3,931 matches
-
încheie prin stropirea cu Agheasmă a ramurilor de salcie; c. Rânduiala specială pentru Agheasma mică așa cum se face după Paști, în toată Săptămâna Luminată; d. Rugăciunea la binecuvântarea în Sfânta Duminică a Paștilor a pâinii care este numită de popor paști, se încheie prin stropirea pâinii cu apă sfințită; e. Rugăciunea de binecuvântare a brânzei și a ouălor în Sfânta și Marea Duminică a Paștilor este precedată de Sfințirea cea mică a apei. 7. Stropirea cu Agheasmă spre sfințire a lăcașurilor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
boală fatală/Uneori!”, „maculatoarele sunt niște rogojini albe așezate sub duzi”, „privirea senină albește hârtia” etc, iată, sunt imagini atât de blânde, liniștitoare, împletite cu acea culoare verde a ierbii, iarbă care prinde osânză și se îngrașă și „Nu o paște decât liniștea/ Și aceea sfioasă în cimitire”. Poeziile din volum nu au un ciclu continuu așa cum am citit de curând poezia lui Dan Tipuriță care s-a născut în „intimitatea genetică a cromozomilor” unde „îngerii și-au hrănit cândva cu
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
pe o scândură. Apoi s-a dus în părțile Olteniei și a intrat ca frate începător la Schitul Crasna, județul Gorj, prin anul 1920, spunând egumenului Dionisie Lungu că a rămas în țară cu războiul. Egumenul i-a rânduit să pască vitele. După trei ani i-a spus starețul fericitului episcop Ioan: „Frate Ioane, lasă vitele și pregătește-te că în noaptea aceasta te facem călugăr!"Dar el, tăinuindu-se, a dispărut din schit în noaptea aceea și, neștiut de nimeni
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
Mănăstirea Secu, care era pustnic sub stâncile Sihlei. Părinții bătrâni spun că el i-a fost mulți ani duhovnic sfântului episcop Ioan. În anul 1931 a fost întâlnit pe obcina Sihlei de către Arhimandritul Cleopa Ilie, pe atunci fratele Constantin, care păștea oile Mănăstirii Sihăstria, împreună cu fratele său, Vasile. Episcopul mergea pe potecă spre Sihla și în urma lui mergea un ierodiacon basarabean, care îi era ucenic. Episcopul s-a oprit o clipă și i-a spus ucenicului său în limba rusă: „Spune
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
l-a mai văzut niciodată. Numai Dumnezeu știa unde se adăpostește robul său. După cinci ani de zile, adică în primăvara anului 1951, Dumnezeu l-a descoperit iarăși pe sfântul episcop Ioan într-un chip ca acesta: Fratele Ștefan Juncu, păscând oile Mănăstirii Sihăstria prin pădure, deodată a observat un lucru minunat. Câinii s-au oprit din lătrat, iar oile s-au strâns în jurul unui bătrân pustnic necunoscut. Era cuviosul episcop Ioan. Apoi fratele l-a auzit pe sihastru vorbind: „Oare
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
oile s-au strâns în jurul unui bătrân pustnic necunoscut. Era cuviosul episcop Ioan. Apoi fratele l-a auzit pe sihastru vorbind: „Oare ce am greșit eu astăzi lui Dumnezeu, de m-a arătat oamenilor !" Apoi i-a zis fratelui care păștea oile: „Frate Ștefan, vină încoace și nu te teme ! Știu că te spovedești la părintele stareț Ioil, dar te rog să nu-i spui la spovedanie, nici la altcineva, că te-ai întâlnit cu mine astăzi !" Și îndată, sfântul Ioan
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
vara o căldură înăbușitoare. Pe străzi geții bărboși și pletoși, pășesc înfășurați în cojoace și ițari. Locuitorii vorbesc o gracă împestrițată cu getică și sarmată. Peste tot vede paragină, bordeiele sunt sub pământ,rar se văd pluguri arând și vite păscând. Tomitanii l-au primit cu plăcere, l-au scutit de impozite și l-au numit poetul lor. „Dacă la Roma încă vreun ins mă ține minte Sau numele meu singur trăiește înainte Să știe că acolo unde începe ghiața Printre
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
Autorului de noapte. Oasele cuvintelor au început să trosnească și liniștea surdă bea din verdele crud, pe tâmplele munților venit-au cocorii s-amurgească când noaptea-și linge sălbatic umbrele aninate în dud. S-a topit căldura-n răcoare și paște din perlele vii semănate-n suiș, visele noastre se-mpletesc în visele florilor cu gura zdrobită pribegind printr-al lumii desiș. Un înger își fâlfâie inocentele aripi, mesteceni schilozi se apleacă cu fruntea-n pământ, liniștea bea din tâmplele mele-argintate
DE NOAPTE de LEONID IACOB în ediţia nr. 471 din 15 aprilie 2012 by http://confluente.ro/De_noapte_leonid_iacob_1334505807.html [Corola-blog/BlogPost/359034_a_360363]
-
care nici nu le știm încă. Exact aceste experiențe ne lipsesc. Înainte ele erau reprezentate de tabere de cercetași, de activitățile pe care copiii le făceau împreună cu părinții lor, de mersul la bunici pentru a strânge fânul sau pentru a paște animalele. Sigur, vremurile s-au schimbat, e normal să nu se mai întâmple toate aceste lucruri. Dar ele nu au fost înlocuite cu altceva. Cel mult, au fost compensate cu uitatul la televizor, jucatul pe calculator sau statul pe Facebook
Pentru informații, există Google. Pentru experiență, este nevoie de mai mult by https://republica.ro/pentru-informatii-exista-google-pentru-experienta-este-nevoie-de-mai-mult [Corola-blog/BlogPost/338849_a_340178]
-
-i mincinos, românul nu-i șarlatan. O fi Ponta român? Căutați vă rog influențele sângelui părintesc cum a-ți făcut la domnul Claus Werner. Poate Doamna Senator Firea să poată găsi că vrea „prea mulți copii”, că strămoșul X a păscut oile prin Basarabia sau măcar a fluierat în biserică. Totul este posibil dacă vrea. Și a vrut. Nu cumva este Ponta creștin de rit vechi și sărbătorește Crăciunul de Paște? Românu-i prost de bun. Înghite orice. Chiar și bacșișul turcesc
AŞA-I ROMÂNUL! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431764781.html [Corola-blog/BlogPost/341586_a_342915]
-
Iar cei care trec pe-acolo, îl Pomenesc și-i dau Cinstire ! Pentru ce-n Biserică și în Cultură a zidit, Poporul și Biserica, Dascăl de Neam, l-a numit ! ...........,................................ Sf.Mc.Aristocle, Preotul. În orășelul Tamasa, din Cipru, Preot-Slujitor Aristocle, Păștea Turma, Bunului și Blând Păstor ! Când Maximian-Galeriu, prin persecuțiile crunte Torturau orice creștin, Preotul fugi la munte, Într-o peșteră...dar iată, a aflat că-n Salamina Sunt torturați în chinuri grele, cei ce-și iau din Cer, LUMINA ! A
SF.NICOLAE CABASILA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1434995402.html [Corola-blog/BlogPost/365892_a_367221]
-
bară și au venit dansatoarele la țăranii mei. Deci, nu mai este nimic din ce-a fost. Generația celor bătrâni se duce și vine o generație bătrână și ea, adică generația mea. Mă uit la foștii mei colegi cu care pășteam vacile, prietenii mei din copilărie. Ei da, se uită la mine cu un fel de admirație și nu mai îmi spun pe nume și îmi vorbesc cu „dumneavoastră”. La ei mai este respectul față de cel care s-a ajuns într-
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_maestrul_tudor_gheorghe_.html [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
Mă ardeam la degete, la buze, fumul îmi inunda ochii. Ciobanul mă privea amuzat, de parcă-mi zicea să-mi fie învățătură de minte. Eu visam la țigările lungi de un metru pe care Unchiu Culiță le fuma în Banat, când păștea oile în preajma fabricii de țigări de la Timișoara. „S-arunca rebuturile-n câmp. Ierea câte-o țâgare de-on metăr, dohăneam din ea o saptamână!” După ce le-am dat câteva indicații unor turiști cehi, m-am apropiat de nea Ioniță și
„- Nu-i treaba me cin te-o trimes...” În prima mea ciobănie, „omul Domnului” ne-a apărut pe un vârf de munte și noi l-am luat cu bolovani by https://republica.ro/z-nu-i-treaba-me-cin-te-o-trimes-in-prima-mea-ciobanie-zomul-domnului-ne-a-aparut-pe-un-varf-de-munte [Corola-blog/BlogPost/338788_a_340117]
-
ce vă conferă cu adevărat sentimentul plenitudinii ? Grigore Vieru Eu știu că Dumnezeu mă iubește, dar nu știu pentru ce... Ca un copil aștept dimineața,/ Până la lacrimi mi-e dragă viața. Din bunuri/ Câte fostu-ne-au lăsate,/ Eu am păscut înfometat/ Ideea/ Pe dealurile cele mai/ Sărate,/ De-aceea ars mi-i sufletul,/ De-aceea./ Și-asemeni cântărețului-/ Al vieții-/ Sub ceruri/ Ce topite cură,/ Am dus la gură/ Fluierul arșiței/ Și-o stea de sus/ M-a sărutat pe
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
tipic țărănească organizatorii au amenajat în spațiul de la Valea Zânelor staule cu oi și o expoziție cu obiecte specifice vieții păstorești. Cu toate acestea, simțim nevoia de a urca pe pajiștile munților, acolo unde de veacuri, mocanii din partea locului își pasc turmele în umbra și răcoarea pădurii, în bătaia vântului și a ploii, în cântecul fluierelor și în dangătul tălăngilor. Și pentru ca tradițiile locului să fie respectate pe deplin, vizitatorilor li s-a oferit și posibilitatea de a se plimba cu
NEDEIA MOCĂNEASCĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1437330296.html [Corola-blog/BlogPost/377368_a_378697]
-
câmpul de la marginea satului dinspre dispensar, lăsând miei acasă, să nu apuce să guste din iarbă, chiar dacă îl enerva zbieratul oilor ce-și chemau continuu miei. După spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. Se întâmpla uneori ca vreunei oi să-i vină sorocul fătării chiar pe câmp și el doar un copil trebuia să se descurce, s-o moșească cum văzuse la
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
muzeu și a acestor festivaluri. La ediția 2012 au avut în premieră cel mai mare coș de Paști de 2,5 metri lungime și 1,5 metri lățime în care gospodinele din sat și-au expus coșărcile cu mâncăruri pascale: pască, miel făcut din aluat de cozonac, babă (cozonac mic, umplut cu nucă sau cu mac), ouă roșii, ouă încondeiate, cârnați, mușchi afumat, o sticlă de vin. Acest coș este sfințit în noaptea de Înviere la Biserică și se servește în
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
de a audia și o baladă păstorească interpretată de tinerii de la Chișinău, mai puțin cunoscută, Pe munte cu iarba verde: „Pe munte cu iarba verde/ O turmă de oi se vede/ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!”// Și oițe frumușele/ Pasc tufe de floricele./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Pe munte cu iarba verde/ Între ele un ciobănaș de dor cântă drăgălaș./ Hai, dui, dui, dui, dui, dui!// Doine dulci încântătoare/ De dor de înstrăinare./ Hai, dui, dui, dui, dui
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
poate depăși ușor pragul de 120 de ani. De exemplu, generațiile mai tinere, adică cei care au acum o vârstă mai mică de 30 de ani, aceștia pot avea șansa să trăiască peste 100 de ani, evident dacă nu ne paște vreun război mondial sau cine știe ce calamități naturale până atunci. Considerând că aceste nenorociri nu se vor întâmpla prea curând, poate că mai avem ceva timp să ne gândim mai bine ce este de făcut. Chiar dacă unii încă visează la nemurire
SECRETUL TINEREŢII de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/paul_gheorghiu_1420533654.html [Corola-blog/BlogPost/352197_a_353526]
-
Acasă > Poezie > Credință > NICICÂND Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2090 din 20 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nicicând nu mi-a fost cerul așa de înalt, dar nicicând stelele nu mi-au fost mai aproape, nicicând n-am știut în înalt să mă scald, dar
NICICÂND de DORA PASCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474391819.html [Corola-blog/BlogPost/380826_a_382155]
-
mincinos. Nicicând nu mi-a fost luna-n ceruri mai dragă, dar nicicând soarele nu a fost mai al meu, nicicând n-am crezut c-ar putea să m-atragă un cuvant izvorât din pustiu, Dumnezeu ... Referință Bibliografica: NICICÂND / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
NICICÂND de DORA PASCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474391819.html [Corola-blog/BlogPost/380826_a_382155]
-
meu, nicicând n-am crezut c-ar putea să m-atragă un cuvant izvorât din pustiu, Dumnezeu ... Referință Bibliografica: NICICÂND / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dora Păscu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
NICICÂND de DORA PASCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474391819.html [Corola-blog/BlogPost/380826_a_382155]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2090, Anul VI, 20 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Dora Păscu Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se considera voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
NICICÂND de DORA PASCU în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1474391819.html [Corola-blog/BlogPost/380826_a_382155]
-
ai vrea, să te irige doar pe tine? Totuși, miloși, creatorii de modă au pregătit și pentru voi ceva; buni cunoscători ai tradițiilor și obiceiurilor voastre, au imaginat niște superbe haine din petale de flori, pentru Caloian. Căci.... Caloianul vă paște! Crescând la țară și fiind și mare consumatoare de ceapă de Pericei, sunt în asentimentul celor care îl consideră cel mai bun... dintre Prim-Miniștri. Nu pot să nu recunosc meritele celui care a dus faima cepelor la Bruxelles, ba
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1478593275.html [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
împărtășesc această trăire și o dăruim, primind zâmbetele care ne înfloresc sufletele. Florin se uită la filme vechi, Monica ascultă muzică în camera ei, Mira ascultă muzică romantică, definind o nouă percepție a sărbătorilor. Festinul s-a desfășurat conform tradiției. Pască dulce și sărată, așa cum a învățat de la bunica dinspre tată, să potolească pofta de cozonac și deliciul ouălor vopsite. Bunica ei dragă, cu origini în zona Vasluiului, familie de viță nobilă, nerecunoscută de regimul politic în care și-a trăit
ÎNVIEREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1462218115.html [Corola-blog/BlogPost/381728_a_383057]