768 matches
-
p. 48 sq. 57 André Leroi-Gourhan, Le Geste et la Parole, vol. I (Technique et Language), Albin Michel, Paris, 1964, p. 268. 58 Descoperirea de către Henri Cosquer a unei grote submarine ornate într-un golf de lângă Marseille, datând de la sfârșitul paleoliticului superior. 59 Annie N. Zadoks-Josephus Jitta, Ancestral Portraiture in Rome, Amsterdam, 1932 (netradusă în franceză), p. 41. * Primul vers al poeziei Langueur [Melancolie] de Paul Verlaine (n. trad.). * Traducere de Andrei Cornea, Universitas, București, 1998, vol. II, p. 343 (n.
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
un exemplu. În Sardinia, porcul sau mistrețul este pregătit tot într-o groapă și este acoperit cu jar făcut din lemn de mirt, care aromatizează carnea. Am pomenit mai sus vechimea neolitică a rețetei; în realitate, ea descinde direct din paleoliticul superior, acest tip de gătire fiind printre cele mai vechi din istoria umanității. Liliane Plouvier o menționează într-un studiu intitulat Europa la masă (publicat în cadrul proiectului „Europa la masă - multiculturalitate, identitate europeană și obiceiuri alimentare“): „Modurile de gătire au
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de gătire fiind printre cele mai vechi din istoria umanității. Liliane Plouvier o menționează într-un studiu intitulat Europa la masă (publicat în cadrul proiectului „Europa la masă - multiculturalitate, identitate europeană și obiceiuri alimentare“): „Modurile de gătire au evoluat mult pe parcursul paleoliticului. Tehnicile cele mai primitive sunt piatra încinsă și coacerea sub jar. Coacerea în spațiu închis se realiza prin diferite metode care s-au păstrat până în zilele noastre, printre care se numără folosirea argilei. Vânatul era învelit în argilă și copt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
a fost abandonată. Se știe cu certitudine că ștevia (Rumex patientia, rudă cu măcrișul, Rumex acetosa) este o plantă europeană; majoritatea istoricilor alimentației sunt de părere că, în forma sa sălbatică, era culeasă și făcea parte din hrana umană a paleoliticului superior. La început era mâncată crudă, dar este de presupus că, pe întinderea întregului continent preistoric, frunzele plantei au fost și gătite, cea mai veche tehnică fiind la jar. Această tehnică nu s-a menținut decât în România, restul continentului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
departe de Pekin, de la omul de Neanderthal, de Grimaldi și Cro-Magnon la omul de acum 5.000 de ani și până astăzi, ființa umană și-a afirmat și afirmă scânteierea sa creatoare, dragostea sa de viață. în apărarea ei, omul paleoliticului din epoci imemoriale, adică al sutelor de milioane de ani și până pe la 12.000 de ani î.Chr., a fost succesiv cioplitor în piatră, vânător și culegător, apoi șlefuitor, uneltitor în bronz, îmblânzitor și crescător de animale, cultivator de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Efes și mulți alți clinicieni care vor fi urmați de renumitul Galen experimentalistul. MEDICINA ROMANĂ Marțial Spațiul italic, este un teritoriu pe trei părți păzit de ape și-n nord apărat de munți. în grotele acestora s-au adăpostit în paleolitic oamenii care treptat au coborât prin văi spre câmpie, păstrând ca ocupație vânatul și culesul, cărora le-a adăugat, în neolitic, agricultura, creșterea animalelor și făurirea armelor pentru a face față altor populații invadatoare. Descoperirile arheologice arată că în neolitic
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe jos. Tesmer Își luă o mină decorată cu o expresie belicoasă tot atât de evidentă pe cât de reliefate sunt cornișele În stilul gotic. Maxilarul și nasul lui alcătuiau un profil la fel de pronunțat ca o țeavă de plumb. Efectul general era de paleolitic timpuriu. Sper că te-ai hotărât să fii Înțelept, mârâi el: Ar fi fost mult mai probabil să te Înțelegi cu un bivol. Se pare că nu prea am de ales, i-am zis. Bănuiesc că nu e nici o șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
potrivite spre a servi drept redute-ascunzători, având în preajmă un pârâu sau un izvor. Apoi erau ridicăturile cocoșate din terenul mlăștinos de odinioară, folosite drept locuri de popas pentru vânătorii din epoca mezolitică, grotele care le ofereau adăpost nomazilor din paleolitic. Stabileam rute între cruciulițele albastre, ne făceam vânt pe biciclete, încărcați de unelte de săpat, hărți, aparate pentru măsurători și hârtie milimetrică, urcam în cizme, cu o cazma în mână, până la gropile construcțiilor, cercetam pereții puțurilor de mină după gradul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
că a Însemnat parcursul existenței omului În istoria planetei. Studii retrospective de referință aparținând lui W.F. Willcox, A.M. Cass-Saunders, Annabelle Desmond și Durand (citați de Trebici), luate În considerație ca bază de către O.N.U., arată că În perioada paleoliticului și Începutul neoliticului (perioada I 600.0006.000 Î.e.n.) populația mondială nu depășea 10.000.000 locuitori. În perioada a II-a (6.000 Î.e.n.1600 e.n.) se reține cifra de 100 - 200 milioane În timpul imperiului lui August, pentru a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
observație fundamentale despre cer. Era un impediment lipsa instrumentelor de observație, ignoranța în ceea ce privește natura corpurilor cerești și incapacitatea de a concepe Pământul drept corp ceresc. Cu toate acestea, omul epocii trăgea concluzii, ce s-au transmis din generație în generație. Paleoliticul - epoca veche a pietrei (care a început acum 2-3 milioane de ani), fiind cea dintâi etapă a istoriei omenirii ne-a adus unele mărturii arheologice semnificative privind nașterea astronomiei. Un arheolog american, Alexander Marshack, a dovedit că omul știa de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
liniile de izvoare, pânzele de ape freatice de la mică adâncime (cca.6 m) favorabile utilizării lor, râurile cu posibilitatea amplasării morilor de apă și amenajării de iazuri pentru pește au contribuit cu toate la atragerea și reținerea populației. Începând cu paleoliticul superior, pe teritoriul comunei sau descoperit așezări omeneș ti în flecare epocă istorică prin locuiri de o uimitoare densitate. Se remarcă mai ales perioada de locuire latène corespunzătoare etnicului autohton geto dacic. Pe parcursul a șase secole(din sec.V î.e.n.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sec. I e.n.) aceste așezări numără în teritoriul comunei Țibănești nu mai puțin de 6 vetre. Situația aceasta e caracteristică și poate fi pusă în legătură cu existența pe teritoriul comunei Învecinate-Țibana a unei fortificații din aceeași epocă. Dovezile prezenței omului în paleoliticul inferior pe aceste locuri, constau într-o varietate de piese arheologice precum: "așchiile mijlocii de silex de Prut, cu talon diedru fațetat, cu retușe de uzură pe latura dreaptă, apoi o lamă mijlocie de decorticare retușată pe ambele laturi -, precum și
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
în punctul GrinduPiersicărie, la 1 Km spre N de Școala Jigoreni, pe teritoriul comunei Țibănești. În plus, la cca. 1 Km spre S de Mironeasa (comuna Țibana) s-a identificat un nucleu de silex negru (bloc de piatră prelucrat în paleolitic), din care s-au obținut așchii și lame. Obiectele menționate ar putea fi integrate la culturile de tip Musterian sau Clactonian, din perioadele glaciare. Un alt "nucleu de silex epuizat și asemănător unui rabot (formă așchiată)" s-a găsit la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sau Clactonian, din perioadele glaciare. Un alt "nucleu de silex epuizat și asemănător unui rabot (formă așchiată)" s-a găsit la 1 Km spre E de vestigiile hallstattiene ale cetății geto dacice "Între Ș anțuri", fiind specific culturii Aurignaciene din paleoliticul superior, cu o datare între 3700012000 ani î.e.n.Monolitul respectiv a fost folosit de omul de Cro Magnon în timpul ultimei perioade glaciare (Wiirm), la confecționarea unor unelte și arme de vânătoare (răzuitoare, lame retușate semiabrupt, vârfuri de lance etc.). Faptul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
acestea au fost extrase și utilizate, de o ceată de vânători paleolitici, este argumentat de existența unor asemenea piese de silex, inerente culturii Aurignaciene, în punctul "Huciul lui Cantemir", la 1 Km NE de Țibana. Una din așezările de la sfârșitul paleoliticului aparținând culturii Gravetiene, situată la 406 m altitudine, a fost pusă în evidență de specialiș ti pe platoul calcaros "Mlaștina la Iezer", în proximitatea hotarului comunelor Țibana, Țibănești și Mironeasa, având o vechime de cea 20000 ani. Repartizarea pe epoci
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
numiți popular "uriași" sau "novaci". Sarmații (iranieni) practicau deformarea artificială a capului prin bandajări încă din copilărie ; 2. acceptarea ideii că oasele respective ar proveni de la animale preistorice ca mamutul și rinocerul cu blană, care ar fi fost vânați în paleoliticul mijlociu și superior (1200008000 ani î.e.n. ). Mai rămâne ca arheologii să cerceteze aprofundat, printre altele, cele trei movile relativ aplatizate, de la cea 1,5 Km NE de Alexeni (comuna Țibana; cetățile carpodacice din N comunei respective, dar și de mai
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sfânt locaș, modest, dar cu oarecare trecut istoric. Dacă e să vorbim mai Întâi despre situl respectiv, trebuie să spunem că, sub cornișa dealului Podgoria Copou s-au găsit câteva așchii de silex patinate, dovadă în sprijinul ipotezei că, în paleoliticul superior (35.000 10.000 de ani în urmă), aceste locuri au fost populate. Alte dovezi arheologice duc la concluzia că sub panta vestică a Podgoriei Copou s-ar mai putea găsi mărturii de locuire aparțin�nd culturii Criș (mileniile
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
FEMEILE ȘI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE Mircea Anghelinu, Loredana Niță (Târgoviște) În memoria caldului Profesor și Prieten care ne-a fost Ilie Borziac Rezumat Prezentul studiu își propune o evaluare sintetică a statutului socio-economic a femeilor și copiilor din paleolitic. În opinia autorilor, reconstituirea socialității paleolitice face obiectul unei serii de stereotipuri, bazate pe translatarea subtilă a unor realități contemporane asupra societăților din Pleistocen, dar și, în parte, de informații selectiv extrase din etnografia vânătorilor-culegătorilor actuali. Una dintre cele mai
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
vânătorești din medii reci, respectiv corolarul său fidel, importanța activităților de subzistență masculine, cuplată cu statutul secundar și, inerent, subordonat social al femeilor și copiilor. În opinia autorilor, acest stereotip socio-economic este lipsit de orice bază empirică, cel puțin până în paleoliticul superior mijlociu. În acest sens, evoluția socială din decursul epocii paleolitice - mediată de contexte ecologice diverse, doar ocazional riguroase, ca și de cumulul tehnologic gradual -, deși a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
diverse, doar ocazional riguroase, ca și de cumulul tehnologic gradual -, deși a cunoscut subtile restructurări, nu a oferit, ca regulă generală, condiții pentru instaurarea, altfel decât viageră, a unei inegalități de statut între indivizi, indiferent de sexul lor. Astfel, societățile paleoliticului inferior au ocupat multă vreme nișe ecologice calde, familiare primelor hominide africane, ceea ce a permis o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
o dietă omnivoră, deci o mai largă autonomie nutrițională a femeilor și copiilor și o diviziune moderată a activităților pe sexe. Ocuparea treptată a zonelor temperate sau reci și orientarea decisă a economiei către resurse carnate, clar vizibilă începând cu paleoliticul mijlociu, a reprezentat o macro-opțiune adaptativă ocazional profitabilă, dar riscantă în contextul tehnologic al epocii: ea a impus reducerea consistentă a grupurilor de subzistență și un regim de stres fizic crescut pentru ansamblul populației. Deși poate fi asociată unei creșteri
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
care au fost conținutul și semnificația ei în diversele universuri culturale umane. Asupra acestei probleme dorim să ne oprim în continuare, fără a emite pretenția unei tratări cuprinzătoare a temei, cât semnalarea importanței sale pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
pentru rafinarea aparatului exploratoriu al arheologiei paleoliticului. 2. Între mit și etnografie: arhetipul social al epocii paleolitice Sărăcia documentară, dar mai ales misiunea, epistemologic copleșitoare, de a iniția, deci întemeia istoria umanității, au condamnat sistematic prima mare epocă a preistoriei, paleoliticul, la statutul unui consumator omnivor de stereotipuri și idei predigerate, majoritatea răpite filozofiei sociale, dreptului, antropologiei sau biologiei. Problematica antropogenezei oferă, în acest sens, exemplul cel mai potrivit. Puține subiecte de interes științific pot revendică o asemenea importanță, iar faptul
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
fiind materializat prin adoptarea economiei productive (Gamble 2007). Semnificativ este faptul că această meta narațiune, al cărei obiectiv fundamental l-a reprezentat dintotdeauna identificarea germenilor civilizației, divizează implacabil preistoria între un „înainte” și un „după”, metaforele invocate fiind grăitoare: oamenii paleoliticului „sunt înzestrați”, sau „achiziționează” (bipedia, limbajul, gîndirea simbolică, instituțiile sociale); în contrast, lumea agricultorilor, realmente creativi din punct de vedere cultural, „crește”. Epoca paleolitică devine, așadar, în mare măsură rezultatul unei antiteze retorice, al unei definiții în negativ, ale cărei
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
very often phrased in terms of the farmers they are not, rather than the hunters they were” (Gamble 2007: 22). Fundațiile mitice ale acestei profunde alterități explică în bună măsură de ce multe excursuri, științifice sau speculative, tind să opună omul paleolitic - la singular, ca și cel al „Genezei” -, societăților agricole, păstorești sau industriale. Această dihotomie pare a condamna oamenii paleolitici la statutul de creaturi frugal socializate<footnote Teoria jocurilor susține, pentru întreaga epoca paleolitică, ideea unor asocieri monogame, practicând un schimb
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]