278 matches
-
celuilalt, care-i dădea curajul să se ridice astfel Împotriva tradiției. Pe urmă Amory a produs o cotitură În conversație și a aflat că Burne era profund preocupat și de alte lucruri. Îl interesau științele economice și cocheta cu socialismul. Pacifismul Îl ispitea; citea cu fidelitate Mesele și pe Lev Tolstoi. — Dar religia? l-a Întrebat Amory. — Nu știu. Multe lucruri Îmi sunt Încă nelămurite. Abia de curând am descoperit că am creier și m-am așternut pe citit. — Pe citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
prietenii tăi, nu e deloc indian, ba tocmai că e chiar prea european. Ni s-a Întâmplat o mare nenorocire, tineri de mare valoare ca tine au hotărât deodată să vândă toată moștenirea iudaismului pe blidul de linte al falsului pacifism european. Vor să devină Iisus Hristos. Vor să le dea creștinilor o lecție despre cum se Întinde al doilea obraz. Îi iubiți pe dușmanii noștri și Îl urâți pe Uri Țvi, până și pe sfântul serafim. Dar noi ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
vru să strecoare câteva cuvinte, dar Fima se lăsa dus de val, arzând tot de exaltare spirituală: De ce naiba li se spală tuturor creierul spunându-li-se că egalitatea umană e străină de iudaism, marfă neevreiască de proastă calitate, fals pacifism creștin, În timp ce amestecătura aiurită clocită de un rabin mesianic oarecare, bunicul lui Gush Emunim 1, care a luat câteva fragmente din Hegel și le-a cârpăcit cu niște zdrențe de la Iehuda Halevi 2 și niște vechituri de la rabinul Loew3 din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cârpăcit cu niște zdrențe de la Iehuda Halevi 2 și niște vechituri de la rabinul Loew3 din Praga, e considerată elixirul pur al iudaismului, descins direct de pe Muntele Sinai? Ce Înseamnă asta? Nebunie curată! „Să nu ucizi“ e după voi străin iudaismului, pacifism creștin extremist, iar rabinul Georg Wilhelm Friedrich Hegel, acest premergător al nazismului, devine dintr-odată moștenire iudaică! Îți spun, tată, Yosef Haim Brenner 1 are mai mult iudaism În degetul lui mic decât fosilele voastre În caftane și psihopații cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
și, în consecință, am lucrat pentru Pământ prin intermediul Ligii. Personalul permanent al Ligii ― adăugă ea ― este demult la curent cu doctrina non-A, dar n-a reușit s-o implanteze nicăieri altundeva în Galaxie. Diferitele guverne asimilează această doctrină cu pacifismul, ceea ce nu este deloc adevărat. Ele nu pot concepe un stat în care poporul să se adapteze pe loc la necesitățile oricărei situații, inclusiv introducerea unui militarism total. Gosseyn încuviință reamintindu-și cuvintele lui Thor-son. Și nu se mai întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
se liniștea. La momentul potrivit, Carol se rostogolea la o parte, pentru a evita să aibă de-a face cu pata umedă de pe cearșaf. Incapacitatea lui Carol de a se revolta împotriva acestei vieți sexuale spârcâite și prozaice se datora pacifismului ei natural. După ce Dan pleca la muncă, unde orna literele care formau acronime sau, după caz, le simplifica, Carol se trezea că are la dispoziție o grămadă de timp liber. La fel ca toate soțiile, se apuca să deretice și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
ambiguă în privința războiului și ostilă față de „politicianismul plutocrat și corupt” al Partidului Liberal. Boemi antiburghezi, unii apropiați cercurilor conservatoare, alții - celor socialiste, nu puțini predispuși la compromisuri conjuncturale, independenți artistic, dar dependenți financiar, antidinastici și anticlericali, adepți ai neutralismului și pacifismului, critici la adresa politicii proantantiste a guvernului Brătianu, membrii cercului se vor regăsi, după 1918, pe aliniamente ideologice diferite. Istoricul de artă Theodor Enescu a început, la finele anilor ’80, o micromonografie minuțioasă și documentată despre colecționarul Bogdan-Pitești, despre colecție și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
un pamflet despre comerțul românesc: „Vrem s’avem faliții noștri!“), Tudor Arghezi („Inginerul redactor“, tabletă antitehnocratică), Eugen Filotti („Canibalism“, în care directorul revistei Cuvîntul liber - devenită ulterior cea mai importantă publicație de stînga din România interbelică - îi atacă pe „dușmanii pacifismului”), Andrei Braniște („În jurul cîtorva fapte diverse“), B. Fundoianu („Ferestre spre Occident“, despre problema traducerilor din literatura română). După cum se vede - oameni politici de stînga și gazetari independenți de aceeași orientare, critici ai politicii liberale din timpul Primului Război Mondial, combatanți la revistele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
revistelor” a nr. 91-92, revista lui Crainic este menționată pozitiv, pe fundalul polemicii mai vechi a Contimporanului cu Viața românească (mutată între timp la București): „numărul din aprilie se deschide cu un cuprinzător eseu al d-lui Nichifor Crainic despre pacifism, văzut din unghiul viitoarelor raporturi spirituale dintre popoare. Proza, versurile și cronica o semnează colaboratori valoroși ai revistei ce, desigur, a handicapat definitiv Viața românească, agonizantă în oficina Camerelor de Comerț din București”. Prețuirea față de o parte a literaturii promovate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Țarist) sau al confederațiilor statale recente, precum Italia post-Risorgimento sau Germania wilhelmiană. Atitudinea față de avansul tehnicii și al civilizației industriale îmbracă forme extrem de diverse, de la fetișizare triumfalistă, entuziastă (futurismul) la angoasă apocaliptică (expresionismul), de la militarism revanșard la anarhism, bolșevism și pacifism. În fundamentalul său studiu dedicat modernității vieneze din preajma lui 1900, Jacques Le Rider deconstruiește, pe urmele lui Carl Schorske, „forma actuală a mitului habsburgic”: „Comparativ cu celelalte mari capitale europene, Londra, Paris sau Berlin, Viena de la finele secolului al XIX
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o virtute, nesupunerea-i un act de violență, iar io mi-s un dușman al trebii ăsteia. Hai odată! Sus fustele, jos chiloții și Napoleon O’Toole o să-ți ofere o seară desă-l pomenești. Ar fi un act de adevărat pacifism. Cred că în sanscrită cuvântul pentru asta e ahimsa. Domnu’ Gandy însuși ar fi mândru de mata. Femeia clătină din cap, și se uită implorator la bărbatul ei. — Apoi dacă-i pe-așaă spuse acesta, ridicându-se pe jumătate de pe scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
place să ia o hotărâre, și care e dotat cu putere de voință este un membru, mai folositor comunității naționale decât un infirm, indiferent de aptitudinile lui intelectuale. Un popor de savanți degenerați fizic, cu voința slabă și practicând un pacifism laș nu va putea cuceri niciodată cerul; el nu va fi nici măcar în stare să-și asigure existența pe acest pământ." Nu-i așa că vă sună cumva cunoscute aceste idei? Iată ce spune Adolf Hitler la pag. 286 al aceleiași
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
găsit cîțiva epigoni. La această revistă colaborează poeții Vasile Voiculescu, Ion Pillat, filosoful, poetul și dramaturgul Blaga, criticii Pamfil Șeicaru și Tudor Vianu. Încă din 1930, orientarea antioccidentală este clar afirmată, atunci cînd Nichifor Crainic arată într-un articol intitulat " Pacifism" ceea ce trebuie să constituie fundamentele unei politici externe autentic românească: Pentru noi, pacea nu poate să-și afle realizarea decît în restaurarea raporturilor de prietenie spirituală cu vecinii noștri. Acești vecini aparțin în mare parte aceleiași religii ca și noi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ale NATO. Săptămînalul de politică extemă Lumea, din 7 aprilie 1983, însoțise informația cu o fotografie a manifestațiilor de la Atena împotriva bazelor americane. Logica românească asupra războiului rece acoperă, fără întrerupere, întreg deceniul opt. Propaganda denuclearizării nu este afirmarea unui pacifism care ar marca sfîrșitul doctrinei sovietice a coexistenței pașnice: ea trimite la o concepție leninistă. Pacifiștii nu se înșeală și manifestă în Suedia, la Lund, cu ocazia reunirii Convenției pentru dezarmare nucleară în Europa, din 29 iunie 2 iulie 1988
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
methedrinei, cocainei și tranchilizantelor, apare în cartea lui Thompson ca un loc straniu și hilar. Acest spațiu e populat de indivizi idiotizați de dogme absurde, servind interesele unei legi desfigurate până la axiomele vetuste ce au transformat idealurile în retorici opresive, pacifismul în agresiune și Visul American într-o junglă sălbatică de întâmplări și senzații aflate la limita irealității. Scopul declarat al călătoriei, acela de a descoperi fața întunecată a Visului American, este urmărit prin ochiul tulbure al protagonistului narator. În momentele
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
mai uimitor e că poporul nu se ridică împotriva unor astfel de guvernări. Așadar, care e diferența dintre monarhie și republică? Stupefiant e că societatea în întregul ei nu se revoltă la auzul acestui cuvînt: război"346. Nici optimismul, nici pacifismul și nici indignarea nu au împiedicat războiul. Victoria aliaților a adus cu sine prăbușirea a două imperii, al Germaniei și al Austro-Ungariei. Dar și un lanț de revoluții naționale și sociale. A reușit una singură, cea din Rusia. Toate celelalte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de orice consistență morală. În paralel, în Biserica dătătoare de legi, montaniștii vedeau o deviere și o trădare a conformității genuine și integrale a legii evanghelice, care dezicea viața militară și războiul considerate repugnante și antitetice principiilor umanității, fraternității și pacifismului predicate de către aceasta. De aceiași părere erau și maniheii, cu toate că învățătura lor nu era o simplă erezie creștină, ci chiar o nouă religie. Biserica a considerat-o erezie datorită însușirii unor elemente tipic creștine, inserate în teoria sa, cu privire la existența
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
bolii naționale este mereu aceeași și, așa cum toate drumurile (materiale) duc la München, tot așa toate raționamentele discursive ale lui Hitler duc la semnul "evreului", elementul central al întregii sale retorici, "un vast amalgam de rele, printre care capitalismul, democrația, pacifismul, jurnalismul, [...] modernismul, urbanismul, pierderea (conștiinței adăugirea mea) religioase, jumătățile de măsură, starea proastă de sănătate și slăbiciunea monarhiei"426. Doctrina lui Hitler, prin urmare, s-a desăvârșit abia în perioada de după război, la München, cu toate că începurile sale își au originea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
în raport cu Germania hitleristă, ci și cu cea a regelui Wilhelm sau a Republicii de la Weimar. Nu doar prin faptul că a devenit un pitic politic și un gigant economic, ci și prin faptul că militarismul său s-a transformat în pacifism, ambiția sa, în consumerism, iar raționalizarea sa a fost contracarată de ecologism. În contextul acestei mutații, țara rămîne altminteri ea însăși, alimentîndu-se din pînze freatice profunde. În ceea ce privește Franța, ea pierde brusc malthusianismul economic care o caracteriza de decenii bune și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
începuturile perioadei post-staliniste, care aduc un dezgheț în interiorul sistemului și ideea de "coexistență pașnică" în plan extern. Apoi speranțele de democratizare se năruie odată cu înăbușirea Revoluției maghiare și regresul pe care îl re-prezintă regimul Brejnev, iar coexistența se golește de pacifism după afacerea rachetelor din Cuba (1962). Se trece atunci la o stare care nu mai este nici război rece, nici coexistență pașnică, ci un no man's land între cele două. Ridicarea zidului Berlinului (1961-1962) instaurează și simbolizează pietrificarea relației
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
promoveze pacea și să coopereze cu Europa occidentală. Putem așadar înțelege cît de stranie este această amenințare. Ea ține de complexitatea unei Uniuni Sovietice a cărei dezvoltare militară este obiectiv războinică și a cărei dezvoltare economică ar fi obiectiv pașnică. Pacifismul URSS poate înceta să fie pur propagandistic și să înceapă să reflecte nevoia profundă a unei societăți civile și a unei economii sub-civilizate. Însă imperialismul URSS nu este totuși o momeală "anticomunistă". Revoluția este urmașa unui Imperiu pe care l-
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu orice preț, care ar asigura supraviețuirea biologică a Europei. Ambele atitudini exprimă o conștiință acută a pericolului. Însă una presupune acceptarea protectorului, iar cealaltă, acceptarea protectoratului. În vreme ce atlantismul a devenit parte a istoriei europene odată cu semnarea pactului atlantic (1949), pacifismul european autonom cu totul altul decît pacifismul Mișcării pentru Pace a anilor războiului rece, teleghidat de URSS și de vocație universală nu s-a afirmat decît abia în 1981, după afacerea rachetelor Pershing: 350 000 de manifestanți pacifiști la Amsterdam
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
biologică a Europei. Ambele atitudini exprimă o conștiință acută a pericolului. Însă una presupune acceptarea protectorului, iar cealaltă, acceptarea protectoratului. În vreme ce atlantismul a devenit parte a istoriei europene odată cu semnarea pactului atlantic (1949), pacifismul european autonom cu totul altul decît pacifismul Mișcării pentru Pace a anilor războiului rece, teleghidat de URSS și de vocație universală nu s-a afirmat decît abia în 1981, după afacerea rachetelor Pershing: 350 000 de manifestanți pacifiști la Amsterdam, 300 000 la Bonn, Roma, Madrid, Atena
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
vocație universală nu s-a afirmat decît abia în 1981, după afacerea rachetelor Pershing: 350 000 de manifestanți pacifiști la Amsterdam, 300 000 la Bonn, Roma, Madrid, Atena; 250 000 la Londra; 200 000 la Bruxelles, în acel an. Acest pacifism traduce o conștientizare majoră a riscului de nimicire a Europei. Însă această conștientizare poartă în sine o inconștiență cu privire la carențele și efectele sale. Pacifismul total sau necondiționat, care respinge defensiva armată în orice circumstanțe, nu poate avea eficacitate preventivă decît
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Bonn, Roma, Madrid, Atena; 250 000 la Londra; 200 000 la Bruxelles, în acel an. Acest pacifism traduce o conștientizare majoră a riscului de nimicire a Europei. Însă această conștientizare poartă în sine o inconștiență cu privire la carențele și efectele sale. Pacifismul total sau necondiționat, care respinge defensiva armată în orice circumstanțe, nu poate avea eficacitate preventivă decît dacă dispune de puternice curente de opinie simultane și sincrone la potențialii adversari. Or simultaneitatea și sincronismul sînt astăzi la fel de puțin posibile ca și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]