301 matches
-
evenimente remarcabile, consumate pe durata a peste zece milenii, vom fi obligați să începem cu "Ciprul neolitic", situat între mileniul al IX-lea și anul 3900 înainte de Hristos, dar nu se exclude posibilitatea prezenței umane pe insulă încă din Epoca paleolitică. Arheologii au descoperit mai multe așezări, refugii de păstori, dar cel mai important sit arheologic din perioada neolitică este considerat cel din localitatea Kirokitia, care datează din mileniul al VI-lea î. H. În ordine cronologică, urmează Epoca chalcolitică (a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
etc.), despre strategiile de persuasiune ale potențialului lector. I.1.7. Lingvistică și imagine în publicitate Dintr-o perspectivă strict diacronică, "imaginea" a fost prima formă de comunicare din istoria umanității. A precedat scrisul, avându-și începuturile în picturile murale paleolitice (din Franța, Spania, Africa etc.). Scrisul însuși - menționa E.H. Gombrich (E.H. Gombrich, 1972) - provine din imagini vizuale: "Tranziția de la imagine la simbol ne reamintește că însuși scrisul a evoluat din pictograme. E cunoscut că o serie de vechi scrieri folosesc
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
au fost identificate anumite preocupări artistice. Pe teritoriul orașului Huși și în împrejurimi (Râșești, Dobrina, Vutcani), arheologii au descoperit un fragment de femur, o bucată de fildeș, măsele de mastodonți etc. S-au găsit, de asemenea, unelte ale oamenilor preistorici (paleolitic și neolitic): răzuitoare și lame de cuțit (la Curteni și Arsura), vârfuri, percutoare, nuclee de silex, topoare de mână, unele șlefuite și perforate, dălți etc. Informația arheologică actuală conchide că zona orașului actual Huși și împrejurimile lui erau locuite la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
4760. 110. Necrasov O. și Cristescu M., Sur la persistance du type CroMagnon sur le territorie roumain, au cours du Néolitique et au début de l'âge des métaux în Acta Arch., 1958. 111. Nicolăescu, Plopușor, Rezultatele principale ale cercetărilor paleolitice în ultimii 4 ani în R.P.R. Studii și cercetări de istorie veche, II, 12, 1965. p. 735. 112. Nicolăescu, Plopușor, Le paléolitique dans le République Populaire Roumaine à la lumière des dernières recherches, în Dacia, N.S.I., 1957, p. 4260. 113
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
muma mării, muma iernii, muma florilor). Într-un alt basm, variantă din punct de vedere ideologic mai fantastică a poemului Mureșan, un mag explorează călare pe-o stea lumile siderale. Memento mori este o Légende des siècles, luînd-o de la omul paleolitic și terminând cu Napoleon III, trecând bineînțeles prin episodul Daciei Traiane. Pretextul e romantic și comun, spiritul e românesc. Poemul ciclic al lui V. Hugo se ridica pe ideea de progres, panteismul pesimist al marilor romantici ca Lamartine e superficial
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
violenței. Nu sunt sigur că putem tranșa între aceste interpretări diferite ale stării naturale, deoarece aceste interpretări trimit la teorii diferite despre natura umană. Totuși este mai bine, mi se pare, să nu ne raportăm la situația oamenilor din epoca paleolitică pe care nu o cunoaștem bine, ci mai degrabă să ne referim la ceea ce cunoaștem totodată și în micile societăți neolitice și în societățile de astăzi. Tot ceea ce putem afirma ca fiind sigur sau aproape sigur este că în afara societății
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
imobil (monumente arheologice și arhitecturale incluzând cetăți, curți domnești, biserici fortificate, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, biserici din lemn, muzee etnografice în aer liber, biserici rupestre, biserici și ansambluri mănăstirești, arhitectură industrială, monumente de arhitectură populară, precum și complexe paleolitice, neolitice și eneolitice, asezări și necropole din epoca bronzului, fortificații și asezări din prima epoca a fierului, fortificații dacice, orașe antice, edificii, monumente medievale, rezervații arheologice): ● Menținerea unui cadru legislativ coerent prin eliminarea excesului de reglementare și corelarea cu obiectivele
HOTĂRÂRE nr. 1.460 din 12 noiembrie 2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale pentru dezvoltare durabilă - Orizonturi 2013-2020-2030. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
7. Moară de apă Comuna Țifești, satul Vitănești Vrancea ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Monumente și situri arheologice a) Complexe paleolitice ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul a)1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Vlăsiei. Malurile sinuoase ale Colentinei au adăpostit din cele mai vechi timpuri numeroase așezări omenești favorizate de condițiile naturale ale acestei zone. Datorită cercetărilor arhelologice s-a dovedit continua și intensa locuire umană. S-au descoperit: o vatră de locuire paleolitică, o așezare neolitică, 8 așezări din epoca bronzului, 4 din epoca fierului, 12 din secolele al III-lea -a l IV-lea, 2 din secolele al VI-lea - al VII-lea și 5 din secolele al IX-lea - al XI
Buftea () [Corola-website/Science/297016_a_298345]
-
prin pasul Vâlcan în Transilvania, sau, trecând prin Slatina, urmau drumul pe Valea Oltului până la Sibiu. Indiferent de una sau alta din ipoteze privind istoria orașului Calafat, cert este că așezarea datează din epoci străvechi, cumulând de-a lungul mileniilor paleolitice și neolitice, în epoca fierului și pretracică, valorile anticelor civilizații din spațiul egeeano-carpatic. B. P. Hașdeu a fost primul istoric care a emis ipoteza originii genoveze a Calafatului medieval. La rândul său, A.D. Xenopol, îmbrățișând ideea lui Hașdeu, a susținut
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
de timp (aproximativ între 1.000.000 și 10.000/8000 î. Hr.). Geologic, corespunde pleistocenului sau epocii glaciațiunilor din perioada cuaternară, când în structura geomorfologică a pământului au loc schimbări impor-tante, valabile și pentru lumea vegetală și animală. Caracteristica epocii paleolitice este totala dependență a hominizilor de natură. Economia avea un caracter „prădalnic”. Sursa principală de alimentație o oferea vânătoarea realizată în grup. În pleistocenul inferior apar primele unelte pentru vânătoare și cules. Apare folosirea focului, schimbându-se astfel regimul alimentar
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
ridicarea nivelului mărilor și nevoia de adaptare la un mediu în continuă schimbare și identificarea de noi surse de hrană. Ca urmare a acestor schimbări se poate observa o creștere în folosirea uneltelor din microlit. Acestea erau provenite din uneltele paleolitice anterioare, din această cauză primind numele de Epipaleolitice. Cu toate acestea, în Europa este folosit termenul mezolitic (mijlocul epocii de piatră), deoarece uneltele (și mediul de trai) erau importate din Estul Apropiat. Acolo, uneltele microlitice făceau posibilă vânătoarea mai eficientă
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
parietală poate fi găsită pe rocile de orice fel. Se împarte în petroglife și picturi rupestre, Arta e posibil să fi avut o funcție religioasă. Picturile rupestre erau "pictate" pe pietre și erau reprezentări mai naturale decât petroglifele. În perioada paleolitică, reprezentarea de ființe umane în picturile rupestre era redusă. În general, erau reprezentate animale: nu doar animalele care erau o sursă de hrană, ci și animale ce reprezentau forța, precum rinocerii sau felinele (precum în Peștera Chauvet). Uneori, erau desenate
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
toate materialele descoperite în zonă au arătat sărăcia descoperirilor la est de râul Olt și mai ales înspre masivul Făgăraș. În zona Masivului Făgăraș (chiar și dacă includem zona depresiunii Făgăraș, se pornește de la premiza că, sub acțiunea apelor, piesele paleolitice și mezolitice pot fi angrenate și transportate pe distanțe mai mari) sunt doar câteva puncte cu astfel de descoperiri: Turnu Roșu, punct neprecizat. M. J. Ackner, menționa în [[1852]], fără a face alte precizări, descoperirea într-un strat diluvial a
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Jidava (Poenari de Muscel), iar în evul mediu era principalul drum de legătură dintre Transilvania și orașele muntene de la Dunărea de Jos. Pe teritoriul comunei Moieciu, în satul Peștera, săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din perioada paleolitică, mai precis din paleoliticul superior. Tot în raza comunei Moieciu, în satul Drumul Carului, săpăturile arheologice efectuate cu câțiva ani în urmă de către profesorul Stelian Coșuleț, au scos la iveală urmele unui castru roman care se pare că întregea sistemul
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
de început ale istoriei umanității, "preistoria" (împinsă în urmă, mult, chiar către 5 milioane de ani ). În timpul "cuaternarului", în mai multe rânduri, s-au produs înaintări și retrageri ale ghețarilor, corelate, încă din 1874, de către J. Geikje, cu dezvoltarea culturilor paleolitice. Sintetizând cercetările din Alpi, A. Penck și E. Brückner au denumit, după numele unor afluenți ai Dunării, glaciațiile sesizate în domeniul alpin: Günz, Mindel, Riss și Würm; au fost puse, astfel, bazele unui sistem de referință uzitat și în prezent
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
parte fostele sate (devenite cartiere) Hăleasa, Lungeni și Neagra, iar Cotârgași, Dârmoxa, Frasin, Holda, Holdița și Pietroasa au statutul de sate afiliate orașului. Descoperirile arheologice, precum și documentele istorice pledează pentru existența unor populații vechi în bazinul Bistritei, încă din epoca paleolitică. Date asupra populației din bazinul inferior al Bistriței au rămas de la Ptolomeu, care menționează existența unei populații de carpi și carpodaci, în partea vestică a Moldovei. Localitatea Broșteni a făcut parte din Braniștea Voronețului din 1488 până în 1807. Această moșie
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
Florești în 1956. O importanță deosebită o au investigațiile reputatului arheolog V.Marchevici, care a reușit să localizeze integral etapele unui masiv areal cultural care este cunoscut în domeniile de specialitate sub denumirea de Aiud - Cucuteni - Tripolie. Nucleul acestei culturi paleolitice duce cu sine informații uimitoare despre zorile spirituale ale umanității. În ceea ce privește actuala localitate Florești , toponimicul și prima sa atestare documentara suscita și astăzi un șir de controverse, elucidarea cărora va oferi o imagine definită apariției în timp a localității date
Florești () [Corola-website/Science/299864_a_301193]
-
Alte persoane au declarat: evanghelici\luterani (24 de persoane), greco-catolici (7 persoane), baptiști (30 de persoane), alta religie (4 persoane) și fără religie (40 de persoane). Valea Sucevei a fost locuită încă din epoca străveche. S-au descoperit însă unelte paleolitice pe raza comunei Straja, iar din epoca neolitica zona comunei Voitinel este circumscrisa vastului spațiu al culturii Stacervo-Criș. În perioada geto-dacică, spațiul de nord al Moldovei era locuit de tribul costobocilor, care și-au extins autoritatea în zona de nord
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
solicitată .Din anul 1969, odată la doi ani, în luna iulie, aici se organizează Festivalul Internațional al Grupurilor Folclorice ale Polonezilor din Străinătate, o manifestare cultural-artistică ce animă întregul oraș. În aria orașului Rzeszów, primii locuitori au apărut în Era Paleolitic, arheologii descoperind o unealtă din această perioadă la situl Rzeszów 25. La mijlocul secolului 6 î.e.n., primii fermieri au apărut în zona actuală a orașului, cel mai probabil prin Poarta Moraviană. Mai târziu, Rzeszów a fost așezare pentru Cultura Lusatiană, urmată
Rzeszów () [Corola-website/Science/297851_a_299180]
-
Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, București a fost întemeiat de către Mircea cel Bătrân la sfârșit de secol XIV. Pe malurile Dâmboviței și ale Colentinei este atestată cultura paleolitică și neolitică. Până în 1800 î. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunități în zonele Dudești, Lacul Tei și Bucureștii-Noi de astăzi. Săpăturile arheologice arată trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului și până în anul 100 î. Hr., în timpul
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
a fi menționate de către istoricii dinastiilor chineze. Perioadele pe care arheologii le folosesc, în mod tradițional, pentru a împărți istoria Japoniei, sunt subdiviziuni arbitrare ale trecutului țării, limitele acestor perioade fiind în mod frecvent schimbate de noile descoperiri arheologice. Perioada paleolitică ("kyūsekki jidai"), numită și perioada preceramică, este caracterizată prin rămășițe materiale, în special unelte formate prin cioplirea pietrelor, datând dinainte de anul 10.000 î.Hr.. În literatura de specialitate există o mare controversă referitoare la data când această epocă începe, adică
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
oferă doar o privire de ansamblu asupra perioadei, dar recent au fost descoperite câteva rămășițe arheologice care aduc noi elemente referitoare la această perioadă. Câteva situri au păstrat unelte din os sau rămășițe animale care pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoaște prea puțin despre modul de viață al locuitorilor arhipelagului. Situri în care stratificarea solului din perioada paleolitică să fie clară, precum cel de la Nogawa din regiunea Kantō, sunt rare, fiind totodată dificilă datarea acestor
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
perioadă. Câteva situri au păstrat unelte din os sau rămășițe animale care pot ajuta la reconstruirea peisajului paleolitic, dar cu toate acestea se cunoaște prea puțin despre modul de viață al locuitorilor arhipelagului. Situri în care stratificarea solului din perioada paleolitică să fie clară, precum cel de la Nogawa din regiunea Kantō, sunt rare, fiind totodată dificilă datarea acestor situri prin metoda carbonului. Stabilirea cronologiei culturilor are, deci, tendința să se bazeze pe analiza detaliilor și a tipologiilor artefactelor din piatră atribuite
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
mari distanțe; de exemplul roca vulcanică, obsidianul, care se găsea în prefectura Nagano a fost prelucrată de grupuri aflate la periferia Tokyo-ului de azi. Se pare că o caracteristică a acestei perioade a fost uniformitatea culturilor pe zone largi. Perioada paleolitică este, deci, caracterizată de trei elemente: scăderea nivelului mării și formarea de așezăminte pe coastele Japoniei, legătura dintre arhipelag și continent și perfecționarea uneltelor din piatră. În perioada Jōmon (cca. 8.000 î.Hr. - cca. 300 î.Hr.) principalele ocupații sunt identificate
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]