în 1960 și, respectiv, în 1983. Continuând cercetările de onomastică pornite, în trecut, de Nicolae Drăganu, Ștefan Pașca, Vasile Bogrea, George Giuglea, Gustav Kisch și alții, au fost efectuate, încă din deceniul șase, anchete directe de antroponimie și toponimie în diferite zone, precum Valea Bistriței (Bicaz), Valea Sebeșului, Porțile de Fier, Maramureș, Valea Jiului etc., publicându-se un bogat
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” () [Corola-website/Science/309177_a_310506]
-
se află într-un hrisov de danie din 8 aprilie 1419, fiind menționat cu statutul de sat. Într-un alt document al domnitorului Alexăndrel, dat la 2 iulie 1453, se precizează că satul Pașcani se află pe moșia boierului Oană Pașcă, de la care i se trage și numele. În secolul al XVII-lea, moșia satului a ajuns în proprietatea boierilor Cantacuzino. Boierul Iordachi Cantacuzino a îndeplinit rangul de mare vistiernic la curtea domnească de la Iași, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634-1653
Biserica Sfinții Voievozi din Pașcani () [Corola-website/Science/321518_a_322847]
-
talent scouting sau producție video. De aproape trei ani, HaHaHa Production are și o divizie de producție video: HaHaHa Video Production. Până în 2015 au fost produse câteva zeci de clipuri pentru artiști Alex Velea, Mihai Ristea, Sore Mihalache, Feli, Silviu Pașca și Don Baxter. De asemenea, HaHaHa Production s-a implicat și în organizarea de diferite evenimente, printre care se află concertul lui Smiley de la Sala Palatului din 1 martie 2014 sau Revelionul HaHaHappy New Year 2015, eveniment produs de Primăria
HaHaHa Production () [Corola-website/Science/333697_a_335026]
-
comuniste. În tot acest timp au existat întâlniri în grupuri restrânse în diferite orașe, ferindu-se însă în permanență de publicitate din pricina persecuțiilor regimului. Din 1990, Societatea Antroposofică a fost reînființată, cu sediul central în București, sub îndrumarea Dr. Lazăr Pașca. De atunci se organizează în permanență grupuri de studiu, întâlniri și simpozioane de aprofundare și promovare a concepției antroposofice. În prezent este condusă de un consiliu administrativ format din membri din diferite orașe, care țin legătura cu centrul de la Dornach
Societatea Antroposofică () [Corola-website/Science/311440_a_312769]
-
s-au declarat ca fiind ortodocși, iar la recensământul din anul 1930, din cei 1137 de români din Huedin, numărul lor crescuse la 465. Primul consiliu parohial din Huedin a avut următoarea componență: Teodor Toader - (preot) administrator parohial, Dr. Vasile Pașca - medic la Spitalul Județean Huedin, Dr. Gheorghe Popescu - prim judecător, Dr. Gavril Gáll - avocat, Manase Ciungar - profesor, Constantin Căciulă - director la Banca „Vlădeasa”, Mihai Mărincaș - casier la Banca „Vlădeasa”, Gavril Pipoș - preceptor controlor, Mihai Bențe - telefonist, Nicolae Sacaliș - comerciant și
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
problema edificării unei biserici ortodoxe în Huedin. Au fost începute demersuri pentru colectarea fondurilor necesare, formându-se în acest sens o comisie pe data de 7 august 1925. Din comisia pentru edificare au făcut parte Aurel Munteanu - președinte, Dr. Vasile Pașca și Dr. Gavril Gáll la care s-au adăugat ulterior Valer Bologa - director de bancă, Ioan Georgescu - directorul Școlii de Arte și Meserii, Vasile Goia - comerciant și Petru Dreve. În vederea ridicării lăcașului de cult au fost studiate mai multe planuri
Biserica ortodoxă - Huedin I () [Corola-website/Science/312227_a_313556]
-
la o altitudine de 1220 m, în Munții Bihorului. Accesul la peșteră se poate face din Valea Arieșului pe ruta Albac-Horea-Mătișești-Valea Albacului (20 km), sau dinspre Ghețarul Scărișoara, 12 km drum pe jos, pe traseul Ghețar-Ocoale-Sfoartea-Pasul Ursoaia-Valea Albacului. 1963 - Pădurarul Pașca Ispas descoperă peștera, iar speologii I.Viehmann și Gh.Racoviță explorează și cartează primi 212 m de galerii, relevând faptul că în fundul peșterii sub un planșeu stalacmitic se aude zgomotul unui râu subteran. După aproape 20 de ani, în 1981
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
baschet la vârsta de 11 ani, alături de formația ProBaschet Cluj-Napoca, antrenată de profesorul Voicu Moldovan. Mihai alesese sportul cu mingea la coș la îndemnul mamei, după experiențe mai puțin reușite la karate sau fotbal. Făcând echipă cu Paul Chetreanu, Rareș Pașca sau Mihai Racovițan, Silvășan a pus mâna pe opt titluri de campion național la nivel de juniori. Silvășan a primit chemarea la echipa de seniori a Clujului în stagiunea 2001/2002, când principal era Horea Rotaru. Ulterior, Mihai a debutat
Mihai Silvășan () [Corola-website/Science/334256_a_335585]
-
biserici de lemn, cel al "Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil". Șirul preoților ce au slujit în această localitate, începând cu primul menționat de documente în anul 1744: Pop Gheorghe și continuând până în prezent cu Pop Vasile, Pop Ioan, Pop Andrei, Pașca Victor, Cherebețiu Ioan, Cerghi Teodor, Almaș Ioan, Pop Vasile, Ciaca Pompei, Macovei Ioan, Casacu Emil, Holoban Mihai, Ciaca Pompei și Ceaca Ioan ne dovedește faptul că biserica construită un pic după anul 1900 nu a fost prima biserică din sat
Biserica de lemn din Ceaca () [Corola-website/Science/323379_a_324708]
-
identificării șarpelui tomitan cu Glykon a fost acceptată de cea mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
cu Glykon a fost acceptată de cea mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător al acestui
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
Florin Marius Tacu p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Teodor Mihalcea, secretar de stat p. Ministrul afacerilor interne, Ioan Buda, secretar de stat Ministrul apărării naționale, Mihnea Ioan Motoc Ministrul transporturilor, Petru Sorin Bușe Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer Ministrul afacerilor externe, Lazăr Comănescu Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 9 noiembrie 2016. Nr. 830. Anexă PROGRAM 09/11/2016
EUR-Lex () [Corola-website/Law/277042_a_278371]
-
auto constituit conform alin. (1)." PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Achim Irimescu Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer București, 20 iulie 2016. Nr. 511. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/273935_a_275264]
-
bunurilor prevăzute la alin. (1) se fac venit la bugetul de stat, potrivit prevederilor legale. ... PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: -------------- Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Cristiana Pașca Palmer Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu p. Ministrul afacerilor externe, Alexandru Victor Micula, secretar de stat București, 19 septembrie 2016. Nr. 57. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275206_a_276535]
-
voia domnului, afară însă de bisericile din Rădăuți, sau o casă sau un pridvor. Un episcop (numit în document mitropolit) al Romanului apare în documente la 30 septembrie 1445, când domnul dăruia preasfințitului mitropolit, chir Calist al Romanului, un tătar Pașca din tătarii domnești de la Neamț, cu sălașele și cu averile sale. Iar după moartea episcopului, acesta îl va lăsa bisericii “sau îl va da cuiva sau îl va slobozi”. Dacă îl va ierta, tătarul să trăiască “în țara noastră, slobod
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
soarta unui rob. Actul dat de Ștefan cel Mare se înscrie, am putea spune, în limitele unei tradiții de toleranță românească. La 30 septembrie 1445, Ștefan voievod, fiul lui Alexandru cel Bun, dăruia lui Calist, episcopul Romanului “un tătar, anume Pașca, din tătarii noștrii de la Neamț și cu sălașele sale și cu averea lui... Iar după moartea lui (a episcopului), sau îl va lăsa bisericii, sau îl va da cuiva, sau îl va slobozi, el este volnic. Iar întru aceasta noi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pot să vă spun că un prieten bun al meu, Aurel Suciu din Timișoara. Ieronim Comșa era? A, bine, dar el a făcut parte din comitet. Mai era Chebeleu..., trei studenți din Cluj, mi se pare de la Medicină: Crainic, Corvin Pașca și Chebeleu... Ei au fost țărăniști, nu legionari. Crainic, așa-zis Gogu, a fost bătut groaznic... A fost un om voinic tare, și Îmi amintesc că era În luna aprilie când a intrat În cameră Țurcanu și s-a dus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Carpaților” 213 Organizația „România Liberă” 213 Organizația „România Viitoare” 213 Orha Victor (deținut) 292 P Paleologu Alexandru 23, 26, 38 Pandrea Petre (Petre Marcu Balș) 37 Pandurescu Aurel 232 Papuc 302 Partenie Sava 349 Pascu Ștefan 100 Paschia (sergent-major) 355 Pașca Corvin 230 Pauker Ana 40 Paula 198 Pavel Cornel 50, 53 Pavlovici Florin 320 Păduraru (locotenent) 354 Pătrășcanu Lucrețiu 300 Pătrășcoiu 300, 324 Păvăloaie Constantin 230 Penculea Pompi 121 Penescu Vladimir Nicolae 28 Perla Gheorghe 361 Perlea (maior) 369 Petcu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
DINDELEGAN, GABRIELA, îndrumări practice pentru analiza sintactică, LLR, 3, nr.4,1977,14-17. [80] PARFENE CONSTANTIN, Compozițiile în școală, EDP, București, 1977. [81] PARFENE CONSTANTIN, Literatura în școală. Contribuții la o didactică modernă a disciplinei, București, ED P, 1977. [82] PAȘCA DORINA, Corelarea, interrelația și transferul de cunoștințe. Eficiența lor în pregătirea elevilor din clasele I-IV, în Metode active de predare-învățare în lecții, TîrguMureș, 1977, p. 90-92. [83] PAȘCA Maria Dorina; GIURGIU, Viorica, Sistem de lecții folosit în vederea formării deprinderilor
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]