459 matches
-
dominată de viziuni de legendă. Poetul este modern în expresie și tradiționalist în conținut, reînvie peisajul bucolic, pe Făt-Frumos, dar și cornul de vânătoare, pe maeștrii cântăreți, dar și colosul din Rodos sau statuia lui Zeus de Fidias. Cu volumul "Pajura de fum" (1967), poetul, într-un extaz vitalist, aude crescând pădurile, Oltul își umflă apele, copacii se desfac fără moarte. 9 Geo Dumitrescu, '"Libertatea de-a trage cu pușca", "Nevoia de cercuri", E.P.L., 1966. 10 Mircea Tomuș, "Carnet critic", pag
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
progresivă, îndeosebi pe tărâm cultural, a stării românilor de peste munți. În mod constant, el a stăruit pentru o soluție pașnică, întemeiată pe o conștiință clară a drepturilor și pe fermitatea conduitei civice. La 1871, în plin dualism austro-ungar, când dominația pajurei bicefale părea să se consolideze, spiritele realiste de felul lui Xenopol ori Slavici nu întrezăreau altă soluție decât o luptă politică și culturală în cadrul existent. În lunga lui restriște postrevoluționară, nici Avram Iancu nu văzuse altă posibilitate decât lupta pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult sau mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele biblice întâlnim uneori vietăți cu nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit al limbii române de o relație de desemnare clară și univocă, nume precum aliet, asidă, atachis, cherast, fasec
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
când în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre-amestecând Prin colțuri de odaie. Cu tine două fete stau Și torc în rând cu tine; Sunt încă mici și tată n-au Și George nu mai vine. Un basm cu pajuri și cu zmei începe-acum o fată, Tu taci ș-asculți povestea ei Și stai îngândurată. Și firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământă, Spui șoapte fără de-nțeles, Și ochii tăi stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în când Cu stingerea-n bătaie, Lumini cu umbre amestecând Prin colturi de odaie. Cu tine doua fete stau Si torc in rând cu tine; Sunt încă mici si tata n-au, Si George nu mai vine. Un basm cu pajuri si cu zmei Începe-acum o fata, Tu taci s-asculți povestea ei Si stai îngândurata. Si firul tău se rupe des, Căci gânduri te frământa, Spui șoapte fără de-nțeles, Si ochii tai stau țintă. Scapi fusul jos; nimic nu zici
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
fugit din robie, ca să fie liberi. Bătrânul ascultă cu luare aminte și îl rugă pe pământean să-i arate locul. - Locul nu-l știu, însă dacă am coborî mai jos, poate i-aș vedea. Luntrea se rotea în văzduh, ca pajurile, dar destul de sus. Fără să mai spună ceva, bătrânul îi dădu pământeanului un lucru ciudat, alcătuit din două țevi unite într-o pâlnie largă și-i arătă cum să se folosească de el. Cu mâna tremurătoare, Auta apropie de ochi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cu ce ați venit. Nu amețești în ea? - Nu, stăpâne. Mai curând amețesc pe corăbii. În văzduh nu sunt valuri. - Și nu cade? întrebă preotul din nou. - Nu, stăpâne, plutește ca fulgul și se lasă pe pământ mai lin decât pajura când zboară în rotogoale. După un răstimp de gândire, Tefnaht porunci: - Spune-le să mă ia și pe mine în corabia lor, dacă cumva se duc în Marele Oraș. Să le spui că au ce vedea acolo și că aș
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
poezie mai curajoasă și mai consistentă, mai simplă și mai candidă, În comuniunea firescă și anonimă cu toate ale firii. Dacă m-aș pierde În toate și-aș rămânea fără nume așa ca o pană căzută din zbor, din aripa pajurei, n-aș mai fi singur pe lume. de sufletul meu nu s-ar feri ca de-o rea vizuină. Dacă m-aș pierde) Într-un poem tîrziu, aspirația la comuniunea fără rezerve cu lucrurile izbîndește totuși Într-o Înscenare de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de salvare, care are prețul și reversul ei: sumbrele bănuieli de abatere și de artă degenerată (cum se numește cea care nu a apucat pe drumul bun la momentul potrivit). Căci terorismul evanghelic al evoluției nu acceptă decât capul sau pajura, progresismul și fascismul, promisiunea și anatema. Arta modernă va fi fost, fără îndoială, ultimul refugiu al mesianismului secular, iar o anumită critică literară, versiune triumfătoare a vechii Biserici militante, ultima plută de salvare a mitului revoluționar. Într-o lume a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
că avem două plicuri, însemnate A și B. Înainte de a vi se arăta plicurile, prin aruncarea cu banul se hotărăște în care plic sunt introduși bani. Dacă e cap, A conține o bancnotă nou-nouță de 100 de dolari. Dacă e pajură, B conține banii - însă, de această dată, este vorba de 1 000 000 de dolari. Ce plic veți alege? B, firește! Conține o valoare mult mai mare. Și nu este greu să arătăm asta, utilizând un instrument din teoria probabilităților
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
le zâmbi tensionat. —Darcey McGonigle împotriva lui Neil Lomond. Își drese vocea. Am să vă pun întrebări când unuia, când altuia. Cât mai multe din trei. Dați cu banul cine începe? —Cap, spuse Darcey, și Anna aruncă moneda în aer. —Pajură, anunță Anna, privindu-l pe Neil. E alegerea ta. — Răspund eu primul, zise acesta. Anna luă un cartonaș din teanc. În a câta zi a genezei a făcut Dumnezeu soarele, luna și stelele? Neil zâmbi și răspunse fără să ezite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
iepuri...de casă !. 33. Cum se prepară un dresing, care dă savoare picioarelor de broască....Yalle ?! 34. Complicată tehnologie! Să torci și să țeși simultan, lâna lamelor...de ras ! 35. Echipa merge din succes în succes! Are ca mascotă o ,,pajură"...și-un ,,cap"pe revers! 36. Astăzi oricine înfruntă, fără frică, un eu...românesc ! 37. Ce calități nutritive posedă brânza caprelor...de tăiat lemne ?! 38. La masă ne-a fost oferită, delicioasa supă de melci... fosilizați ! 39. Se poate crește
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
poate. Sachs ridică în aer cana. Moneda era acolo. - Cum ai reușit să faci asta? Kara răspunse printr-un zâmbet enigmatic. Făcu un semn către cele două căni. - Hai să mai luăm niște cafea și apoi putem pleca. - Cap și pajură, spuse ea ridicând moneda. Dacă e cap, plătești tu, dacă e pajură, plătesc eu. Două din trei. Înainte ca Sachs să răspundă, moneda de 25 de cenți se învârtea deja în aer. Kara o prinse și o închise în pumn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să faci asta? Kara răspunse printr-un zâmbet enigmatic. Făcu un semn către cele două căni. - Hai să mai luăm niște cafea și apoi putem pleca. - Cap și pajură, spuse ea ridicând moneda. Dacă e cap, plătești tu, dacă e pajură, plătesc eu. Două din trei. Înainte ca Sachs să răspundă, moneda de 25 de cenți se învârtea deja în aer. Kara o prinse și o închise în pumn. - Am spus două din trei, da? Sachs încuviință. Tânăra femeie deschise palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
se învârtea deja în aer. Kara o prinse și o închise în pumn. - Am spus două din trei, da? Sachs încuviință. Tânăra femeie deschise palma, pe care stăteau trei monede: două de 10 cenți arătând cap, iar cealaltă, de 5, pajură. - Asta înseamnă că tu faci cinste. Capitolul VIII - Lincoln, ea e Kara. A fost avertizată, Rhyme își putu da seama, dar tânăra tot avea o mină surprinsă. Acea mină surprinsă pe care o cunoștea atât de bine, urmată de acel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
fi momentul, și propun să facem o lectură, deoarece În redacție lecturăm În colectiv, citește unul cu glas tare și ceilalți comentează cu creionul sau tot cu glas tare, după caz. Iau numărul 245, și după ce dăm cu banul cade pajura pe mine să citesc. Ne așezăm fiecare cît mai comod, În biroul lui PDG-ului, și de mult n-au mai dormit băieții atît de bine, În ciuda pericolului iminent, unii cică de un an. Au adormit și secretarele, deși sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
familie, de postomanie si de interes, s-au falsificat în ora supremă voința nației cum nu s-au mai falsificat niciodată. Numai Moldova pământ înzecit de nefericit si înzecit de sfânt, ai cărei eroi dorm somnul de veci în umbra pajurilor străine, pe a cărei moaște sfinte calcă picior străin, numai Moldova s-a scuturat ca un leu, menit spre junghiare o dată, poate pentru cea din urmă dată. Astăzi au trecut timpul tăcerii și putem espune limpede întreaga primejdie ce ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din dreapta al etajului șapte. Părinții călătoreau și ei, seară de seară, sudați în fotolii în fața televizorului „Temp“. Îi vedeam bine, de departe, printre rânduri. Cunoșteam pe de rost microclimatul ăsta de cartier, cu uși întredeschise și vecini amabili, ca-n Pajura. Uneori, blocuri întregi erau calamitate. Pe-aceeași scară stăteau atârnați Brebeleac, Fernolendo, Bratosin și Cimponărescu - figuri din specia rară, dar tenace, a pensionarului înrăit. Prin cine știe ce ironie a soartei sau a repartițiilor locative, nimeriseră împreună: împărțeau apa, liftul și uscătorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
țevile nichelate, numai carbon și-oțel inox. Nu erau Lada 1200, doar caroseria se mai păstrase din fabrica de la Krasnoiarsk. Aveau motoare preparate, de BMW Alpine, 4000 de centimetri cubi, turbo; făceau suta-n 4,8 secunde. Ca tipul din Pajura, care zbura cu Trabantul cu 120 lângă Casa Scânteii; ziceai că visezi, te-a depășit o glumă proastă. Îl recunoașteți și-acuma, dacă treceți seara pe-acolo: are un Hycomat 601 S, verde, cu schimbătorul în formă de manetă, lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
cuviincios, ca un stră-strănepot de boier pașoptist. Sau poate chiar eram. „S-a zis cu băbăciunea!“, a observat Mihnea. „Tocmai a prins baia trimestrială.“ „Nu fiți măgari!“, ne-a admonestat Maria. Ar fi putut și ea să răspundă altfel; în Pajura, cartierul unde copilărise, nu creșteau doar flori. Abia așa înțelegeam cum reușea să-l suporte pe Mihnea. „E-te, na! Nu-i plânge tu de milă. Când urci vara-n autobuz și dai de-o formație de douăzeci de mămătii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
-n fața farurilor. Făcea semne cu mâna, să accelerez ușor. Am mers pe mâna lui și-am apăsat pedala: încet, cu grijă. Oricând puteam să rămânem în noroi. „Dă-i balans, bolovane!“, striga instructorul auto la mine, pe traseu în Pajura. Nu ploua la fel de tare, dar ne împotmolisem pe-o laterală, spre Dămăroaia. Abia am scos mașina de-acolo, ne-au ajutat niște țigani. Era o figură instructorul Șindrilescu: nervos, îndesat, mustăcios, te așteptai oricând să-ți dea un dos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pumnii, să stea umflat, proaspăt și răcoros. Când o cunoscusem, Maria căra deja în spate un trecut năbădăios. Totul părea să ne separe, de la cartiere la vârstă și de la îmbrăcăminte la obiectele din casă. Eu locuiam în Dorobanți, ea în Pajura. Pentru neinițiați, asta e ca și cum ai pune un Rolls-Royce lângă o Dacie. Și totuși, dintr-un motiv lesne de înțeles, eu preferam Dacia. Nu trebuia să fii inginer proiectant ca să-ți dai seama că Pajura ascunde un mic biotop, întretăiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
locuiam în Dorobanți, ea în Pajura. Pentru neinițiați, asta e ca și cum ai pune un Rolls-Royce lângă o Dacie. Și totuși, dintr-un motiv lesne de înțeles, eu preferam Dacia. Nu trebuia să fii inginer proiectant ca să-ți dai seama că Pajura ascunde un mic biotop, întretăiat de blocuri lungi și cuburi de verdeață. Noaptea, cuburile se luminau de flăcări: zeci de focuri din lemne și cartoane. Nu era indicat să te interesezi nici cine le-a aprins, nici când le va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
băncuțe montate de ei, bucată cu bucată. Lângă linia ferată, zmeura creștea grozav, trebuia doar să ai grijă să nu te rupă câinii când băgai mâna prin tufe. Mai urmăreai și îmbrăcămintea: scurtă, strâmtă, exactă, să-ți taie răsuflarea. Din Pajura și până la Facultatea de Litere, Maria atrăgea toate privirile. Mă trezisem ca-n filme, cu-o fustă de câteva degete ridicată pe catedră, odihnindu-se peste fișele mele despre Urmuz; sau prima oară fusese una lungă? Îmi venea să ghicesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
melodramele noastre, mai furtunoase ca noaptea caragialiană. Când nu ne mai suportam (asta li se întâmplă tuturor, dar câți au curajul s-o recunoască?), ieșeam să ne plimbăm în cartiere diferite. Aerul miroase întotdeauna altfel, când îl respiri singur. În Pajura, vecinii Mariei deja mă învățaseră. Blocul ei era încărcat cu pensionari de treabă, ca un autobuz preorășenesc. Lumea fermenta acasă, simplu și cumsecade. Ziua, observai mereu perdelele mișcându-se, ca-n nuvelele Hortensiei. Dacă întrebai de locatari, te întâmpinau nume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]