616 matches
-
paharnic este rânduit ispravnic al ținutului Fălciu la 1787, tatăl său deținând părții de moșii În Petrișori și Giurcani . La 18 septembrie 1787 sunt atestați ca ispravnici ai ținutului Fălciu Iancu Greceanu, fost mare paharnic și Alexandru Rășcanu, fost mare paharnic. Era spătar la 1790, biv vel spătar la 16 martie 1790. Spătarul Alexandru Râșcanu are patru copii: Măriuța (Maria), pentru care dă foaia de zestre din aprilie 1795 (este consemnată moșia Întreagă de la Frenciugi, patru pogoane de vie la Liești
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
un ciocan pentru a auzi credincioșii. La 1790 Alexandru Râșcanu vel spătar ar fi donat două cărți bisericii sale, conform Însemnărilor sale de pe ele. Unele surse ne indică construirea bisericii cu hramul Sfânta Treime În august 1789 de biv vel paharnicul Alexandru Râșcanu pe moșia sa. Biserica a fost construită din vălătuci cu Îngrăditură de nuiele. Potrivit unui chestionar din 16 ianuarie 1948 . Alte surse consemnează construirea bisericii la 1790 (din 1962 datează Învelirea bisericii). Ctitorii sunt biv vel vornicul Alexandru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, care au venit din Eparhia Tomisului, cu binecuvântarea Î.P.S. Teodosie, cu prilejul hramului. ANEXĂ 1. Documente 1. 7175 (1667) ianuarie 30. - Misail egumenul și soborul mănăstirii Bârnova vând lui Apostolachi mare paharnic din Frănciuci satul Căpotești de peste codru, În ținutul Vaslui, cu vecini, pentru 500 de lei bătuți, bani cu care s-a acoperit mănăstirea și s-au reparat beciurile.. </citation>, care iaste Începută a o zidi de Miron Barnovschi vodă și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
V / 8, Original, difolio, filigran, sigiliu mijlociu În chinovar. EDIȚII: Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. IV, p. 266, nr. 1182. 4. 1745 (7253) iuni(e) 17 . - Ioan Nicolaie Voievod Însărcinează pe Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, să Îndrepte hotarul moșiei Drăgușeni a lui Vasilache Costache, biv vel stolnic, dinspre Giurgești, Șăndreni și alte moșii În urma pretenției ridicate de Ion Mătăsariul și fratele său Sandul, care se fac moșeni În Giurgești și intră și
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
av(gust) 17 <ss> D.J.A.N.I., Fond Mănăstirea Bârnova, V / 11, Copie din 17 august 1804. 5. 1745 (7253) iuni(e) 20 . - Vasile Carp, biv vornic glotnii, și Toma Perjul, orânduiți prin poruncă domnească de Ștefan Roset biv vel paharnic, ispravnicul ținutului Vaslui, hotărnicesc partea din Drăgușeni, de pe apa Stavnicului, ținutul Vaslui, a lui Vasile Costache biv vel stolnic, Împresurată de frații Ion și Sandu Mătăsarul și alți răzeși din Giurgești. Cu poronca G(os)pod ni-au orânduit dum
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
care a fost reversibilă fiind aplicate fâșii de tifon Îmbibate În apă călduță. Expert - restaurator Maria Nimerciag 2. CATAGRAFII [Ținutul Vasluiului. Tablă de oamenii ținutului dupe cum s-au scris la velet 1774 iuli 5. Ocolul Fundului] Frenciucii a dumnealui paharnicului Râșcan [Birnicii] 1. Ștefan Cârpăveche 2. Manolachi Gălușcă 3. Ichim Cioară 4.Vasile, morar 5. Andronachi, cojocar 6. Costandin, bejenar 7. Vasile, văcar 8. Ion Cheptar 9. Anton Roșul Slujile ot tam 1. Daniil 2. Dimitri, tîlmaci 3. Grigori Știubei
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
, Dimitrie (2.I.1848, Români, j. Neamț - 25.IX.1922, București), folclorist. Fiu al paharnicului Vasile Vasiliu, V. a făcut școala primară la Roman, după care în 1860 intră la Gimnaziul Central din Iași. Din 1864, când s-a înscris la Conservatorul de Muzică și Declamație din același oraș, în timpul vacanțelor a început să culeagă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
ocupă de reorganizarea învățământului. În 1855 l-a însoțit pe Costache Negri la Conferința de la Viena a reprezentanților puterilor angajate în războiul Crimeii, contribuind la redactarea protocoalelor care priveau interesele Moldovei. Pentru activitatea social-culturală va fi răsplătit cu ranguri boierești: paharnic în 1835, căminar în 1853, iar mai târziu spătar. Își petrece ultimii ani ai vieții retras la proprietatea sa de la Vladnic, lângă Huși. Preocupările lui S. cuprind mai multe domenii: filologie, istorie, arheologie, literatură. Este autorul unui Abețedariu românesc sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
-o bătălia de la Războieni, nu s-a datorat numai pierderilor: 200 de morți și 800 de prizonieri, ci și faptului că atunci au pierit oameni care, prin dregătoria lor sau direct legate de persoana domnului: Iuga postelnic, Mihău spătar, Dajboj paharnic, Barsu stolnic, Ilea Huru comis. Piere la Războieni Mârzea, fiul lui Stanciul Marele, rudă cu domnul, și doi pârcălabi, Luca și Vâlcea, pârcălabul Cârstea Arbure, tatăl vestitului Luca Arbure fiind ucis și el când sultanul a asediat cetatea Neamțului. Pierea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
procesul este Crasnăș postelnicul, adică un dregător din Sfatul Domnesc, care deține o dregătorie de taină, de poliție, cum ar fi azi, și din 1458 el figurase în Sfatul Domnesc tot într-o dregătorie de mare încredere, aceea de ceasnic (paharnic), cel care gusta din băutura domnului, să nu fie cumva otrăvită. În ciuda faptului că era vorba de un mare boier, de un dregător însemnat, Ștefan cel Mare ia o decizie care îl defavoriza pe acesta. După o absență din Sfatul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-lea dețineau dregătorii boierii care aveau legătură strânsă cu curtea domnească. Vornicul era dregătorul cel mai important și, cu toate acestea, apare în unele documente după boierii fără dregătorie; el devine în final cel mai mare dregător al țării. Urma paharnicul, cel care se îngrija de băutura domnului, stolnicul cu aprovizionarea alimentelor, postelnicul cu siguranța curții domnești, vistierul cu visteria domnească și comisul cu grajdurile domnești. De la început a fost nelipsit logofătul, cel care se îngrijea de redactarea privilegiilor domnești. Marii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pierderea elitei oastei sale nu era o “nuanțare de ordin social”, impusă de prejudecățile ideologice ale vremii, ci de faptul că din Sfatul Domnesc dispar după 1476 18 boieri și, mai ales, dregătorii cei mai apropiați domnului, cum erau postelnicul, paharnicul, stolnicul, comisul și spătarul. Domnul, atributele și autoritatea domniei Domnul este stăpânul țării, dominus, el se intitulează singur stăpânitor, samo derjavni, în limba slavonă, sau autocrator în limba greacă, așa cum apare într-un document din anul 1500. Din titulatura domnului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe cei mai îndrăzneți, domnul i-a scurtat cu un cap, iar ceilalți au trebuit să se supună. Nu există o domnie autoritară, care să nu stârnească ostilitatea unora. Dar, după campania din 1467 și după executarea vornicului Isaia, a paharnicului Negrilă și a stolnicului Alexa nimeni nu a mai îndrăznit să cârtească pe față, deși ocaziile s-au oferit în timpul deselor războaie, care au avut loc până la moartea domnului. Neagu Djuvara se răsfăța, boier fiind, că Țările Române au fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
era brodat chipul sfântului. La Vaslui a fost ridicată biserica cu hramul Tăierea Capului Sfântul Ioan Botezătorul, zidirea începându-se la 27 aprilie 1490 și încheindu-se la 20 septembrie, în același an. Hramul bisericii amintește tăierea capetelor vornicului Isaia, paharnicului Negrilă și stolnicului Alexa, la 16 ianuarie 1471, în târgul Vasluiului. Cu același hram, Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, a fost ridicată și biserica de la Reuseni unde, cu 20 de ani în urmă, fusese ucis Bogdan, tatăl lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spui, mama? Ce sunt hormonii, mama? Am mâncat împreună la o masă rotundă, în bucătăria mare de la parter. Sheba pregătise plăcinta ciobanului și salată. Richard a desfăcut un vin de Rioja. — Bash e bucătarul în casa asta, iar eu sunt paharnicul. Conversația de la masă a fost însuflețită. Ben a povestit cum fuseseră în vizită cu școala la grădina zoologică din Londra și toți ne-am minunat să auzim reproduse sunetele scoase de diverse animale. Sheba m-a pus să-i povestesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dispărut în contextul unor noi realități, de nivel oarecum tehnologic. Un exemplu ar fi obținerea varului în condițiile mai mult sau mai puțin favorabile din zona Vasluiului, așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii Florești. în 1824, paharnicul, apoi banul Nicolae Sion, se jeluiește lui Vodă că, luând în arendă Floreștii și alte moșii „greco-mănăstirești”, l-a însărcinat, la rândul său, pe Ștefan Ciocan Mazil cu „căutarea” lor. Acesta s-a tocmit cu opt locuitori din Florești pentru
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ani era copilă încă, îndemânatică era, harnică tot pe-atâta și-n nicio treabă muierească, țesut cu arnice ori mătase, n-ai fi găsit ușor pe cineva s-o întreacă. Apoi pe lângă acestea zicea nu-i cu putință să afli paharnic sau scutier, cum vrei să-i spui, care să știe a sluji la masa unui 189 Ibidem, vol. I, p. 53. 190 Ibidem, p. 196. 191 Ibidem. 75 domn mai bune și mai îngrijit decât slujea nevastă-sa, ca una
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de la 1 aprilie 1833, ca jurisconsult permanent pe lângă Logofeția Dreptății. Își dă aportul în „comisia pravilelor” la traducerea Codului Calimah (1833-1835). Profesor de drept la Academia Mihăileană (1841-1847), ca și prietenul său Eftimie Murgu, a primit, în Moldova, și ranguri: paharnic, căminar, ban și, la 1848, agă. Unionist convins, a devenit ministru al Dreptății (1860-1861) în cabinetul lui M. Kogălniceanu. B. continuă, în mare parte, spiritul iluminist al Școlii Ardelene, prin preocupările sale culturale, istorice și pedagogice. Admirator al lui Petru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285799_a_287128]
-
Tier, în timp ce numărul principilor laici s-a redus la șaisprezece 317, ulterior prezența acestora în realizarea actului electiv va scădea la patru persoane: comitele palatin al Rinului, mare mareșal; ducele Saxoniei, mare mareșal; markgraful de Brandenburg, camerarius; regele Boemiei, mare paharnic. Cu prilejul alegerii lui Rudolf de Habsburg (1273-1291) s-a născut sistemul "consultării prealabile" între cei 7 principi electori. Principiul delegării dreptului de alegere către principii electori a fost recunoscut solemn de Rudolf I și fiii săi318. În consecință, încercările
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trăit ea cu dânsul prea bine“, con chide același ban. Ștefan Racoviță, în numele unui principiu ce in ter zi ce căsătoria pământenilor cu străini, refuză să-și dea acordul la mariajul dintre fiul „gre cu lui“ Ni co lae mare paharnic cu fiica marelui ban Toma Crețulescu, pentru ca în aceeași zi să-și prezinte propriul candidat în persoana lui Radu Slătineanu, se pare tot un in trus de origine străină. La 1776, Ale xan dru vodă Ipsilanti îl des parte pe
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a se putea să vârși cununia. O că să torie cu nepo trivire de vârstă între parteneri este imediat percepută drept ceva în neregulă, ca aceea între Safta Cantacuzino, măritată pentru a treia oară pe la 30 de ani cu Pantazi paharnic, la sfătuirea vărului ei, Costandin Dudescu. Iată cum vede banul Cantacuzino această alianță: „s’a măritat pentru bogăție, după un Pan tazi paharnic, om bătrân, trecut peste ani 60, care peste 6 luni a murit“. De altfel, numita jupânea sătrecuse
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
neregulă, ca aceea între Safta Cantacuzino, măritată pentru a treia oară pe la 30 de ani cu Pantazi paharnic, la sfătuirea vărului ei, Costandin Dudescu. Iată cum vede banul Cantacuzino această alianță: „s’a măritat pentru bogăție, după un Pan tazi paharnic, om bătrân, trecut peste ani 60, care peste 6 luni a murit“. De altfel, numita jupânea sătrecuse prin alte două căsătorii, la 26 de ani (1732) este di vor ța tă de primul bărbat, Barbu Văcărescu, la 33 de ani
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ani (1732) este di vor ța tă de primul bărbat, Barbu Văcărescu, la 33 de ani este văduvă după cel de-al doilea, logofătul Negel (1739). Putem presupune că s-a căsătorit pe la 33-34 a treia oară cu Pantazi paharnic, diferența dintre cei doi fiind de aproape 30 de ani. b) Înrudirea. Biserica ortodoxă română interzice căsătoriile între rudele de sânge coborând până la a șaptea spiță, opri te fiind chiar și căsătorii le între rudele spi ritu a le. Îndrep
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ilin ca Caramanlâu, nuntașii sunt mult mai dar nici. Ei strâng 210 taleri de la nuni și de la alți boieri, plus 20 de galbeni olandezi oferiți de moșul soției, logofătul Bălan, plus un „inel dă zamfir dă la păhărniceasa Măriuța a paharnicului Grigore Hrisosco leu“. Di fe ren ța apare și pentru că statutul mi ri lor este altul, cei doi sunt boieri ceva mai înstăriți. În mediul po pu lar, nuntașii dăruiesc ceva mărunțiș sau produse din gospodăriile lor, ei privesc câte
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pă coconița de va alege conurile de la biniș și alale giubeli, căci să prăpădesc fețele. Și hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări de sănătate transmise familiei, adică dumnealui paharnicului, plus un scurt reproș pierdut printre toate aceste politețuri protocolare în care se reamintește de zestrea nedată încă de către cumnatul, Ianache Cocorăscu. Mireasa nu este nici ea uitată, soțul declarându-i dragostea lui frățească și dulci sărutări. Din lista atașată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]