305 matches
-
Dalmeri (red.), 2005. Pitture paleolitiche nelle Prealpi venete. Grota di Fumane i Riparo Dalmeri, Preistoria Alpina, Verona, 2005. 6. M. Cârciumaru, 1987. Mărturii ale artei rupestre preistorică în România, București. 7. M. Cârciumaru, M. Mărgărit, 2002. Arta mobiliară și parietală paleolitică, Cetatea de Scaun, Târgoviște. 8. M. Cârciumaru, V. Chirica, 1987. Découverts d’art paléolithique sur le territoire de la Roumanie, în La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI, II, éd. V. Chirica, Iași
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 123-126. 10. I.H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, Presa Bună, vol. III, Iași, 2005. 11. V. Chirica, 2004 a. Identitatea unor semne în simbolurile artei paleolitice și neo-eneolitice, în Elemente de spiritualitate în spațiul carpato-nistrean * Preistorie, Simpozion internațional, Rezumatele comunicărilor, Iași, p. 4-9. 12. V. Chirica, 2004 b. La Grande Déesse et son interprétation dans l’Art paléolithique, în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
Déesse et son interprétation dans l’Art paléolithique, în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 187-194. 13. V. Chirica, 2004 c. Teme ale reprezentării Marii Zeițe în arta paleolitică și neolitică, în Memoria Antiqitatis, XXIII, Piatra Neamț, p. 103-127. 14. V. Chirica, D. Boghian, 2003. Arheologia preistorică a lumii, BAI, XII, ed. V. Chirica, Iași, vol. I, Paleolitic-Mezolitic. 15. J. Clottes, 2003. Un problème de parenté: Gabillou et Lascaux, în
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
a patrimoniului cultural național, căreia îi integrăm problemele istoriei, civilizației și culturii Botoșanilor, prilej fericit de dialog științific, de afirmare a unor contribuții și puncte de vedere interesante. În acest an, simpozionul nostru este cuplat cu simpozionul internațional consacrat cercetărilor paleolitice din România. Vă informăm că simpozionul nostru este deschis următoarelor domenii: arheologie și istorie veche; istorie medie, modernă și contemporană (locală și națională); muzeologie - restaurare, conservare; civilizație, cultură, artă; științele naturii Lucrările simpozionului se vor desfășura în zilele de 25-26
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
condiții, Imperiul bizantin a continuat, totuși, să păstreze importante capete de pod în regiune, cum ar fi litoralul pontic, gurile Dunării etc. (cf. Stelian Brezeanu, O istorie a Imperiului bizantin, București, 1981, p. 52-53; Dicționar de istorie veche a României (Paleolitic sec. X), sub conducerea Prof. univ. dr. doc. D. M. Pippidi, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976, p. 115-116). 17 Acest eveniment este în întregime ipotetic, fiind, de fapt cum se întîmpla frecvent în Evul Mediu rodul unei interpretări ulterioare, apărută
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
se cunoască cu arheologii de la Chișinău. Au trecut peste 20 de ani de frumoasă, rodnică, benefică prietenie și colaborare, pe teren și în volume speciale. Noi doi am fost primii români care, după 70 de ani, am redescoperit marea stațiune paleolitică de la Molodova, pe Nistru, identificată și cercetată parțial de arheologul și geologul N. N. Moroșan, în 1927 (pe când acest teritoriu aparținea României). In primăvara anului 1997, împreună cu Ilie Borziac, am condus o echipă mixtă, formată din specialiști din Franța, Belgia, Ucraina
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
la săpăturile sale de la Cosăuți. Noi doi, împreună cu Paul Haesaerts (Institutul Regal de Științele Naturii de la Bruxelles) și colaboratorii săi, cu Marcel Otte (Universitatea din Liège) și colaboratorii săi, am readus în conștiința specialiștilor europeni (și nu numai) realitățile arheologice paleolitice dintr-o largă arie geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
numai) realitățile arheologice paleolitice dintr-o largă arie geografică europeană, pată albă pe harta Paleoliticului mijlociu și superior european. Împreună, noi doi am pus bazele unui Program coerent, pe lungă durată, de cercetare și valorificare a celor mai importante descoperiri paleolitice din spațiul geografic dintre Nistru și Tisa. Paleoliticul superior vechi, Paleoliticul inferior și mijlociu, Paleoliticul superior recent<footnote V. Chirica, I. Borziac, N. Chetraru, Gisements du Paléolithique supérieur ancien entre le Dniestr et la Tissa, BAI, V, Iasi, 1996, 335
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
de referință; peste doi ani, ar fi trebuit să realizăm, tot împreună, volumul privind stațiunile epipaleolitice și mezolitice dintre Nistru și Tisa, încheindu-ne, astfel, obligațiile pe care ni le-am asumat, de a aduce la lumină viața comunităților umane paleolitice din acest areal geografic. Aveam și alte proiecte comune: după publicarea Monografiei asupra Mitocului<footnote M. Otte, V. Chirica, P. Haesaerts, L’Aurignacien et le Gravettien de Mitoc-Malu Galben, ERAUL 72, Liège, 2007, 233 p., ISBN : 978-2930495-03-3 footnote>, ar fi
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
tardif de l’espace carpatique-dniestreen. Le Gisement Climauti II, BAI, XIX, Ed.PIM, Iași, 2007, 225 p., ISBN: 978-973-716-839-9. footnote>, ar fi trebuit să valorificăm împreună cercetările de la Mitoc-Pârâu lui Istrati și Mitoc Valea Izvorului, de la Brânzeni, din alte stațiuni paleolitice, ca și alte lucrări consacrate vieții materiale, sociale și spirituale a comunităților umane paleolitice, urmând primei lucrări de acest gen din literatura paleoliticului românesc<footnote I. Borziac, V. Chirica, M. Văleanu, Culture et sociétés pendant le Paléolithique supérieur de la zone
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
2007, 225 p., ISBN: 978-973-716-839-9. footnote>, ar fi trebuit să valorificăm împreună cercetările de la Mitoc-Pârâu lui Istrati și Mitoc Valea Izvorului, de la Brânzeni, din alte stațiuni paleolitice, ca și alte lucrări consacrate vieții materiale, sociale și spirituale a comunităților umane paleolitice, urmând primei lucrări de acest gen din literatura paleoliticului românesc<footnote I. Borziac, V. Chirica, M. Văleanu, Culture et sociétés pendant le Paléolithique supérieur de la zone carpato-dniestréenne, BAM, VI, Ed. PIM, Iași, 2006, 442 p., ISBN: 978-973716-495-7. footnote>. Ilie Borziac
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
practica” în domeniu, în compania unor iluștri arheologi basarabeni: prof. Ion Niculiă și prof. N. Chetraru. Îndeosebi cu N. Chetraru, Ilie a străbătut spațiul geografic dintre Prut și Nistru, iar rezultatul a fost descoperirea a peste 200 de noi stațiuni paleolitice, multe dintre acestea fiind introduse în circuitul științific prin strădaniile sale de mai târziu. În această postură, de student-arheolog a fost remarcat de Profesorul P. I. Boriskovskii, Patriarhul arheologiei europene a Paleoliticului, cum l-am numit în 1980, cu ocazia
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Paleoliticul superior din Nord-Vestul R. Moldova, lucrare bazată aproape exclusiv pe cercetări și descoperiri proprii, dar mai ales pe o interpretare modernă a descoperirilor. În această perioadă, doctorandul Ilie Borziac a putut lua cunoștință cu literatura occidentală de profil, Școala paleolitică rusă având permanente și rodnice contacte cu specialiștii occidentali în domeniu. Revenit la Chișinău în 1976, tânărul cercetător a trecut succesiv treptele devenirii profesionale, inclusiv pe temeiuri administrative, în cadrul Institutului de Arheologie-Istorie, până în 1999, când a trecut la Universitatea Liberă
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
Științe Preși Protoistorice, apoi membru al Consiliului Permanent al UISPP , aceeași calitate având-o și în cadrul Uniunii Internaționale de Studiere a Cuaternarului (INQUA). Pe teritoriul R. Moldova, Ilie Borziac a organizat și condus săpăturile arheologice de specialitate pe șantierele stațiunilor paleolitice de la Cosăuți, Rașcov VII, VIII, Corpaci și Corpaci-Mâs, Gordinești, Cuconeștii Vechi, Costești, Duruitoarea Veche, Ciuntu, Trinca I-III, Brânzeni, Podgori, Buzdugeni, dar a participat și la cercetările din Ucraina, la Molodova și Korolevo. Pe șantierele sale au făcut ucenicie alți
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
a oferit cu generozitate informații și materiale arheologice, pe care le au valorificat în studii care au îmbogățit accesul la cunoașterea realităților arheologice din Preistoria întregului spațiu carpatonistrean. Specialistul Ilie Borziac a făcut cunoscute realizările sale în domeniul întregii epoci paleolitice, prin cele peste 70 de comunicări științifice, prezentate la reuniuni științifice interne și internaționale, la marile congrese organizate de UISPP, de Comisia a 8-a a UISPP, la colocvii speciale pe teme diverse, îndeosebi cu privire la discipline conexe arheologiei paleoliticului. În
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by V. Chirica, G. Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_644]
-
mai veche „cultură de așchii” a Paleoliticului inferior (540000-500000 î.Hr.), răspândită și în România (la Valea Lupului), aduce totuși doar dovezi incerte în acest sens și face implauzibilă ipoteza lui Chester Chard 2. Cultura abbevilliană atestă însă că la jumătatea Paleoliticului inferior aceste practici erau răspândite, ele devenind oarecum „universale” spre sfârșitul acestei perioade, odată cu cultura levalloisiană (apărută la sfârșitul perioadei interglaciare Mindel-Riss și stinsă în Paleoliticul mijlociu, în urmă cu circa 100000 de ani)3. În perioada interglaciară amintită, lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
folosit de omul de Cro Magnon în timpul ultimei perioade glaciare (Wiirm), la confecționarea unor unelte și arme de vânătoare (răzuitoare, lame retușate semiabrupt, vârfuri de lance etc.). Faptul că acestea au fost extrase și utilizate, de o ceată de vânători paleolitici, este argumentat de existența unor asemenea piese de silex, inerente culturii Aurignaciene, în punctul "Huciul lui Cantemir", la 1 Km NE de Țibana. Una din așezările de la sfârșitul paleoliticului aparținând culturii Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor Țibana, Țibănești și Mironeasa, având o vechime de cea 20000 ani. Repartizarea pe epoci a stațiunilor arheologice din comuna îibănaș ti se grupează în felul următor: 1. Epoca paleolitică: 2 așezări existente și încă 2 probabile; 2. Epoca neolitică: 4 așezări; 3.Perioada de tranziție către epoca bronzului: 2 așezări; 4. Epoca bronzului: 5 așezări; 5. Prima epocă a fierului (Hallstatt): 3 așezări; 6. A doua epocă a fierului
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
cu un sacrificiu în care vânătorul și victima sunt interschimbabile 3. Precizăm că toate aceste concepții s-au constituit în timpul ultimelor faze ale procesului de "hominizare". Ele sunt încă active - modificate, revalorizate, camuflate - la mii de ani după dispariția civilizațiilor paleolitice. 2. "Opacitatea" documentelor preistorice. Dacă paleantropii sunt considerați drept "oameni compleți" urmează că ei posedau de asemenea un anumit număr de credințe și practicau anumite rituri. Căci, așa cum am reamintit, experiența sacrului constituie un element în structura conștiinței. Cu alte
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
precedent, deoarece aceste tradiții prelungesc, cel puțin în parte, o moștenire a epocii de piatră. Timp de vreo două milioane de ani, paleantropii au trăit în special din vânat, pescuit și cules. Dar primele indicații arheologice privind universul religios al vânătorului paleolitic se leagă de arta parietală franco-cantabrică (~ 30000). În plus, dacă examinăm credințele și comportamentele religioase ale gintelor de vânători contemporani, ne dam seama de imposibilitatea aproape totală de a demonstra existența sau absența credințelor similare la paleantropi. Vânătorii primitivi 5
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
14 Ne oprim aici cu analiza simbolismului religios pe care îl conține o înmormântare în comunitatea Kogi. Dar e important să subliniem că, abordat exclusiv la nivel arheologic, acest simbolism ne este tot atât de inaccesibil ca și cel al unei sepulturi paleolitice. Particularitatea documentelor arheologice limitează și sărăcește "mesajele" pe care sunt susceptibile de a le 12 C. Reichel-Dolmatoff, "Notas sobre el simbolismo religioso de los Indios de la Sierra Nevada de Santa Marta", Razon y Fabula, Revista de la Universidad de los Andes
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
Și am privit și eu și iată, erau pe ele vine și crescuse carne". 5. Picturile rupestre: imagini sau simboluri? Documentele figurative cele mai importante și cele mai numeroase au fost furnizate de explorarea grotelor pictate. Aceste tezaure de artă paleolitică sunt repartizate pe un teritoriu relativ restrâns, între Urali și Atlantic. Obiecte de artă mobiliară au fost găsite într-o mare parte a Europei Occidentale și Centrale și în Rusia până la Don. Dar arta parietală se limitează la Spania, Franța
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
de 6,30 m adâncime. Intenționalitatea acestor opere pictate sau gravate pare în afară de îndoială. Pentru a le interpreta, majoritatea cercetătorilor au făcut apel la paralele etnologice. Anumite comparații nu erau convingătoare, mai ales când se încerca a se "completa" documentul paleolitic pentru ca el să semene și mai mult analogului etnografic. Dar asemenea explicații imprudente îi compromit numai pe autorii lor, nu și metoda pe care aceștia pretind că o utilizează. Urșii, leii și alte animale sălbatice străpunse de săgeți, sau modelajele
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
numi "inițierea" adolescenților 23. O scenă din peștera Trois Freres a fost interpretată ca fiind reprezentarea a unui dansator mascat 20 A. Leroi-Gourhan, Leș religions de la prehistoire, p. 83. 21 Același autor a stabilit cronologia și morfologia operelor de artă paleolitice, pe care o împarte în cinci perioade, începând cu epoca prefigurativă (~ 50000), urmată de epoca primitivă (~ 30000), în care apar figuri puternic stilizate, perioada arhaică (în jur de 20000-15000) caracterizată printr-o mare măiestrie tehnică, perioada clasică (în magdalenian, cea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
respinsă de J. Ucko și A. Rosenfeld, op. Cil., pp. 177-178. De la epoca de piatra la Misterele din Eleusis în bizon și cântând dintr-un instrument care ar fi putut fi flaut. Interpretarea pare convingătoare pentru că se cunosc în arta paleolitică vreo 55 de figurări de oameni îmbrăcați în piei, de multe ori în poziție de dans24. Este vorba, de altfel, de un comportament ritual specific populațiilor contemporane de vânători. Abatele Breuil a făcut celebră gravura numită "Marele Vrăjitor" din peștera
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]